Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina-Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
├───────────────────┴──────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, excepţie ridicată de Maria Coman, Aida Maria Gogonea şi Claudia Elena Gogonea în Dosarul nr. 15.309/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 155D/2018. 2. La apelul nominal răspunde autoarea excepţiei Maria Coman, personal. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autoarei excepţiei de neconstituţionalitate prezente, care solicită admiterea acesteia. În acest sens, arată că textul de lege criticat contravine accesului liber la justiţie, deoarece împiedică partea interesată să conteste cuantumul măsurilor reparatorii stabilite de către Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, în sensul imposibilităţii unei analize, pe fondul deciziei emise, cu probe apte să justifice cuantumul despăgubirilor acordate. Se mai invocă şi încălcarea art. 16 din Constituţie, referitor la principiul constituţional al egalităţii în drepturi, având în vedere faptul că raportul de evaluare al imobilului în cauză este întocmit fără participarea părţilor interesate, spre deosebire de situaţia în care bunul ar aparţine statului. 4. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că decizia de compensare poate fi atacată în justiţie, în condiţiile art. 35 din actul normativ criticat. În ceea ce priveşte invocarea dispoziţiilor art. 16 din Constituţie, prin trimiterea la modalitatea de evaluare a imobilului, în temeiul Legii nr. 550/2002 privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, precum şi a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local, se arată că este vorba de situaţii juridice diferite, care impun adoptarea unui tratament juridic diferit. Invocă şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 752 din 23 noiembrie 2017. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Sentinţa civilă nr. 1.115 din 27 septembrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 15.309/3/2016, Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România. Excepţia a fost invocată de Maria Coman, Aida Maria Gogonea şi Claudia Elena Gogonea într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate împotriva Deciziei de compensare nr. 6140 din 19 noiembrie 2015, emisă de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că prevederile legale criticate încalcă accesul liber la justiţie, deoarece nu există posibilitatea contestării cuantumului şi modului de calcul al despăgubirilor stabilite prin raportul de evaluare. Se mai arată că raportul de evaluare a fost întocmit fără participarea părţilor, nu se referă la valoarea reală de circulaţie a imobilelor şi nu poate fi contestat în instanţă. Se mai susţine că textul de lege criticat validează raportul de evaluare întocmit în speţă, fără posibilitatea contestării acestuia în instanţă, deşi în chiar cuprinsul respectivului raport de evaluare se arată că „datele au fost preluate ca atare, fără verificări suplimentare privind exactitatea, corectitudinea sau veridicitatea acestora“. 7. În ceea ce priveşte încălcarea principiului constituţional al egalităţii în drepturi, se arată că, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, respectarea acestuia presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. Or, tratamentul juridic aplicat în scopul restituirii imobilelor preluate abuziv, pe de o parte, şi cel aplicat în cazul vânzării spaţiilor comerciale proprietate privată a statului, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, în temeiul Legii nr. 550/2002 privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, precum şi a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local, pe de altă parte, sunt diferite. Astfel, se arată că, în primul caz, evaluarea imobilelor se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013, iar în cel de-al doilea caz, principiul este acela al vânzării în baza unui raport de evaluare. 8. Tribunalul Bucureşti - Secţia a III-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că, prin reglementarea unei metode previzibile şi transparente de stabilire a cuantumului despăgubirilor, prin raportare la un criteriu obiectiv, legiuitorul s-a conformat dispoziţiilor constituţionale invocate. Se mai apreciază că nu este încălcat accesul liber la justiţie, dat fiind faptul că, în temeiul prevederilor art. 35 din Legea nr. 165/2013, persoana interesată poate supune controlului jurisdicţional inclusiv problema corectitudinii stabilirii punctelor, iar în ceea ce priveşte invocarea încălcării principiului constituţional al egalităţii în drepturi, se apreciază că în speţă sunt invocate situaţii diferite. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 10. Avocatul Poporului consideră că prevederile de lege criticate sunt constituţionale. Curtea Constituţională a statuat că accesul liber la justiţie presupune accesul la mijloacele procedurale prin care justiţia se înfăptuieşte, fiind de competenţa exclusivă a legiuitorului instituirea regulilor de desfăşurare a procesului în faţa instanţelor judecătoreşti. Pe cale de consecinţă, legiuitorul poate stabili, în considerarea unor situaţii deosebite, reguli speciale de procedură, precum şi modalităţile de exercitare a drepturilor procedurale, accesul liber la justiţie presupunând posibilitatea neîngrădită a celor interesaţi de a utiliza aceste proceduri, în formele şi modalităţile instituite de lege. Dispoziţiile legale criticate reprezintă tocmai o concretizare a accesului liber la justiţie, în condiţiile în care legiuitorul a dat posibilitatea persoanei care se consideră îndreptăţită să atace decizia emisă cu respectarea prevederilor art. 33 şi 34 din lege. Apreciază că, prin conţinutul reglementării lor, nu se pun în discuţie restrângeri ale exerciţiului unor drepturi sau libertăţi fundamentale. În virtutea prevederilor art. 44 alin. (1) din Constituţie, stabilirea conţinutului şi a limitelor dreptului de proprietate constituie atributul exclusiv al legiuitorului, care este competent să fixeze cadrul juridic pentru exercitarea atributelor dreptului de proprietate. Referitor la criticile de neconstituţionalitate raportate la celelalte norme constituţionale, consideră că nu pot fi reţinute, cu atât mai mult cu cât, analizate dintr-o perspectivă mai largă, motivele invocate, legate de conţinutul deciziei emise de Comisia Naţională pentru Compensarea Imobilelor, dar şi de termenul legal în care persoana îndreptăţită se poate adresa instanţei de judecată, relevă, mai degrabă, aspecte ce ţin de modul de interpretare şi aplicare a legii. Or, interpretarea unei legi şi aplicarea asupra unor cazuri concrete reprezintă competenţa exclusivă a instanţei de judecată, singura competentă să decidă cu privire la sensul, înţelesul şi modul de aplicare a normelor criticate la situaţia autorului. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Guvernul nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, punctul de vedere al Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit actului de sesizare, prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 278 din 17 mai 2013, în varianta redacţională anterioară modificării textului de lege criticat prin articolul unic pct. 4 din Legea nr. 111/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 98/2016 pentru prorogarea unor termene, instituirea unor noi termene, privind unele măsuri pentru finalizarea activităţilor cuprinse în contractele încheiate în cadrul Acordului de împrumut dintre România şi Banca Internaţională pentru Reconstrucţie şi Dezvoltare pentru finanţarea Proiectului privind reforma sistemului judiciar, semnat la Bucureşti la 27 ianuarie 2006, ratificat prin Legea nr. 205/2006, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 399 din 26 mai 2017. Având în vedere motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi faptul că soluţia legislativă este, în esenţă, aceeaşi cu cea existentă înaintea modificării, Curtea urmează a se pronunţa asupra constituţionalităţii prevederilor noii reglementări, astfel cum acestea au fost preluate din redactarea anterioară a art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013. Prevederile legale criticate au următorul cuprins: „(6) Evaluarea imobilului ce face obiectul deciziei se face prin aplicarea grilei notariale valabile la data intrării în vigoare a Legii nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România, cu modificările şi completările ulterioare, [...], şi se exprimă în puncte. Un punct are valoarea de un leu.“ 14. În opinia autoarelor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi şi art. 21 - Accesul liber la justiţie. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit prevederilor art. 35 alin. (1) din Legea nr. 165/2013, deciziile emise cu respectarea prevederilor art. 33 şi 34 pot fi atacate de persoana care se consideră îndreptăţită la secţia civilă a tribunalului în a cărui circumscripţie se află sediul entităţii, în termen de 30 de zile de la data comunicării. Prin art. 33 şi art. 34 din Legea nr. 165/2013 au fost stabilite noi termene, în care entităţile învestite trebuie să soluţioneze notificările, ceea ce se înscrie în raţiunea pentru care Legea nr. 165/2013 a fost concepută, aceea de a crea un mecanism care să confere eficienţă procesului reparatoriu al măsurilor abuzive de preluare a unor imobile în timpul regimului comunist. Prin urmare, prevederile art. 35 din Legea nr. 165/2013 conferă persoanelor interesate dreptul de a se adresa instanţei, pentru ca aceasta să se pronunţe asupra existenţei şi întinderii dreptului de proprietate, inclusiv asupra modalităţii de evaluare a imobilului ce face obiectul deciziei. Acest drept poate fi exercitat în termen de 30 de zile de la data comunicării deciziei emise în termenele prevăzute în art. 33 şi 34 din Legea nr. 165/2013. 16. În motivarea excepţiei este invocată şi încălcarea principiului constituţional al egalităţii în drepturi, dat fiind faptul că tratamentul juridic aplicat în scopul restituirii imobilelor preluate abuziv, pe de o parte, şi cel aplicat în cazul vânzării spaţiilor comerciale proprietate privată a statului, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, în temeiul Legii nr. 550/2002 privind vânzarea spaţiilor comerciale proprietate privată a statului şi a celor de prestări de servicii, aflate în administrarea consiliilor judeţene sau a consiliilor locale, precum şi a celor din patrimoniul regiilor autonome de interes local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 5 noiembrie 2002, cu modificările şi completările ulterioare, pe de altă parte, sunt diferite. 