Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Teodora │- │
│Pop │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Irina-Ioana Kuglay. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 109 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, excepţie ridicată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin în Dosarul nr. 1.193/289/2017 al Judecătoriei Reghin, care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 725 D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care, mai întâi, explică, pe scurt, în ce constau susţinerile autorului excepţiei cu privire la neconstituţionalitatea dispoziţiilor legale criticate, iar, apoi, pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. Se apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată în prezenta cauză a plecat de la o lectură greşită a dispoziţiilor art. 109 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, articol ce stabileşte ca element de tipicitate al infracţiunii - care determină diferenţa dintre această infracţiune şi contravenţie, pe de o parte, şi diferenţa dintre formele agravate ale infracţiunii, pe de altă parte - valoarea materialului lemnos sustras, respectiv o valoare patrimonială a unui bun, neavând în vedere noţiunea de prejudiciu ecologic cu care operează prevederile art. 107 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic. Se susţine că infracţiunea prevăzută la art. 109 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic este o infracţiune tipică de furt, în cazul său, prejudiciul fiind echivalent cu paguba efectiv produsă, adică cu minusul patrimonial produs persoanei vătămate. Se arată că valoarea patrimonială a cantităţii de lemn sustras este o chestiune de fapt, o chestiune de probă, care se stabileşte prin orice mijloc de probă ce poate fi administrat în cauză. Se susţine, însă, că stabilirea în concret a valorii materialului lemnos ce constituie obiectul material al infracţiunii de furt de arbori nu este o chestiune determinată sau limitată de conţinutul art. 109 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic sau de dispoziţiile ordonanţei de urgenţă ce reglementează prejudiciul ecologic. Faptul că în practică se recurge la o asimilare artificială a acestor valori patrimoniale, respectiv a valorii bunului sustras şi a prejudiciului ecologic prevăzut la art. 107 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, ar putea fi o greşeală de aplicare a textului, iar faptul că instanţele sau organele judiciare preiau, necenzurată, valoarea prejudiciilor stabilită de partea civilă reprezintă tot o eroare de aplicare a textului criticat, şi nu o greşeală de conţinut a acestuia. Se arată că, aşa fiind, prejudiciul rezultat din săvârşirea infracţiunii prevăzute la art. 107 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic nu se stabileşte prin complinirea normei criticate cu o normă extrapenală şi că valoarea medie a masei lemnoase pe picior, care constituie criteriul de comparaţie pentru încadrarea textului în forma tip sau în una dintre formele agravante ale infracţiunii, este stabilită, la rândul ei, prin lege. Pentru aceste motive se susţine că textul criticat este constituţional, întrucât norma analizată este completă şi predictibilă. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 8 mai 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.193/289/2017, Judecătoria Reghin a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art.109 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, excepţie de neconstituţionalitate ridicată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin într-o cauză având ca obiect stabilirea vinovăţiei inculpaţilor sub aspectul săvârşirii infracţiunilor de tăiere ilegală de arbori şi furt de arbori, prevăzute la art. 107 şi art. 109 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se arată că prevederile art. 109 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic îndeplinesc cerinţa accesibilităţii, dar nu şi pe cea a previzibilităţii, întrucât, prin raportare la conţinutul acestei norme legale criticate legiuitorul nu a reglementat, prin acelaşi act normativ sau printr-o lege distinctă, modalitatea de calcul al valorii lemnului care formează obiectul material al infracţiunii reglementate prin norma de incriminare. Se arată, în acest sens, că preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior se modifică anual, motiv pentru care conţinutul constitutiv al infracţiunii prevăzute la art. 109 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic nu poate fi determinat cu exactitate. Se susţine că această manieră de reglementare contravine principiului legalităţii incriminării, precum şi standardelor de calitate a legii. Se arată că, din prevederile constituţionale ale art. 73 alin. (3) lit. h), rezultă obligaţia legiuitorului de a reglementa elementele constitutive ale infracţiunilor prin lege organică, condiţie ce nu este îndeplinită de textul criticat. Se face trimitere la jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi la cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare la principiul legalităţii incriminării, fiind invocate Decizia Curţii Constituţionale nr. 363 din 7 mai 2015 şi Hotărârea Curţii Europene a Drepturilor Omului din 4 mai 2000, pronunţată în Cauza Rotaru împotriva României. 