Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Ştefan Neculai în Dosarul nr. 2.381/121/2018 al Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 814D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele Curţii Constituţionale nr. 815D/2019, nr. 816D/2019, nr. 863D/2019 şi nr. 1.297D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi dispoziţii de lege, excepţie ridicată de Florentin Mighiu, Valentin Timofti, Petrică Secan şi Toader Puşcaşu în dosarele nr. 2.375/121/2018, nr. 2.698/121/2018, nr. 3.079/121/2018 şi nr. 2.941/121/2018 ale Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă. 4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate, pune în discuţie, din oficiu, problema conexării cauzelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 815D/2019, nr. 816D/2019, nr. 863D/2019 şi nr. 1.297D/2019 la Dosarul nr. 814D/2019, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. Arată că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor art. 1 alin. (4) şi (5) din Constituţie, înţelesul acestora fiind explicitat prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept în îndeplinirea rolului său constituţional de a asigura interpretarea şi aplicarea unitară a legii. De asemenea, consideră că nu sunt încălcate nici prevederile art. 15 alin. (2) din Constituţie, întrucât cele reţinute prin decizia instanţei supreme nu se aplică direct ca o lege, ci doar unor procese desfăşurate în faţa instanţelor judecătoreşti, avându-se în vedere legea în vigoare la data recalculării pensiilor. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 7. Prin Sentinţa civilă nr. 261 din 21 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.381/121/2018, Sentinţa civilă nr. 263 din 21 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.375/121/2018, Sentinţa civilă nr. 272 din 22 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.698/121/2018, Sentinţa civilă nr. 268 din 22 martie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.079/121/2018, şi Sentinţa civilă nr. 435/2019 din 23 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.941/121/2018, Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Ştefan Neculai, Florentin Mighiu, Valentin Timofti, Petrică Secan şi Toader Puşcaşu. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorii acesteia susţin, în esenţă, că interpretarea pe care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a dat-o dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, în sensul că „«stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii» se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010“ reprezintă o încălcare a dispoziţiilor constituţionale privitoare la caracterul neretroactiv al legii civile. De asemenea, consideră că instanţa supremă şi-a depăşit competenţele sale de interpretare a legii şi a trecut în domeniul legiferării, introducând astfel dispoziţii cu caracter special, cu încălcarea competenţei exclusive a legiuitorului. Astfel, Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 nu mai este una de interpretare, ci de legiferare, adăugând la lege. 9. Faptul că interpretarea este făcută prin dispoziţiile unei hotărâri a Guvernului nu poate fi acceptat ca argument, întrucât deciziile Guvernului sunt de aplicare a legii, şi nu de interpretare a acesteia. În caz contrar, se schimbă raportul dintre forţa juridică a hotărârilor Guvernului şi lege, acordându-se prioritate celor dintâi. Astfel, au fost încălcate principiile constituţionale consacrate de art. 1 alin. (4) şi (5) privitoare la separaţia puterilor în stat şi al ierarhiei şi forţei juridice ale actelor normative. 10. Autorii excepţiei consideră că prin interpretarea dată de instanţa supremă se schimbă inclusiv structura legii. Astfel, prin dispoziţiile art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 s-a creat titlul „recalcularea pensiilor“, deşi Legea nr. 263/2010 nu cuprinde un asemenea titlu şi se ignoră total faptul că respectivele dispoziţii sunt incluse expres de legiuitor în titlul privitor la drepturile tranzitive ale anumitor categorii de pensionari. 11. Decizia instanţei supreme este contrară şi prevederilor art. 15 alin. (2), art. 16 şi art. 47 din Constituţie, precum şi Deciziei nr. 33 din 15 mai 2017, pronunţată de instanţa supremă, prin care s-a statuat că nu se pot stabili prin acte administrative alte stagii de cotizare decât cele stabilite prin lege. Astfel, pensionarul este obligat să suporte retroactiv stagii de cotizare mai mari care nu erau prevăzute de legea în baza căreia s-a deschis dreptul la pensie. 