17. În legătură cu aceste susţineri, Curtea reţine că, aşa cum reiese din jurisprudenţa sa, principiul egalităţii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite. În consecinţă, un tratament diferit nu poate fi doar expresia aprecierii exclusive a legiuitorului, ci trebuie să se justifice raţional, în respectul principiului egalităţii cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice (Decizia nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). De asemenea, situaţiile în care se află anumite categorii de persoane trebuie să difere în esenţă pentru a se justifica deosebirea de tratament juridic, iar această deosebire de tratament trebuie să se bazeze pe un criteriu obiectiv şi raţional (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 86 din 27 februarie 2003, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 207 din 31 martie 2003, Decizia nr. 476 din 8 iunie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 599 din 11 iulie 2006, Decizia nr. 573 din 3 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 363 din 25 mai 2011, Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 2 septembrie 2014). 18. Or, în prezenta cauză, situaţia persoanelor îndreptăţite la restituirea imobilelor preluate în mod abuziv, în privinţa cărora se aplică sistemul de evaluare prin aplicarea grilei notariale valabile la intrarea în vigoare a Legii nr. 165/2013, este în mod evident diferită de cea reglementată prin Legea nr. 550/2002, cele două acte normative având un obiect de reglementare ce răspund unor cerinţe sociale diferite. 19. De altfel, şi în prezenta cauză sunt valabile cele statuate de Curte prin Decizia nr. 618 din 4 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 75 din 28 ianuarie 2015, paragrafele 23 şi 24, potrivit cărora, prin Legea nr. 165/2013, legiuitorul a urmărit să introducă un sistem unitar şi previzibil de evaluare a imobilelor, astfel încât atât imobilele din Fondul naţional al terenurilor agricole şi al altor imobile, cât şi imobilele ce fac obiectul cererilor de restituire nesoluţionate să fie evaluate prin raportare la acelaşi sistem, respectiv prin aplicarea grilei notariale de la momentul intrării în vigoare a noii legi. Prin introducerea acestui nou sistem de calcul, este posibil ca valoarea despăgubirilor acordate, sub formă de puncte, să fie inferioară celei rezultate prin aplicarea legislaţiei anterioare în materie - Legea nr. 10/2001 privind regimul juridic al unor imobile preluate în mod abuziv în perioada 6 martie 1945- 22 decembrie 1989 şi Legea nr. 247/2005 privind reforma în domeniile proprietăţii şi justiţiei, precum şi unele măsuri adiacente - referitoare la stabilirea valorii de piaţă a imobilului de la data notificării, prin aplicarea standardelor internaţionale de evaluare. Însă legiuitorul dispune de o largă marjă de apreciere în determinarea celor mai potrivite modalităţi prin care sunt acordate despăgubirile cuvenite în urma abuzurilor din regimul comunist, având obligaţia ca măsurile adoptate să respecte principiul proporţionalităţii, aşadar, să fie adecvate, rezonabile şi să asigure un just echilibru între interesul individual şi cel general, al societăţii. Astfel, dacă printre exemplele oferite de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în cuprinsul Hotărârii-pilot din 12 octombrie 2010, care să conducă la eficientizarea mecanismului intern de restituire a proprietăţilor, se numără şi plafonarea despăgubirilor (paragraful 235), statul român a optat, în cadrul marjei de apreciere de care dispune, să acorde integral despăgubiri, modificând, însă, doar sistemul de referinţă al evaluării. Or, dacă această modificare legislativă generează, în concret, o diminuare a valorii totale a despăgubirilor obţinute de către persoanele îndreptăţite, aceasta este o măsură proporţională cu scopul legitim urmărit (constând în menţinerea echilibrului bugetar), putând avea, sub aspectul consecinţelor produse, valenţele unei plafonări. 20. Prin urmare, având în vedere că cele reţinute prin deciziile la care s-a făcut referire mai sus îşi menţin valabilitatea, mutatis mutandis, şi în prezenta cauză, excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca neîntemeiată. 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Maria Coman, Aida Maria Gogonea şi Claudia Elena Gogonea în Dosarul nr. 15.309/3/2016 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi constată că prevederile art. 21 alin. (6) din Legea nr. 165/2013 privind măsurile pentru finalizarea procesului de restituire, în natură sau prin echivalent, a imobilelor preluate în mod abuziv în perioada regimului comunist în România sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 26 martie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Irina-Loredana Gulie -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
