Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina-Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale, excepţie ridicată de Societatea Turboenergy Power Chişinău - Sucursala Târgovişte în Dosarul nr. 12.976/281/2018 al Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.410D/2019. 2. La apelul nominal se prezintă, pentru autoarea excepţiei, domnul avocat Nicolae Anghel, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipseşte cealaltă parte. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul apărătorului prezent, care solicită admiterea excepţiei, arătând că instanţa care a judecat fondul a reţinut în hotărârea pronunţată că reducerea amenzii contravenţionale la jumătate din minimul acesteia este inadmisibilă deoarece, potrivit textului de lege criticat, acest beneficiu se acordă numai în privinţa proceselor-verbale încheiate după data de 24 august 2018. Pentru acest motiv autorul a ridicat excepţia de neconstituţionalitate a textului criticat. Solicită admiterea excepţiei prin raportare la art. 15 alin. (2) şi art. 16 din Constituţie, deoarece legiuitorul nu poate înfrânge prin norme tranzitorii principiul constituţional al aplicării legii contravenţionale mai favorabile şi nu poate crea discriminări între persoane care se află în aceeaşi situaţie. Arată că în acest sens este şi opinia instanţei care a sesizat Curtea. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că prin Decizia nr. 465 din 13 iulie 2023 Curtea a apreciat că textul criticat corespunde art. 15 alin. (2) şi art. 16 din Constituţie şi că, fiind vorba despre norme de procedură, legiuitorul, în mod justificat, a optat pentru aplicarea celor în vigoare la data întocmirii actului de constatare. Singura situaţie în care termenul nou-introdus de 15 zile se putea aplica este aceea în care legea ar fi intrat în vigoare în termenul de 48 de ore reglementat anterior. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 5. Prin Încheierea din 11 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 12.976/281/2018, Tribunalul Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale. Excepţia a fost ridicată de Societatea Turboenergy Power Chişinău - Sucursala Târgovişte într-o cauză având ca obiect apelul formulat împotriva sentinţei prin care a fost respinsă acţiunea autoarei având ca obiect contestaţia împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea arată, în esenţă, că instanţa de fond a reţinut că reducerea amenzii la jumătate din minimul acesteia este inadmisibilă întrucât, potrivit textului de lege criticat, beneficiul achitării acestei sume se aplică numai proceselor-verbale de constatare şi săvârşire a contravenţiilor încheiate după data de 24 august 2018, dată la care legea a intrat în vigoare. În această situaţie se creează o discriminare vădită şi nejustificată între cei care au fost sancţionaţi înainte de 24 august 2018 şi cei sancţionaţi după această dată pentru comiterea aceleiaşi fapte, ultima categorie beneficiind de posibilitatea de a plăti jumătate din minimul amenzii. Se creează discriminări între persoanele care se găsesc în aceeaşi situaţie, ceea ce duce la încălcarea art. 16 alin. (1) din Constituţie. Diferenţierea de tratament juridic în cadrul aceleiaşi categorii este permisă numai dacă este justificată prin raţiuni obiective şi rezonabile. În cazul de faţă, persoanele aflate obiectiv în aceeaşi situaţie juridică sunt supuse unui tratament juridic diferit în funcţie de anumite condiţii subiective şi aleatorii, ceea ce contrazice exigenţele principiului constituţional al egalităţii în drepturi. Întrucât posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii în termen de 15 zile constituie norma de drept material mai favorabilă, atunci textul de lege criticat încalcă art. 15 alin. (2) din Constituţie deoarece legiuitorul nu poate, prin texte de lege tranzitorii, să înfrângă principiul constituţional al aplicării legii contravenţionale mai favorabile. 