Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia-Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Marin Pravă în Dosarul nr. 3.457/109/2017 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 400D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Astfel, arată că, aşa cum Curtea Constituţională a statuat în mod constant în jurisprudenţa sa, legiuitorul are competenţa exclusivă de a stabili condiţiile de acordare a dreptului la pensie, precum şi modul de calcul şi cuantumul pensiei. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 19 februarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 3.457/109/2017, Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Marin Pravă cu prilejul soluţionării contestaţiei formulate împotriva deciziei de suspendare a pensiei. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate, care stabilesc semnificaţia sintagmei „punctaj lunar“, încalcă prevederile art. 16 alin. (1) din Constituţie, întrucât raportează calculul acestui element la câştigul salarial mediu brut, şi nu la salariul minim pe economie. Consideră că discriminarea este posibilă deoarece Casa Naţională de Pensii Publice nu a omologat, conform art. 190 din Legea nr. 263/2010, aplicaţia informatică necesară pentru calcularea punctajului lunar. 6. Tribunalul Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate nu este întemeiată, întrucât atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a dreptului la pensie, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului pensiei, revine în exclusivitate legiuitorului. În acest sens, invocă cele stabilite de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 663 din 8 noiembrie 2016. De asemenea, arată că şi Curtea Europeană a Drepturilor Omului a stabilit, în jurisprudenţa sa, că statul se bucură de o largă marjă de apreciere în ceea ce priveşte reglementarea politicilor sale sociale. Curtea de la Strasbourg a arătat că, dată fiind cunoaşterea directă a propriei societăţi şi a nevoilor sale, autorităţile naţionale sunt, în principiu, cele mai îndreptăţite/au competenţa să aleagă mijloacele cele mai adecvate în ceea ce priveşte stabilirea unui echilibru între cheltuielile şi veniturile publice, iar Curtea respectă alegerea lor, cu excepţia cazului în care aceste mijloace se dovedesc în mod evident lipsite de un temei rezonabil. În acest sens, invocă deciziile pronunţate în cauzele Janokovic împotriva Croaţiei, Kuna împotriva Germaniei, Mihăieş şi Senteş împotriva României. 7. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, potrivit cărora „(1) În înţelesul prezentei legi, termenii şi expresiile de mai jos au următoarele semnificaţii: [...] l) punctaj lunar - numărul de puncte realizat de asigurat într-o lună, calculat prin raportarea câştigului salarial brut lunar sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică.“ 11. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate consideră că aceste dispoziţii de lege contravin prevederilor art. 16 din Constituţie privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în esenţă, criticile formulate de autorul acesteia vizează soluţia legislativă potrivit căreia punctajul lunar se stabileşte prin raportarea câştigului salarial brut lunar sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, la câştigul salarial mediu brut din luna respectivă, comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Argumentele invocate de autorul excepţiei se referă la faptul că o soluţie legislativă mai favorabilă ar fi fost aceea în care raportarea câştigului salarial brut lunar sau, după caz, a venitului lunar asigurat, care a constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, s-ar fi realizat la salariul minim pe economie, întrucât ar fi rezultat un punctaj lunar mai mare. 13. Faţă de aceste critici, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, a statuat în mod constant că prevederile art. 47 alin. (2) din Constituţie acordă în exclusivitate legiuitorului atribuţia de astabili condiţiile şi criteriile de acordare a dreptului la pensie, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului acestui drept (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007). 14. Desigur, reglementând condiţiile de acordare a pensiilor şi modul de calcul al acestora, legiuitorul este ţinut să respecte prevederile constituţionale referitoare la egalitatea în drepturi a cetăţenilor, care impun un tratament juridic identic pentru persoane aflate în situaţii identice (în acest sens este, spre exemplu, Decizia nr. 350 din 22 mai 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 722 din 22 august 2018). 15. Examinând dispoziţiile de lege criticate, Curtea constată că acestea nu instituie nicio diferenţă de tratament juridic între persoanele al căror drept la pensie se acordă în temeiul Legii nr. 263/2010, pentru toate acestea punctajul lunar stabilindu-se în funcţie de aceleaşi elemente, respectiv câştigul salarial brut lunar sau, după caz, venitul lunar asigurat, care a constituit baza de calcul al contribuţiei de asigurări sociale, şi câştigul salarial mediu brut, comunicat de Institutul Naţional de Statistică. 16. Cât priveşte susţinerea autorului excepţiei potrivit căreia pretinsele discriminări generate de dispoziţiile art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 263/2010 sunt posibile deoarece Casa Naţională de Pensii Publice nu a omologat, conform art. 190 din Legea nr. 263/2010, aplicaţia informatică necesară pentru calcularea punctajului lunar, Curtea consideră că acestea nu constituie veritabile critici de neconstituţionalitate, referindu-se la modul de aplicare a legii de către autorităţi, şi nu la conţinutul normei de lege criticate. 17. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marin Pravă în Dosarul nr. 3.457/109/2017 al Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 3 alin. (1) lit. l) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Argeş - Secţia pentru conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 26 mai 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