12. Autorii excepţiei susţin că drepturile lor sunt afectate şi pentru viitor. Astfel, pensionarul care realizează venituri contributive la pensie ulterior pensionării nu va mai beneficia de calcularea punctajului mediu anual cu stagiu de cotizare redus, ci cu stagiu de cotizare majorat şi care va duce la un cuantum de pensie mai mic. 13. De asemenea, consideră că este încălcat art. 1 alin. (4) din Constituţie, întrucât legiuitorul nu poate interveni asupra raporturilor juridice consfinţite pe calea hotărârilor judecătoreşti care se bucură de autoritatea lucrului judecat. Or, Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018 modifică stagiul de cotizare stabilit prin hotărâri judecătoreşti definitive, inclusiv deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 40 din 22 septembrie 2008 şi nr. 11 din 25 mai 2015, prin care s-au stabilit stagiile de cotizare de 20 de ani pentru persoanele pensionate în temeiul Legii nr. 3/1977 privind pensiile de asigurări sociale de stat şi asistenţă socială. 14. Totodată, susţin că pensiile calculate cu stagiile de cotizare reduse şi aflate în plată sunt drepturi născute anterior Legii nr. 263/2010, constituind drepturi câştigate. În atare situaţie, modificarea regimului acestora prin majorarea stagiului de cotizare de la 20 la 35 de ani prevăzut de legea nouă, care nu era prevăzut în legea veche în baza căreia s-a deschis dreptul la pensie, constituie o încălcare a principiului consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie, care consacră principiul neretroactivităţii legii civile. 15. În critica pe care o formulează autorii excepţiei susţin şi că acordarea beneficiului suplimentar pentru munca în condiţii superioare prin majorarea stagiului de cotizare la cel prevăzut de Legea nr. 263/2010 creează un regim juridic discriminatoriu faţă de pensionarii care au primit acest punctaj suplimentar cu stagiul de cotizare prevăzut de legea în vigoare la data stabilirii dreptului. Spre exemplu, pensionarilor cu stagiul de cotizare complet de 30 de ani în baza art. 8 din Legea nr. 3/1977 li s-a calculat punctajul suplimentar cu menţinerea acestui stagiu şi nu a fost majorat la stagiile complete prevăzute de Legea nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale sau Legea nr. 263/2010. Astfel, prin majorarea stagiului de cotizare de la 20 la 35 de ani, punctajul mediu anual este unul mai mic decât cel raportat la 30 de ani, ce a fost luat în calcul pentru persoanele care au beneficiat de punctajul suplimentar. 16. Autorii excepţiei concluzionează că recalcularea în baza Legii nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice nu se poate face decât în raport cu anul ieşirii la pensie şi cu actul normativ sub imperiul căruia persoana asigurată s-a pensionat, acesta fiind scopul declarat de legiuitor, respectiv de a înlătura inechităţile, obiectiv major al politicii pensiilor avut în vedere prin expunerea de motive la Legea nr. 192/2015. 17. Tribunalul Galaţi - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile de lege criticate nu contravin prevederilor constituţionale invocate de autorii excepţiei. În acest sens arată că, în timp ce dispoziţiile legale criticate de autorii excepţiei se referă la stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii, dispoziţiile art. 134 alin. (8) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr 257/2011, se referă la stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, în vigoare la data de la care se cuvin drepturile recalculate. Prin urmare, nu ar putea fi reţinut stagiul de cotizare în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie, întrucât s-ar ajunge la acordarea unei duble prestaţii de asigurări sociale pentru acelaşi motiv, în condiţiile în care legea a instituit o majorare a punctajelor anuale cu luarea în considerare a stagiilor complete de cotizare prevăzute de legislaţia în vigoare în perioada respectivă, cu excluderea situaţiilor în care, pentru determinarea punctajului mediu anual, s-a utilizat vechimea în muncă necesară deschiderii dreptului la pensie prevăzută de actele normative cu caracter special. În acest context, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a statuat că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010. Or, nici dispoziţiile legale criticate, nici interpretarea dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu sunt, în opinia instanţei, contrare dispoziţiilor constituţionale ce reglementează neretroactivitatea legii, egalitatea în faţa legii, dreptul de proprietate privată şi nivelul de trai. 18. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 19. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 20. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 21. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, dispoziţiile art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, aşa cum a fost completată prin articolul unic din Legea nr. 192/2015 pentru completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 8 iulie 2015. Dispoziţiile de lege criticate au următorul conţinut: „În cazul persoanelor prevăzute la alin. (2), la numărul total de puncte realizate de acestea până la data prezentei recalculări se adaugă numărul de puncte corespunzător majorării rezultate în urma aplicării prevederilor alin. (1), la determinarea punctajului mediu anual utilizându-se stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii.“ 22. Din analiza motivării excepţiei, Curtea constată că aceasta vizează, în realitate, doar sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010. De asemenea, Curtea observă că autorii critică această sintagmă în interpretarea dată de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.037 din 6 decembrie 2018. Soluţia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este cea potrivit căreia sintagma se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010. 23. Ca atare, Curtea se va pronunţa asupra constituţionalităţii sintagmei „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, în interpretarea dată acesteia de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018. 24. Autorii excepţiei susţin că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare prevederilor din Constituţie conţinute în: art. 1 alin. (3), (4) şi (5) referitoare la statul român, principiul separaţiei şi echilibrul puterilor în stat şi obligaţia respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii civile, art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, art. 44 privind dreptul de proprietate privată, art. 47 alin. (2) care consacră dreptul la pensie, art. 108 alin. (2) referitor la actele Guvernului, art. 126 alin. (1) referitor la instanţele judecătoreşti, art. 142 alin. (1) privind structura Curţii Constituţionale şi art. 147 referitor la deciziile Curţii Constituţionale. De asemenea, autorii excepţiei susţin că au fost încălcate prevederile art. 1 din Primul Protocol la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitor la proprietate. 25. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că un prim aspect de neconstituţionalitate invocat de autorii acesteia pune în discuţie Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, susţinându-se că instanţa supremă s-a pronunţat cu depăşirea competenţelor sale, ceea ce a condus la o interpretare a dispoziţiilor art. 169^1 din Legea nr. 263/2010 contrară principiului neretroactivităţii legii civile. 26. Faţă de această critică, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, având a se pronunţa asupra problemei de drept privind legea aplicabilă în determinarea stagiului de cotizare ce trebuie utilizat în vederea acordării majorării de punctaj, respectiv interpretarea dispoziţiilor art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, introdus prin Legea nr. 192/2015, în sensul dacă sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ se referă la legea în vigoare la data deschiderii dreptului de pensie sau la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, a decis că sintagma amintită „se referă la legea în vigoare la data recalculării pensiei prin acordarea majorării de punctaj, respectiv la Legea nr. 263/2010“. Prin aceeaşi decizie însă, instanţa supremă a observat că dispoziţiile Legii nr. 263/2010 au fost completate prin art. I pct. 3 din Legea nr. 221/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 30 iulie 2018, fiind introdus art. 169^2, iar odată cu intrarea în vigoare a acestui articol de lege s-a realizat „o schimbare a concepţiei legiuitorului care, până la momentul adoptării actului normativ din 2018, a considerat sistematic că nu pot fi cumulate, în persoana aceluiaşi destinatar, şi beneficiul majorării de punctaj, şi cel al folosirii, la recalcularea pensiei, a unui stagiu de cotizare redus, reglementat de acte normative cu caracter special“. Astfel, „recalcularea pensiei va opera în raport cu stagiul de cotizare avut în vedere, potrivit legii sau unei hotărâri judecătoreşti, la stabilirea/recalcularea pensiei aflate în plată sau, după caz, cuvenite la data de 31 decembrie 2015, adică cele stabilite sau recalculate potrivit stagiului de cotizare reglementat de legea în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie“. Curtea a precizat că „această schimbare operează însă ca urmare a adoptării Legii nr. 221/2018, iar drepturile de pensie recalculate se cuvin de la 1 octombrie 2018, conform alin. (4) al art. 169^2 introdus prin actul normativ menţionat“. Prin urmare, „pentru perioada cuprinsă între 1 ianuarie 2016, când reclamantului i-a fost recunoscut dreptul la punctajul suplimentar - art. 169^1 alin. (2) şi (6) din Legea nr. 263/2010 - şi 1 octombrie 2018, când se menţine acelaşi drept, iar punctajul mediu anual se raportează la stagiul de cotizare de la data deschiderii dreptului la pensie, şi anume cel redus, acesta beneficiază de majorări de punctaj, stagiul de cotizare fiind însă cel prevăzut de legea în vigoare la data recalculării, respectiv 30 de ani conform anexei nr. 5 la Legea nr. 263/2010“. 