6. În fine, dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic sunt comparate cu cele ale art. 107 din aceeaşi lege, care, spre deosebire de cele dintâi, se completează cu dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 privind stabilirea modalităţilor de evaluare a pagubelor produse vegetaţiei forestiere din păduri şi din afara acestora, ce prevăd modalitatea în care se calculează prejudiciul, în cazul faptelor privind domeniul silvic, dispoziţii aplicabile în privinţa infracţiunilor de tăiere ilegală de arbori. Se face trimitere la art. 1, art. 2 alin. (3) şi art. 3 alin. (2) din ordonanţa de urgenţă anterior menţionată, arătându-se că acestea sunt aplicabile în vederea stabilirii valorii la care se referă textul criticat. Este invocată, de asemenea, Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.346 din 19 octombrie 2010. Se arată că prin infracţiunea prevăzută la art. 107 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, este provocat atât un prejudiciu material, cât şi unul ecologic, în timp ce prejudiciul produs prin săvârşirea infracţiunii reglementate la art. 109 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic este unul exclusiv material. În acest context, se susţine că legiuitorul a intervenit prin reglementarea în privinţa prejudiciului ecologic produs prin infracţiunea reglementată la art. 107 anterior menţionat a unui mod de calcul specific acestei infracţiuni, însă aceasta reprezintă o problemă de politică legislativă, şi nu una de constituţionalitate. 7. Judecătoria Reghin opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Se arată că dispoziţiile legale criticate nu contravin prevederilor constituţionale şi convenţionale invocate în susţinerea excepţiei. Se susţine că prevederile art. 109 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic reprezintă o normă incompletă, care, potrivit art. 116 din acelaşi act normativ, se completează, în privinţa preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, cu prevederile hotărârii Guvernului prin care este stabilit acest preţ. Se susţine însă că atât dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, cât şi cele ale art. 107 din acelaşi act normativ trebuie coroborate cu prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006. Se face, totodată, trimitere la cele statuate prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 1.346 din 19 octombrie 2010. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 611 din 12 august 2015, care, la data invocării prezentei excepţii de neconstituţionalitate, aveau următorul cuprins: "(1) Furtul de arbori doborâţi sau rupţi de fenomene naturale ori de arbori, puieţi sau lăstari care au fost tăiaţi ori scoşi din rădăcini, din păduri, perdele forestiere de protecţie, din terenuri degradate care au fost ameliorate prin lucrări de împădurire şi din vegetaţia forestieră din afara fondului forestier naţional, precum şi al oricăror altor produse specifice ale fondului forestier naţional constituie infracţiune şi se pedepseşte după cum urmează: a) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă valoarea materialului lemnos sustras este de cel puţin 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior; b) cu închisoare de la 6 luni la 3 ani sau cu amendă, dacă fapta a fost săvârşită de cel puţin două ori în interval de un an, iar valoarea cumulată a materialului lemnos depăşeşte valoarea prevăzută la lit. a); c) cu închisoare de la un an la 5 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras este de cel puţin 20 de ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior; d) cu închisoare de la 2 la 7 ani, dacă valoarea materialului lemnos sustras depăşeşte de 50 de ori preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior.(2) Limitele speciale ale pedepselor prevăzute la alin. (1) se majorează cu jumătate în cazul în care faptele au fost săvârşite în următoarele împrejurări: a) de o persoană având asupra sa o armă sau o substanţă narcotică ori paralizantă; b) în timpul nopţii; c) în pădurea situată în arii naturale protejate de interes naţional; d) de personal silvic." 12. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale cu prezenta excepţie de neconstituţionalitate, prevederile art. 109 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic au fost modificate şi completate prin art. I pct. 38-40 din Legea nr. 197/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 823 din 8 septembrie 2020. Cum însă prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea a statuat că sintagma „în vigoare“, din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea reţine ca obiect al prezentei excepţii de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic în forma acestora mai sus enunţată, anterioară celei rezultate în urma operaţiunilor legislative anterior menţionate. 13. Se susţine că textele criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitoare la calitatea legii şi ale art. 23 alin. (12) referitor la legalitatea incriminării, precum şi dispoziţiilor art. 7 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitor la principiul legalităţii incriminării şi a pedepsei. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic au mai făcut obiectul controlului de constituţionalitate, prin raportare la critici de neconstituţionalitate similare, prin Decizia nr. 776 din 17 noiembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 91 din 8 februarie 2016, Decizia nr. 536 din 18 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 837 din 2 octombrie 2018, şi Decizia nr. 51 din 22 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 353 din 7 mai 2019, prin care excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor legale criticate a fost respinsă ca neîntemeiată. 15. Prin deciziile mai sus menţionate, Curtea a reţinut că, drept urmare a modificărilor legislative operate asupra dispoziţiilor Legii nr. 46/2008, condiţia referitoare la existenţa infracţiunii în raport cu valoarea prejudiciului produs la data constatării faptei a fost înlocuită cu cea care face trimitere la preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data comiterii faptei. Din perspectivă constituţională, Curtea a constatat că această din urmă modalitate este mult mai clară şi conferă destinatarilor normei previzibilitate, deoarece orice persoană tentată să comită o infracţiune silvică va putea şti cu precizie, la data săvârşirii, că fapta sa este infracţiune sau nu. În acest fel au fost înlăturate situaţiile în care fapta putea constitui infracţiune la data săvârşirii, dar ulterior, din cauza creşterii preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, fapta să fie scoasă din sfera ilicitului penal, valoarea prejudiciului produs nemaifiind de 5 ori mai mare decât preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. În plus, varianta anterioară referitoare la prejudiciul calculat în funcţie de preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior la data constatării faptei a comportat interpretări diferite, care au impus pronunţarea în recurs în interesul legii a Deciziei Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite nr. 12 din 18 februarie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 22 decembrie 2008, deoarece data constatării unei fapte penale este, cu excepţia infracţiunilor flagrante, ulterioară datei săvârşirii. 16. Aşa fiind, instanţa de contencios constituţional a considerat că ultima variantă aleasă de legiuitor nu face altceva decât să dea eficienţă principiului activităţii legii penale, situaţie care nu înlătură însă posibilitatea aplicării legii penale mai favorabile. 17. La o concluzie identică a ajuns şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în materie penală prin Decizia nr. 6 din 20 martie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 257 din 17 aprilie 2015 - când, având de pronunţat o hotărâre prealabilă pentru dezlegarea de principiu a problemei de drept dacă succesiunea de acte normative cu privire la preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior a avut sau nu ca efect imposibilitatea stabilirii acestui preţ, cu consecinţa dezincriminării, în concret, a infracţiunilor prevăzute de art. 108 [s.n. - art. 107 actual] şi art. 110 [s.n. - art. 109 actual] din Legea nr. 46/2008 (Codul silvic) -, a statuat următoarele: „Având însă în vedere că prin Legea nr. 4/2015 pentru aprobarea preţului mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 18 din 9 ianuarie 2015, s-a modificat valoarea unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, de la 85 lei la 115 lei, suntem în ipoteza intervenirii mai multor dispoziţii cu caracter normativ, prin care s-a modificat criteriul de stabilire a valorii pagubei, ce determină prin cuantum incriminarea faptei sau agravarea încadrării juridice, astfel că, pentru faptele aflate în curs de judecată, se pune problema aplicării legii penale mai favorabile. Ca atare, majorarea valorii acestuia poate atrage, pentru cauzele aflate în curs de judecată, ce au ca obiect infracţiunile prevăzute de art. 110 [s.n. - art. 109 actual] din Legea nr. 46/2008, fie incidenţa dispoziţiilor art. 4 din Codul penal şi ale art. 3 alin. (1) din Legea nr. 187/2012, fie incidenţa dispoziţiilor art. 5 din Codul penal, după caz“. 