Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ingrid-Alina Tudora│- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Adrian Ioan Manea, Valentin Manea, Ioana Şevţ şi Varvara-Elena Mirică în Dosarul nr. 6.553/281/2007/a1* al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.806D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens, invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, concretizată, spre exemplu, prin Decizia nr. 7 din 17 ianuarie 2017. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 10 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 6.553/281/2007/a1*, Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Adrian Ioan Manea, Valentin Manea, Ioana Şevţ şi Varvara-Elena Mirică în etapa procesuală a recursului formulat împotriva Deciziei nr. 1.438 din 23 octombrie 2018, pronunţată de Tribunalul Prahova, precum şi a Încheierii din camera de consiliu din 20 august 2018, prin care s-a respins cererea de reexaminare a taxei judiciare de timbru, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de partaj succesoral. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin că art. 18 din Legea nr. 146/1997 este o normă de drept procesual civil care reglementează modalitatea de stabilire a taxei judiciare de timbru în acţiunile civile, fiind neconstituţională în privinţa sintagmelor „în camera de consiliu“, „fără citarea părţilor“ şi „prin încheiere irevocabilă“. Aceştia susţin că citarea părţilor în procesul civil reprezintă o instituţie procesuală care garantează dreptul părţilor la apărare şi la respectarea principiilor procesului civil, respectiv contradictorialitatea şi oralitatea. Or, dispoziţiile criticate contravin şi lipsesc de conţinut aceste principii prin îngrădirea dreptului de a fi încunoştinţat prin citaţie în faza procesuală a reexaminării taxei judiciare de timbru şi de a participa activ şi public, în stare de contradictorialitate şi oralitate, de a formula apărările necesare unei soluţionări legale şi corecte a cererii de reexaminare a taxei judiciare de timbru, lăsând la aprecierea subiectivă a judecătorului aspecte care trebuie puse în discuţia contradictorie a părţilor. În plus, soluţionarea cererii de reexaminare se produce în camera de consiliu, şi nu în şedinţă publică, astfel cum este statuat în art. 127 din Constituţie, o astfel de cerere nefiind inclusă în categoria cauzelor ce se soluţionează în şedinţă secretă. Se mai susţine că sintagma „încheiere irevocabilă“ îngrădeşte şi mai mult drepturile procesuale, întrucât nu permite părţii nemulţumite de soluţia dată cererii de reexaminare să o atace la o instanţă superioară în grad, care să analizeze şi să reformeze erorile ce se pot produce la instanţa inferioară, cu respectarea dublului grad de jurisdicţie. Prin urmare, în opinia autorilor excepţiei, consecinţa reglementării criticate este aceea că partea este împiedicată să îşi exercite liber drepturile procesuale, să aibă un acces efectiv la instanţă, la un proces echitabil şi la un recurs efectiv în faţa unei instanţe superioare în grad. Simplul fapt că reexaminarea taxei judiciare de timbru se realizează de un alt complet, dar de către aceeaşi instanţă, nu este în măsură să garanteze dreptul la un proces echitabil şi accesul la un recurs efectiv. 6. Curtea de Apel Ploieşti - Secţia I civilă apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, sens în care invocă jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, cu titlu exemplificativ fiind Decizia nr. 753 din 16 decembrie 2014 şi Decizia nr. 609 din 6 octombrie 2015. Instanţa de judecată învederează că, potrivit art. 129 din Constituţie, părţile interesate pot exercita căile de atac numai în condiţiile legii procesuale. Corespunzător acestui principiu constituţional, legea procesual civilă a reglementat condiţiile examinării cauzei civile, determinând hotărârile susceptibile a fi supuse reformării, căile de atac şi titularii acestora, precum şi cazurile de casare, iar acest mod de determinare asigură un control judiciar efectiv al hotărârilor judecătoreşti şi satisface exigenţele art. 21 din Legea fundamentală. Instanţa reţine faptul că prin Hotărârea din 19 februarie 1996, pronunţată în Cauza Botten împotriva Norvegiei, Curtea de la Strasbourg a reamintit că modalitatea de aplicare a art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale depinde de caracteristicile procedurii în justiţie, de întreaga procedură internă şi de rolul cuvenit instanţelor în ordinea juridică internă, urmând să se ţină seama de natura situaţiei de drept intern, de competenţa instanţelor, de modul în care interesele reclamantului au fost expuse şi prezentate în faţa instanţei şi, în special, de natura problemei pe care aceasta a trebuit să le soluţioneze. Aşa fiind, din moment ce partea a beneficiat deja de o judecată în calea de atac a reexaminării, în ceea ce priveşte problemele deduse judecăţii, nu se poate susţine că prin neacordarea dreptului de a declara recurs i se încalcă accesul la justiţie. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, astfel cum au fost modificate prin art. I pct. 12 din Legea nr. 195/2004 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/2003 privind modificarea şi completarea Codului de procedură civilă, lege publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 26 mai 2004, potrivit cărora „Cererea se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părţilor, prin încheiere irevocabilă.