27. În cuprinsul aceleiaşi decizii, paragrafele 83-85, instanţa supremă a explicitat diferenţele de reglementare care au determinat pronunţarea unei soluţii diferite faţă de cele reţinute în jurisprudenţa sa anterioară prin Decizia în interesul legii nr. 40 din 22 septembrie 2008, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţiile Unite, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 334 din 20 mai 2009, şi Decizia nr. 11 din 25 mai 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 522 din 14 iulie 2015, decizii la care fac trimitere şi autorii prezentei excepţii de neconstituţionalitate. În acest sens, a arătat că „Aceste decizii se refereau la interpretarea unei legislaţii anterioare Legii nr. 263/2010, care nu mai preia soluţia legislativă din reglementarea precedentă, având dispoziţii derogatorii exprese în privinţa stagiului complet de cotizare pentru acordarea noului beneficiu instituit prin art. 169^1. Din cuprinsul Deciziei nr. 11 din 25 mai 2015 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul competent să judece recursul în interesul legii rezultă că recalcularea pensiei, conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005, trebuia realizată prin aplicarea dispoziţiilor art. 2 alin. (1) şi (3) din Hotărârea Guvernului nr. 1.550/2004 privind efectuarea operaţiunilor de evaluare în vederea recalculării pensiilor din sistemul public, stabilite în fostul sistem al asigurărilor sociale de stat potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, în conformitate cu principiile Legii nr. 19/2000, care stabileau, spre deosebire de norma de la art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010, astfel cum a fost explicitată prin art. 134 alin. (8) din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010, că, pentru persoanele ale căror drepturi de pensie s-au deschis în intervalul 1 iulie 1977-31 martie 2001, stagiul complet de cotizare utilizat la determinarea punctajului mediu anual va fi cel reglementat de Legea nr. 3/1977, respectiv cel de 20 de ani pentru cei care au lucrat efectiv în grupa I de muncă şi de 25 de ani pentru cei care au lucrat efectiv în grupa a II-a de muncă. Prin urmare, soluţia aleasă anterior de legiuitor, astfel cum a fost interpretată şi în jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, a fost aceea de a se utiliza stagiul complet de cotizare redus, conform Legii nr. 3/1977, la recalculările efectuate conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 4/2005, spre deosebire de reglementarea actuală, care prevede un alt stagiu de cotizare în privinţa recalculării vizate de art. 169^1 din Legea nr. 263/2010.“ 28. Sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“, astfel cum a fost interpretată de instanţa supremă, a fost constatată ca fiind constituţională în urma examinării de către Curtea Constituţională prin Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 911 din 12 noiembrie 2019. 29. În mod distinct de cele reţinute prin decizia mai sus amintită, Curtea reţine şi faptul că în pronunţarea Deciziei nr. 69 din 15 octombrie 2018 nu a acţionat în sensul creării unor noi reglementări, aşa cum susţin autorii prezentei excepţii de neconstituţionalitate, ci în sensul interpretării cadrului legal aplicabil situaţiei analizate. Este lipsită de temei susţinerea potrivit căreia s-ar fi creat un nou titlu distinct în cadrul Legii nr. 263/2010 referitor la recalcularea pensiilor, de vreme ce înseşi dispoziţiile art. 169^1 prevăd o creştere a punctajelor anuale, care implică un proces de recalculare a pensiilor, şi fac referire în mod expres la „recalcularea“ pensiilor. 30. Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate produc efecte de la data intrării lor în vigoare pentru viitor, astfel că este lipsită de susţinere critica privind încălcarea prevederilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) referitoare la neretroactivitatea legii civile. 