18. Tot prin jurisprudenţa mai sus invocată, instanţa de contencios constituţional a reţinut că obiectul juridic multiplu al infracţiunilor silvice constă în relaţiile sociale menite să protejeze fondul forestier, ca factor esenţial în menţinerea calităţii mediului la un nivel optim. În acest sens, prin Decizia nr. 293 din 28 aprilie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 436 din 18 iunie 2015, paragraful 20, Curtea Constituţională a statuat că, în limita atribuţiilor sale constituţionale prevăzute la art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, dar şi potrivit politicii penale a statului, legiuitorul poate decide cu privire la reglementarea infracţiunilor silvice, în considerarea importanţei valorilor sociale ocrotite prin normele penale adoptate şi a raporturilor sociale ce se nasc în urma anumitor incriminări. Or, responsabil pentru atingerea principiilor continuităţii recoltelor de lemn, eficacităţii funcţionale, asigurării conservării şi ameliorării biodiversităţii este, în principal, statul, fapt care este de natură să legitimeze şi calitatea sa de subiect pasiv principal al unor astfel de infracţiuni. 19. În ceea ce priveşte atribuţia autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură de a stabili preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, Curtea a reţinut că acesta este stabilit şi calculat în raport cu parametrii prevăzuţi de lege, deci în baza unui criteriu obiectiv şi legal, cu înlăturarea oricăror elemente subiective sau discreţionare ce ar putea conduce la încălcarea principiului legalităţii incriminării şi supremaţiei legii. Deci textul de lege nu conferă ministerului atribuţia de a stabili preţul în mod subiectiv, discreţionar, exclusiv în funcţie de aprecierea sa. 20. În concluzie, Curtea a constatat că - la nivelul legii - sunt satisfăcute exigenţele minimale ale principiului constituţional al legalităţii incriminării, atât timp cât autoritatea de reglementare stabileşte preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior pe baza unor parametri de natură legală ce impun operaţiuni obiective, nediscreţionare şi fără adăugiri la voinţa legiuitorului. Chiar dacă, din punctul de vedere al tehnicii legislative, este preferabilă indicarea concretă, prin lege, a cuantumului valorii minime a pagubei produse prin infracţiune, Curtea constată că această opţiune legislativă poate fi determinată de dinamica preţurilor în cadrul unei economii de piaţă. 21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţiile deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 22. Distinct de cele reţinute prin jurisprudenţa mai sus invocată şi în acord cu acestea, Curtea reţine că, în forma sa în vigoare la data invocării prezentei excepţii, pct. 39 din anexa nr. 1, intitulată „Definiţii“, la Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, anexă care face parte integrantă din legea anterior menţionată, definea sintagma „preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă“ ca însemnând preţul mediu de vânzare a unui metru cub de masă lemnoasă pe picior, la nivel naţional, determinat pe baza datelor statistice din anul anterior, comunicate de Institutul Naţional de Statistică. Această definiţie a fost modificată prin art. I pct. 43 din Legea nr. 197/2020 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 46/2008 - Codul silvic, având în prezent următorul cuprins: „Preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă - preţul mediu de vânzare a unui metru cub de masă lemnoasă, la nivel naţional, determinat ca medie a datelor statistice din ultimii 3 ani, potrivit Institutului Naţional de Statistică. În situaţia în care, în perioada de 3 ani aprobată, valoarea preţului mediu de vânzare a unui metru cub de masă lemnoasă, determinată anual de Institutul Naţional de Statistică, diferă cu mai mult de 30% decât valoarea aprobată, se aprobă un nou preţ mediu al unui metru cub de masă lemnoasă, determinat ca medie a datelor statistice din ultimii 3 ani.