Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina-Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Sandra Delia Berbecaru în Dosarul nr. 426/3/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 359D/2018. 2. La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepţiei de neconstituţionalitate, domnul avocat Claudiu Purcărescu, din Baroul Bucureşti, cu delegaţie depusă la dosar. Lipseşte cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, care solicită pronunţarea unei decizii interpretative în ceea ce priveşte dispoziţiile art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013. În acest sens arată că situaţia autoarei excepţiei este una particulară, prin întrunirea atât a calităţii de cesionar de drepturi litigioase, cât şi a celei de moştenitor. Din acest punct de vedere, raportat la situaţia sa particulară, consideră că prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 20 din Constituţie, prin raportare la art. 1 cuprins în Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi prevederilor art. 44 - Dreptul de proprietate privată şi art. 46 - Dreptul la moştenire din Constituţie. De asemenea, prevederile legale criticate sunt în contradicţie flagrantă cu scopul tuturor legilor de restituire adoptate de către legiuitorul român după anul 1990, având în vedere că toate aceste acte normative au vizat titularul dreptului de proprietate, fost proprietar, sau pe moştenitorii acestuia. Se mai arată că, prin edictarea prevederilor legale criticate, legiuitorul a avut în vedere limitarea dreptului de restituire în natură, în integralitate, către persoanele cumpărătoare de drepturi litigioase, iar în această materie Curtea Constituţională s-a pronunţat prin mai multe decizii, în care a evidenţiat principiul potrivit căruia legile de restituire au un caracter rezonabil, prin raportare la titularul originar al dreptului de proprietate sau la moştenitorii acestuia. Invocă, în acest sens, Decizia nr. 312 din 28 aprilie 2015. Or, în condiţiile în care cererea de restituire nu a fost soluţionată vreme de 11 ani, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a dobândit prin cumpărare dreptul litigios, de la mama sa, soluţie care, din punctul lor de vedere, garanta că dreptul de proprietate va reveni moştenitoarei sale. Faţă de această situaţie, solicită emiterea unei decizii în sensul că prevederile legale criticate sunt constituţionale în măsura în care nu încalcă dreptul persoanelor care au dublă calitate, respectiv de cesionar de drepturi litigioase şi de moştenitor. 4. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă. În acest sens arată că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate ridică o problemă de interpretare şi aplicare a legii, de competenţa instanţelor judecătoreşti, raportat la situaţia particulară în care cesionarul cumulează şi calitatea de moştenitor, iar dezlegarea acesteia trebuie să aibă în vedere unul dintre principiile de bază ale Legii nr. 165/2013, respectiv al prevalenţei restituirii în natură, acordată foştilor proprietari sau moştenitorilor acestora, respectiv al neplafonării măsurilor de restituire, în cazul acordării despăgubirilor prin echivalent. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 19 ianuarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 426/3/2017, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepţia a fost invocată de Sandra Delia Berbecaru într-o cauză având ca obiect obligarea pârâtului municipiul Bucureşti, prin primarul general, la restituirea în natură a unui imobil, în temeiul Legii nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945 - 22 decembrie 1989. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că soluţia legislativă potrivit căreia modalitatea de despăgubire este reglementată în mod diferit, în raport cu persoana beneficiarilor măsurilor reparatorii conferite de Legea nr. 165/2013, şi anume persoanele îndreptăţite la măsuri reparatorii, în temeiul legislaţiei reparatorii anterioare, precum şi moştenitorii acestora, pe de o parte, şi cesionarii drepturilor cuvenite potrivit legilor de restituire a proprietăţii, pe de altă parte, este neconstituţională pentru situaţia particulară în care cesionarul cumulează şi calitatea de moştenitor al persoanei îndreptăţite. Se susţine că în acest mod este încălcat însuşi scopul legilor reparatorii, respectiv acela de despăgubire a proprietarilor şi a moştenitorilor acestora pentru bunurile preluate abuziv de către stat, în perioada regimului comunist. De asemenea, o astfel de soluţie legislativă vine în contradicţie cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv deciziile nr. 179 din 1 aprilie 2014, nr. 200 din 3 aprilie 2014, nr. 68 din 26 februarie 2015 şi nr. 312 din 28 aprilie 2015, prin care s-a statuat că este justificată excluderea de la măsurile reparatorii integrale a altor persoane decât titularul dreptului de proprietate şi a moştenitorilor acestora, având în vedere că doar asupra acestora din urmă s-au răsfrânt, direct sau indirect, măsurile de preluare abuzivă. În acelaşi sens este şi jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, respectiv Decizia nr. 42 din 21 noiembrie 2016. 7. Se solicită Curţii Constituţionale să pronunţe o decizie interpretativă şi să constate că textul de lege este neconstituţional, prin raportare la situaţia cesionarului, dacă acesta din urmă întruneşte şi calitatea de moştenitor. 8. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 10. Avocatul Poporului apreciază că prevederile legale criticate sunt constituţionale. În acest sens arată că în acord cu Decizia Curţii Constituţionale nr. 179 din 1 aprilie 2014, prevalează calitatea de moştenitor faţă de cea de cesionar, normele legale supuse controlului de constituţionalitate exclud persoanele care au calitatea de moştenitor legal sau testamentar din categoria cesionarilor. Astfel, nu se poate reţine încălcarea dreptului de proprietate privată sau a dreptului la moştenire, care este garantat, deoarece legea este aceea care stabileşte formele de moştenire, iar prin legea criticată reglementarea dreptului la moştenire este făcută în considerarea regimului juridic special al dreptului la restituire a dreptului de proprietate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, susţinerile părţii prezente, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă prevederile art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, potrivit cărora: „(3) În situaţia în care titularul a înstrăinat drepturile care i se cuvin potrivit legilor de restituire a proprietăţii, singura măsură reparatorie care se acordă este compensarea prin puncte potrivit art. 24 alin. (2), (3) şi (4).“ 14. Textul de lege criticat face referire la dispoziţiile art. 24 alin. (2), (3) şi (4) din Legea nr. 165/2013, potrivit cărora: "(2) În dosarele în care se acordă măsuri compensatorii altor persoane decât titularul dreptului de proprietate, fost proprietar sau moştenitorii legali ori testamentari ai acestuia, se acordă un număr de puncte egal cu suma dintre preţul plătit fostului proprietar sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacţionarea dreptului de proprietate şi un procent de 15% din diferenţa până la valoarea imobilului stabilită conform art. 21 alin. (6).(3) Numărul de puncte acordat în condiţiile alin. (2) nu poate reprezenta o valoare mai mare decât cea stabilită potrivit art. 21 alin. (6) şi (7).(4) În cazul în care din documentele depuse la dosarul de restituire nu rezultă preţul plătit fostului proprietar sau moştenitorilor legali ori testamentari ai acestuia pentru tranzacţionarea dreptului de proprietate, punctele vor reprezenta echivalentul a 15% din valoarea stabilită conform art. 21 alin. (6)." 15. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, art. 44 - Dreptul de proprietate privată şi art. 46 - Dreptul la moştenire. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 1 - Protecţia proprietăţii cuprins în Primul Protocol adiţional la aceeaşi Convenţie pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarea acesteia critică soluţia legislativă potrivit căreia modalitatea de despăgubire este reglementată în mod diferit, în raport cu persoana beneficiarilor măsurilor reparatorii conferite de Legea nr. 165/2013, şi anume persoanele îndreptăţite la măsuri reparatorii, în temeiul legislaţiei reparatorii anterioare, precum şi moştenitorii acestora, pe de o parte, şi cesionarii drepturilor cuvenite potrivit legilor de restituire a proprietăţii, pe de altă parte, arătând, în esenţă, că, în situaţia în care cesionarul întruneşte şi calitatea de moştenitor, textul de lege criticat este neconstituţional, prin îngrădirea dreptului cesionarului-moştenitor la o despăgubire integrală. 17. Analizând motivarea excepţiei, Curtea reţine că aceasta nu reprezintă o veritabilă critică de neconstituţionalitate, autoarea excepţiei solicitând, în realitate, interpretarea textului de lege criticat în vederea aplicării acestuia la situaţia sa concretă. Din acest punct de vedere, instanţa de judecată este competentă ca, pe baza probelor administrate în cauză, să stabilească situaţia de fapt dedusă judecăţii, în vederea aplicării normelor legale incidente, respectiv dacă situaţia autoarei excepţiei se încadrează în ipoteza normativă a prevederilor legale criticate, prin întrunirea calităţii de moştenitor al titularului dreptului de proprietate, fost proprietar. 18. În acord cu jurisprudenţa Curţii Constituţionale, dacă în privinţa normei de referinţă, şi anume Constituţia, Curtea este unica autoritate jurisdicţională care are competenţa de a o interpreta, în privinţa normelor supuse controlului de constituţionalitate, interpretarea este realizată de instanţele judecătoreşti, conform art. 126 alin. (1) din Constituţie. Interpretarea legilor este operaţiunea raţională, indispensabilă în procesul aplicării şi respectării acestora, având ca scop clarificarea înţelesului normelor juridice sau a câmpului lor de aplicare (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.560 din 7 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 24 februarie 2011), iar, în procesul de soluţionare a cauzelor cu care au fost învestite, această operaţiune este realizată de instanţele judecătoreşti, în mod necesar, prin recurgerea la metodele interpretative. De asemenea, o greşită interpretare şi aplicare a legii poate fi remediată prin recurgerea la controlul judiciar, iar acceptarea unui punct de vedere contrar ar echivala cu încălcarea competenţei instanţelor judecătoreşti, Curtea exercitând competenţe specifice acestora, transformându-se din instanţă constituţională în una de control judiciar (a se vedea, în acest sens, şi Decizia nr. nr. 276 din 10 mai 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 572 din 28 iulie 2016, paragrafele 20 şi 21, sau Decizia nr. 2 din 18 ianuarie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 9 mai 2018, paragraful 19). 19. În prezenta cauză, Curtea reţine că prevederile art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 întrunesc criteriile de claritate, precizie şi previzibilitate, statuând în mod neechivoc, prin trimiterea şi la dispoziţiile art. 24 alin. (2), (3) şi (4) din acelaşi act normativ, că singura măsură reparatorie care se acordă altor persoane decât titularilor dreptului de proprietate, foşti proprietari sau moştenitorii legali ori testamentari ai acestuia, este compensarea prin puncte. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 1 alin. (3) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Sandra Delia Berbecaru în Dosarul nr. 426/3/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IV-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 26 martie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Irina-Loredana Gulie -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