“ 11. Curtea precizează că Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru a fost abrogată prin art. 58 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, iar în acest context, în legătură cu examinarea unor texte de lege care nu mai sunt în vigoare, prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, nuanţând interpretarea sintagmei „în vigoare“ din cuprinsul art. 29 din Legea nr. 47/1992, text care circumstanţiază controlul de constituţionalitate numai la legile şi ordonanţele în vigoare, Curtea Constituţională a reţinut că acest control vizează „dispoziţiile aplicabile cauzei, chiar dacă acestea nu mai sunt în vigoare“, dar ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare. O astfel de soluţie a fost justificată prin faptul că, deşi abrogată, „legea civilă poate ultraactiva în unele situaţii, potrivit principiului «tempus regit actum»“. Astfel, deşi nu mai sunt în vigoare, dispoziţiile de lege criticate îşi produc în continuare efectele juridice, fiind aplicabile cauzei, iar în aceste condiţii, Curtea are competenţa de a se pronunţa cu privire la constituţionalitatea acestora. 12. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, aceste dispoziţii de lege contravin normelor constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, ale art. 24 privind dreptul la apărare şi ale art. 127 referitoare la caracterul public al dezbaterilor, precum şi prevederilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind dreptul la un proces echitabil. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru au mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare celor din prezenta cauză, în acest sens fiind, spre exemplu, Decizia nr. 456 din 7 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 761 din 6 decembrie 2013, Decizia nr. 753 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 11 februarie 2015, Decizia nr. 609 din 6 octombrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 866 din 19 noiembrie 2015, sau Decizia nr. 7 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 285 din 24 aprilie 2017, prin care Curtea a statuat în sensul constituţionalităţii reglementării criticate. 14. Astfel, în jurisprudenţa menţionată, şi anume prin Decizia nr. 753 din 16 decembrie 2014, paragrafele 13-15, Curtea a reţinut că obiectul textului criticat îl constituie o normă procedurală care reglementează soluţionarea cererii de reexaminare împotriva încheierii de stabilire a taxei de timbru, aşadar un incident procedural, prealabil antamării fondului de către instanţa de judecată. În condiţiile în care, în discuţie, este o chestiune prealabilă, soluţionarea acesteia este guvernată de principiul celerităţii, care ar fi grav afectat prin aplicarea în materie a principiilor oralităţii şi contradictorialităţii, a obligativităţii citării părţilor, ca şi a posibilităţii exercitării unei căi de atac împotriva încheierii de soluţionare a cererii de reexaminare. 15. De asemenea, prin Decizia nr. 839 din 11 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 7 decembrie 2012, Curtea a statuat că dispoziţiile art. 18 din Legea nr. 146/1997 reglementează competenţa şi procedura în materia taxelor judiciare de timbru, potrivit abilitării conferite legiuitorului prin art. 126 alin. (2) din Constituţie, dar, întrucât nu este vorba despre un litigiu privind fondul dreptului, nu îşi găsesc aplicare mijloacele şi garanţiile procesuale prevăzute de art. 21 alin. (3) din Constituţie. Aşa fiind, procedura aplicabilă în acest caz are ca finalitate satisfacerea imperativului celerităţii, şi prin aceasta derogă de la dreptul comun. Curtea a mai reţinut că procedura reexaminării modului de stabilire a taxelor judiciare de timbru este o procedură incidentă în desfăşurarea unui proces, care în principiu se realizează cu respectarea condiţiei publicităţii impuse de art. 127 din Constituţie, condiţie ce nu are însă un caracter absolut, legiuitorul având posibilitatea de a deroga de la aceasta. 16. Prin Decizia nr. 1.561 din 6 decembrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 88 din 3 februarie 2012, Curtea a subliniat că raţiuni ce ţin de necesitatea soluţionării într-un termen rezonabil a cauzelor aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti justifică în mod obiectiv soluţia legislativă criticată, care asigură în mod eficient un raport rezonabil de proporţionalitate între scopul urmărit - stabilirea corectă a taxelor judiciare de timbru - şi mijloacele procedurale utilizate. Totodată, Curtea a constatat că acest cadru legislativ, în deplin acord cu normele fundamentale, creează premisele necesare ce permit instanţei judecătoreşti să examineze circumstanţele specifice fiecărui caz şi să realizeze un just echilibru între interesele individuale şi cele privind administrarea justiţiei, astfel încât solicitantului să îi fie asigurat accesul efectiv la justiţie. 17. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale în materie, atât considerentele, cât şi soluţia acestor decizii îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză. 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Adrian Ioan Manea, Valentin Manea, Ioana Şevţ şi Varvara-Elena Mirică în Dosarul nr. 6.553/281/2007/a1* al Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 18 alin. (3) din Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Ploieşti - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 4 aprilie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ingrid-Alina Tudora ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