31. Curtea observă însă că argumentele formulate de autorii excepţiei se referă, în realitate, la modificarea prin dispoziţia de lege criticată a unui element avut în vedere la stabilirea iniţială a dreptului la pensie, şi anume a stagiului de cotizare. Or, faţă de această critică, reţine că, în vederea creării unui cadru legislativ cât mai coerent şi unitar, în scop reparatoriu ori pentru a înlătura unele diferenţe majore de tratament între persoanele pensionate sub imperiul unor acte normative diferite, potrivit principiului tempus regit actum, legiuitorul poate prevedea prin actele normative în vigoare proceduri de recorelare sau recalculare a pensiilor stabilite în temeiul legislaţiei anterioare, cu utilizarea elementelor de calcul al pensiei prevăzute de legislaţia în vigoare la momentul efectuării acestor proceduri. Instituirea acestor proceduri intră în competenţa exclusivă a legiuitorului, care, potrivit art. 47 alin. (2) din Constituţie, se bucură de atribuţia de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestor drepturi, inclusiv modalităţile de calcul al cuantumului lor (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007). 32. Cu toate acestea, acelaşi text constituţional garantează cuantumul pensiei stabilit potrivit principiului contributivităţii. În acest sens, Curtea, în jurisprudenţa sa, a statuat că „dreptul la pensie este un drept preconstituit încă din perioada activă a vieţii individului, acesta fiind obligat prin lege să contribuie la bugetul asigurărilor sociale de stat procentual, raportat la nivelul venitului realizat. Corelativ, se naşte obligaţia statului ca în perioada pasivă a vieţii individului să îi plătească o pensie al cărei cuantum să fie guvernat de principiul contributivităţii, cele două obligaţii fiind intrinsec şi indisolubil legate. Scopul pensiei este acela de a compensa în perioada pasivă a vieţii persoanei asigurate contribuţiile vărsate de către aceasta la bugetul asigurărilor sociale de stat în temeiul principiului contributivităţii şi de a asigura mijloacele de subzistenţă a celor care au dobândit acest drept în condiţiile legii (perioadă contributivă, vârstă de pensionare etc.) Astfel, statul are obligaţia pozitivă de a lua toate măsurile necesare realizării acestei finalităţi şi de a se abţine de la orice comportament de natură a limita dreptul la asigurări sociale. [...] Cuantumul pensiei, stabilit potrivit principiului contributivităţii, se constituie într-un drept câştigat, astfel încât diminuarea acestuia nu poate fi acceptată nici măcar cu caracter temporar. Prin sumele plătite sub forma contribuţiilor la bugetul asigurărilor sociale, persoana în cauză, practic, şi-a câştigat dreptul de a primi o pensie în cuantumul rezultat prin aplicarea principiului contributivităţii; astfel, contributivitatea, ca principiu, este de esenţa dreptului la pensie, iar derogările, chiar şi temporare, referitoare la obligaţia statului de a plăti cuantumul pensiei rezultat în urma aplicării acestui principiu afectează substanţa dreptului la pensie“ (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 874 din 25 iunie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 433 din 28 iunie 2010). 33. Or, Curtea constată că, potrivit dispoziţiilor art. 169^1 alin. (4) din Legea nr. 263/2010, „în situaţia în care, în urma aplicării prevederilor alin. (1)-(3), rezultă un punctaj mediu anual mai mic, se menţine punctajul mediu anual şi cuantumul aferent aflat în plată sau cuvenit la data recalculării“. Prin urmare, constată că legea prevede garanţii exprese pentru păstrarea cuantumului pensiei, astfel că nu se poate aprecia că schimbarea elementelor în funcţie de care aceasta a fost calculată afectează dreptul la pensie, aşa cum a fost stabilit anterior. 34. În ceea ce priveşte critica raportată la art. 16 alin. (1) din Constituţie, Curtea reţine că autorii excepţiei invocă diferenţa de tratament juridic dintre persoanele care se încadrează în ipoteza textului de lege supus controlului de constituţionalitate şi pensionarii care, conform prevederilor legale în vigoare, au beneficiat de majorarea punctajelor anuale conform Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, aprobată prin Legea nr. 154/2009 şi Legii nr. 218/2008 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale. Astfel, potrivit celor susţinute de autorii excepţiei de neconstituţionalitate, cea de-a doua categorie de pensionari beneficiază atât de majorarea punctajului anual, cât şi de luarea în calcul a stagiului de cotizare mai favorabil, prevăzut de legea în vigoare la data deschiderii dreptului la pensie. Din contră, persoanele aflate în ipoteza autorilor excepţiei beneficiază de majorarea punctajului anual, dar li se aplică stagiul de cotizare complet prevăzut de legea în vigoare la data recalculării pensiei, care este defavorabil. 