7. Tribunalul Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate are un caracter parţial întemeiat deoarece textul de lege criticat aduce atingere principiului egalităţii în drepturi, pentru argumentele expuse de autoarea excepţiei de neconstituţionalitate. Însă apreciază că nu este încălcat art. 15 alin. (2) din Constituţie şi nici principiul securităţii raporturilor juridice, deoarece modalitatea de achitare a jumătate din minimul amenzii este un eveniment viitor care încă nu s-a produs, legiuitorul putând interveni pentru reglementarea condiţiilor în care evenimentul respectiv poate surveni. De asemenea, prin textul de lege criticat se reglementează în favoarea debitorului posibilitatea achitării a jumătate din minimul amenzii care este un efect viitor al unei situaţii trecute. Nu sunt încălcate nici prevederile art. 53 din Constituţie deoarece nu s-a reţinut restrângerea exerciţiului unui drept sau al vreunei libertăţi fundamentale. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile avocatului prezent şi ale procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 647 din 25 iulie 2018, care au următorul conţinut: „Pentru procesele-verbale întocmite anterior intrării în vigoare a prezentei legi, aplicarea şi executarea sancţiunii contravenţionale se supun prevederilor legale în vigoare la momentul întocmirii actului de constatare.“ 12. În opinia autoarei excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse art. 15 alin. (2) referitor la aplicarea legii contravenţionale mai favorabile, art. 16 alin. (1) - Egalitatea în drepturi şi art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, prin Decizia nr. 141 din 16 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 630 din 27 iunie 2022, a examinat excepţia de neconstituţionalitate a textului de lege criticat şi a reţinut, în esenţă, că dreptul contravenţional reprezintă un ansamblu de norme juridice de drept public, având ca scop protecţia juridică a valorilor sociale reglementate de legislaţia contravenţională. Sancţiunea contravenţională a amenzii are cea mai mare incidenţă în această materie datorită naturii ei preventive şi represive prin diminuarea patrimoniului contravenientului, care va înţelege ca pe viitor să nu mai nesocotească valorile sociale ocrotite de lege. 14. Curtea a reţinut că aplicarea sancţiunii contravenţionale, la care face trimitere textul de lege supus controlului, reprezintă doar prima etapă, ca urmare a constatării săvârşirii unei fapte contravenţionale, a doua etapă fiind reprezentată de un eventual proces în faţa instanţei de judecată, prin formularea plângerii împotriva procesului-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii, iar cea de-a treia etapă constă în punerea în executare a sancţiunii amenzii contravenţionale. 15. Curtea a observat că, pentru a determina contravenientul să achite în mod grabnic amenda, legiuitorul a instituit o măsură favorabilă contravenientului prin reglementarea cuprinsă în art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001. 16. Astfel, în redactarea iniţială a acestui articol se prevedea că persoana sancţionată putea achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ, agentul constatator făcând menţiune despre această posibilitate în procesul-verbal. Ulterior, ca urmare a modificării art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 prin art. 20 pct. 10 din Legea nr. 203/2018, termenul a devenit de cel mult 15 zile de la data înmânării sau comunicării procesului-verbal. Astfel, ca urmare a modificării prin art. 20 pct. 10 din Legea nr. 203/2018 a normei de drept material cuprinse în art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, în prezent, contravenientul poate achita, în termen de cel mult 15 zile, jumătate din minimul amenzii prevăzute de actul normativ. 17. Aplicând cele reţinute prin decizia antereferită, Curtea constată, cu acest prilej, că aplicarea sancţiunii contravenţionale, la care face trimitere textul de lege supus controlului, reprezintă prima etapă, ca urmare a constatării săvârşirii unei fapte contravenţionale. Aplicarea sancţiunii contravenţionale s-a făcut în cauză înainte de intrarea în vigoare a Legii nr. 203/2018, autoarea a contestat în a doua etapă procesul-verbal de constatare a contravenţiei şi de aplicare a sancţiunii fără a avea posibilitatea plăţii a jumătate din minimul special al amenzii, iar în cursul procesului în faţa primei instanţe a intrat în vigoare Legea nr. 203/2018. 