“ 23. Totodată, prin art. II din Legea nr. 265/2017 pentru aprobarea Ordonanţei Guvernului nr. 9/2017 privind prorogarea termenului prevăzut la art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2016 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 171/2010 privind stabilirea şi sancţionarea contravenţiilor silvice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.021 din 22 decembrie 2017, de la data de 1 ianuarie 2018, preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior a fost stabilit la valoarea de 164 lei. 24. Cu toate acestea, prevederile art. 116 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, în forma lor în vigoare la data invocării prezentei excepţii de neconstituţionalitate, acceptau, la nivel teoretic, posibilitatea ca preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior să se stabilească anual, prin hotărâre a Guvernului, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. Această din urmă dispoziţie legală a fost însă modificată prin art. I pct. 41 din Legea nr. 197/2020, în sensul că preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă se aprobă prin lege, pentru o perioadă de 5 ani, la propunerea autorităţii publice centrale care răspunde de silvicultură. 25. Având în vedere toate aceste aspecte, Curtea reţine că infracţiunile prevăzute la art. 107 şi art. 109 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic sunt norme juridice incomplete, care se completează cu norma legală ce reglementează anual preţul mediu al unui metru cub de masă lemnoasă pe picior. În plus, având în vedere efectele faptei de tăiere de arbori asupra mediului, care sunt diferite de efectele faptelor de furt de arbori, pentru infracţiunea de tăiere fără drept de arbori, prevăzută la art. 107 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, legiuitorul a înţeles să emită Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 85/2006 care stabileşte modul de calcul al prejudiciului specific acestei infracţiuni. Aceasta întrucât faptele de tăiere ilegală de arbori contravin măsurilor de administrare a fondului forestier naţional, de gestionare durabilă şi de amenajare a pădurilor, măsurilor de conservare a biodiversităţii, de reconstrucţie ecologică, de regenerare şi îngrijire a pădurilor, de asigurare a integrităţii fondului forestier naţional, precum şi altor măsuri specifice conservării fondului forestier. 26. Maniera de reglementare evidenţiată anterior nu este însă de natură să încalce claritatea, precizia şi previzibilitatea dispoziţiilor legale criticate în prezenta cauză, de vreme ce legiuitorul, în completarea art. 109 din Legea nr. 46/2008 -Codul silvic, a reglementat valoarea unui metru cub de masă lemnoasă, printr-o altă dispoziţie legală. În acest fel a fost asigurată cunoaşterea de către destinatarii legii a tuturor elementelor conţinutului constitutiv al infracţiunii reglementate prin textul criticat, oferindu-li-se posibilitatea de a putea prevedea, cu claritate, consecinţele faptelor pe care le săvârşesc şi de a-şi adapta conduita la cerinţele acestor prevederi legale. 27. Aşa fiind, dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic sunt în acord cu exigenţele de calitate a legii ce rezultă din art. 1 alin. (5) din Constituţie, dar şi cu normele legale şi convenţionale referitoare la principiul legalităţii, astfel cum acestea se regăsesc la art. 23 alin. (12) din Constituţie şi la art. 7 din Convenţie. 28. De altfel, referitor la comparaţia pe care autorul excepţiei de neconstituţionalitate o face între dispoziţiile art. 107 şi cele ale art. 109 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic, Curtea reţine că o astfel de critică de neconstituţionalitate este inadmisibilă. În acest sens, Curtea Constituţională a statuat, în jurisprudenţa sa, că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere compatibilitatea acestuia cu dispoziţiile constituţionale pretins încălcate, iar nu compararea prevederilor mai multor legi sau texte legale între ele şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei. Curtea a reţinut că, procedându-se altfel s-ar ajunge inevitabil la concluzia că, deşi fiecare dintre dispoziţiile legale este constituţională, numai coexistenţa lor ar pune în discuţie constituţionalitatea uneia dintre ele şi că, într-o astfel de situaţie, nu este vizată o chestiune privind constituţionalitatea, ci una de coordonare a legislaţiei în vigoare care este de competenţa autorităţii legiuitoare (a se vedea deciziile nr. 76 din 25 aprilie 2000, nr. 81 din 25 mai 1999 sau nr. 6 din 14 ianuarie 2003). Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Parchetul de pe lângă Judecătoria Reghin în Dosarul nr. 1.193/289/2017 al Judecătoriei Reghin şi constată că dispoziţiile art. 109 din Legea nr. 46/2008 - Codul silvic sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Reghin şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 16 martie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Teodora Pop ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