35. Curtea constată că persoanele în raport cu care autorii excepţiei se consideră discriminaţi sunt, în realitate, cele menţionate în dispoziţiile art. 169^1 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 ca fiind exceptate de la aplicarea dispoziţiilor alin. (1) din acelaşi articol de lege. În critica pe care autorii excepţiei de neconstituţionalitate o fac, aceştia omit faptul că persoanele excluse de la aplicarea dispoziţiilor art. 169^1 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 nu au beneficiat de un stagiu de cotizare redus cu prilejul stabilirii pensiei, majorarea punctajelor anuale fiind acordată tocmai pentru a atenua diferenţa de tratament juridic în raport cu persoanele care, lucrând în grupele superioare de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, respectiv în locuri de muncă încadrate în condiţii deosebite şi/sau condiţii speciale, ulterior acestei date, au îndeplinit criteriile obţinerii unui stagiu de cotizare redus în raport cu stagiul complet de cotizare prevăzut pentru celelalte categorii de pensionari. Astfel, spre exemplu, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 100/2008 pentru completarea Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 637 din 4 septembrie 2008, completează Legea nr. 19/2000 cu art. 78^2 în care se prevede acordarea unui număr suplimentar de puncte pentru asiguraţii care au desfăşurat activităţi în locuri de muncă încadrate în grupa I şi/sau grupa a II-a de muncă, potrivit legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, precizând însă că aceste prevederi se aplică „numai în situaţiile în care, potrivit legii, la determinarea punctajului mediu anual se utilizează stagiile complete de cotizare, prevăzute în anexa nr. 3, în funcţie de data naşterii, respectiv stagiile complete de cotizare în funcţie de data deschiderii dreptului la pensie, conform prevederilor art. 167^1“. 36. Din contră, autorii excepţiei se află în ipoteza în care, cu prilejul deschiderii dreptului la pensie, au beneficiat de stagii de cotizare reduse, prin urmare sunt într-o situaţie obiectiv diferită de cea a categoriei de pensionari cu care se compară. Or, aşa cum s-a statuat în mod constant în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, consacrată cu titlu de principiu de art. 16 alin. (1) din Constituţie, îşi găseşte aplicare doar atunci când persoanele se găsesc în situaţii identice sau egale, care impun şi justifică acelaşi tratament juridic şi deci instituirea aceluiaşi regim juridic. Per a contrario, când acestea se află în situaţii diferite, regimul juridic aplicabil fiecăreia nu poate fi decât diferit, soluţie legislativă care nu contravine, ci, dimpotrivă, decurge logic din chiar principiul enunţat (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 192 din 31 martie 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 527 din 21 iunie 2005). 37. În sfârşit, referitor la susţinerile potrivit cărora Hotărârea Guvernului nr. 291/2017 pentru completarea art. 134 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, ar conţine prevederi contrare Legii nr. 263/2010, Curtea, în jurisprudenţa sa, a reţinut că „verificarea eventualităţii ca o hotărâre a Guvernului să modifice legea în executarea căreia a fost emisă depăşeşte competenţele Curţii Constituţionale. În orice caz, în paragraful 69 al Deciziei nr. 69 din 15 octombrie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 sunt în deplină consonanţă cu actul normativ în executarea căruia au fost edictate, explicitând dispoziţia din lege“ (Decizia nr. 463 din 11 iulie 2019, paragraful 64). 38. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ştefan Neculai, Florentin Mighiu, Valentin Timofti, Petrică Secan şi Toader Puşcaşu în dosarele nr. 2.381/121/2018, nr. 2.375/121/2018, nr. 2.698/121/2018, nr. 3.079/121/2018 şi nr. 2.941/121/2018 ale Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă şi constată că sintagma „stagiile complete de cotizare prevăzute de lege, corespunzătoare fiecărei situaţii“ din art. 169^1 alin. (3) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, în interpretarea dată acesteia prin Decizia nr. 69 din 15 octombrie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este constituţională în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Galaţi - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 9 martie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