18. Cu privire la această lege, Curtea observă că adoptarea sa are semnificaţia unei schimbări de paradigmă în executarea sancţiunii amenzii în dreptul contravenţional. Dacă înainte de adoptarea sa, potrivit art. 28 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, contravenientul putea achita, pe loc sau în termen de cel mult 48 de ore de la data încheierii procesului-verbal ori, după caz, de la data comunicării acestuia, jumătate din minimul amenzii prevăzute în actul normativ sub condiţia ca această posibilitate să fie menţionată în mod expres în actul normativ de stabilire a contravenţiilor după adoptarea sa, potrivit art. 22 alin. (2) din Legea nr. 203/2018: „De la data intrării în vigoare a prezentei legi, contravenientul poate achita jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege şi în acele situaţii în care actul normativ de stabilire a contravenţiilor nu prevedea expres această posibilitate.“ Practic, prin art. 22 alin. (2) din Legea nr. 203/2018, legiuitorul a optat pentru generalizarea beneficiului plăţii a jumătate din minimul amenzii prevăzute de lege indiferent dacă această posibilitate era reglementată în mod expres sau nu era reglementată în actul care stabileşte fapta contravenţională. Acest beneficiu a fost definit de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 72 din 9 noiembrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 25 ianuarie 2021 ca reprezentând „instituţia ablaţiunii“ care reprezintă o modalitate de stingere a răspunderii, prin facilitatea legală, recunoscută contravenientului, de a achita jumătate din minimul amenzii contravenţionale, într-un termen scurt. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a reţinut că Legea nr. 203/2018 a adus modificări Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, prevăzând în art. 22 alin. (2) aplicarea sistemului ablaţiunii şi în situaţiile în care actele normative de stabilire a contravenţiilor nu prevedeau în mod expres această posibilitate. 19. Cât priveşte textul de lege criticat, potrivit căruia, pentru procesele-verbale întocmite anterior intrării în vigoare a Legii nr. 203/2018, aplicarea şi executarea sancţiunii contravenţionale se supun prevederilor legale în vigoare la momentul întocmirii actului de constatare, Curtea reţine că sintagma „executarea sancţiunii contravenţionale“ include atât achitarea benevolă a jumătate din minimul amenzii contravenţionale, beneficiu acordat de legiuitor de la data intrării în vigoare a Legii nr. 203/2018, cât şi diverse proceduri specifice executării, cum ar fi, de exemplu, solicitarea adresată executorilor judecătoreşti sau proceduri de executare directă de către autorităţile fiscale. Cu privire la acestea din urmă, reglementate prin norme de procedură, legiuitorul a optat în mod justificat pentru aplicarea normelor în vigoare la momentul întocmirii actului de constatare. Curtea reţine că sintagma „executarea sancţiunii contravenţionale“ are un sens foarte larg, iar Legea nr. 203/2018 trebuie aplicată fără a face abstracţie de prevederile art. 22 alin. (2) din acesta. 20. Curtea reţine că toate aceste aspecte reprezintă probleme de interpretare şi aplicare a legii la speţa dedusă judecăţii, ce intră în competenţa de soluţionare a instanţei care a sesizat Curtea Constituţională, în funcţie de circumstanţele cauzei, de interpretarea şi aplicarea unitară a prevederilor Legii nr. 203/2018, conform opţiunii legiuitorului, dar ţinând cont şi de aplicarea legii contravenţionale mai favorabile, potrivit art. 15 alin. (2) din Constituţie, astfel că excepţia apare ca fiind inadmisibilă. 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (1) din Legea nr. 203/2018 privind măsuri de eficientizare a achitării amenzilor contravenţionale, excepţie ridicată de Societatea Turboenergy Power Chişinău - Sucursala Târgovişte în Dosarul nr. 12.976/281/2018 al Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Prahova - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 21 martie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cristina-Cătălina Turcu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
