Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌─────────────────────┬─────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea │- judecător │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Daniel Marius Morar │- judecător │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Mona-Maria Pivniceru │- judecător │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Simona-Maya Teodoroiu│- judecător │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Andreea Costin │- magistrat-asistent │
└─────────────────────┴─────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 din Codul de procedură civilă şi ale art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Bar Israel în Dosarul nr. 70.061/300/2015/a1 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 376D/2016. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţii, procedura de citare fiind legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că, la dosarul cauzei, autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus concluzii scrise, prin care solicită admiterea excepţiei astfel cum a fost formulată. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public care, în principal, solicită respingerea excepţiei ca inadmisibilă, întrucât autorul acesteia nu dezvoltă veritabile critici de neconstituţionalitate, ci învederează o suprapunere între dispoziţiile din Codul de procedură civilă şi cele din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. Pe fondul cauzei, arată că excepţia apare ca fiind neîntemeiată, între cele două instituţii reglementate de cele două acte normative neexistând identitate; cele două proceduri nu se suprapun, ci se completează reciproc, fiind formulate în momente diferite şi împotriva unor acte diferite, respectiv rezoluţia prin care judecătorul stabileşte cuantumul taxei judiciare de timbru şi încheierea de anulare a cererii de chemare în judecată pronunţată în procedura de regularizare a acesteia. 5. Cele două dispoziţii legale criticate nu numai că nu încalcă principiul accesului liber la justiţie, ci concretizează acest principiu prin posibilitatea pe care o acordă reclamantului de a contesta cele două acte. 6. Raportat la dispoziţiile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, apreciază că acestea nu sunt incidente în cauză, nefiind o procedură care să evoce fondul şi care să implice drepturi civile în sensul Convenţiei. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 7. Prin Încheierea din 17 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 70.061/300/2015/a1, Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 200 din Codul de procedură civilă şi art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Bar Israel într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de reexaminare formulată împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată. 8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că există o suprapunere între instituţia reglementată de art. 200 din Codul de procedură civilă şi cea reglementată de art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. 9. În acest sens se arată că, potrivit procedurii reglementate de art. 200 din Codul de procedură civilă, cererea de chemare în judecată este verificată inclusiv sub aspectul taxei judiciare de timbru, iar, potrivit Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, partea interesată poate contesta modul de stabilire a taxei judiciare de timbru de către instanţă. Aşadar, prin cererea de reexaminare formulată împotriva încheierii de anulare a cererii de chemare în judecată, reclamantul poate contesta anularea acesteia pentru insuficientă timbrare, fapt ce ar conduce la o suprapunere cu cererea de reexaminare formulată împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013. 10. Judecătoria Sectorului 2 Bucureşti apreciază că textele legale criticate sunt constituţionale. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 13. Avocatul Poporului apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. 14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 200 din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, şi ale art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, texte de lege care au următorul cuprins: - Art. 200: Verificarea cererii şi regularizarea acesteia "(1) Completul căruia i s-a repartizat aleatoriu cauza verifică, de îndată, dacă cererea de chemare în judecată este de competenţa sa şi dacă aceasta îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194-197.(2) În cazul în care cauza nu este de competenţa sa, completul căruia i-a fost repartizată cererea dispune, prin încheiere dată fără citarea părţilor, trimiterea dosarului completului specializat competent sau, după caz, secţiei specializate competente din cadrul instanţei sesizate. Dispoziţiile privitoare la necompetenţă şi conflictele de competenţă se aplică prin asemănare.(3) Când cererea nu îndeplineşte cerinţele prevăzute la art. 194-197, reclamantului i se vor comunica în scris lipsurile, cu menţiunea că, în termen de cel mult 10 zile de la primirea comunicării, trebuie să facă completările sau modificările dispuse, sub sancţiunea anulării cererii. Se exceptează de la această sancţiune obligaţia de a se desemna un reprezentant comun, caz în care sunt aplicabile dispoziţiile art. 202 alin. (3).(4) Dacă obligaţiile privind completarea sau modificarea cererii nu sunt îndeplinite în termenul prevăzut la alin. (3), prin încheiere, dată în camera de consiliu, se dispune anularea cererii.(5) Împotriva încheierii de anulare, reclamantul va putea face numai cerere de reexaminare, solicitând motivat să se revină asupra măsurii anulării.(6) Cererea de reexaminare se face în termen de 15 zile de la data comunicării încheierii.(7) Cererea se soluţionează prin încheiere definitivă dată în camera de consiliu, cu citarea reclamantului, de către un alt complet al instanţei respective, desemnat prin repartizare aleatorie, care va putea reveni asupra măsurii anulării dacă aceasta a fost dispusă eronat sau dacă neregularităţile au fost înlăturate în termenul acordat potrivit alin. (3).(8) În caz de admitere, cauza se retrimite completului iniţial învestit.“;" – Art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013: "(1) Împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru, reclamantul poate face cerere de reexaminare, la aceeaşi instanţă, în termen de 3 zile de la data comunicării taxei datorate. Cererea de reexaminare este scutită de la plata taxei judiciare de timbru.(2) Cererea se soluţionează în camera de consiliu de un alt complet, fără citarea părţilor, prin încheiere definitivă. Dispoziţiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce priveşte complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanţa va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condiţiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, numai după soluţionarea cererii de reexaminare.(3) În cazul admiterii integrale sau parţiale a cererii de reexaminare, instanţa va dispune restituirea taxei de timbru total ori, după caz, proporţional cu reducerea sumei contestate.(4) În cazul taxelor datorate pentru cereri adresate Ministerului Justiţiei şi Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, soluţionarea cererii de reexaminare este de competenţa Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti." 17. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 21 privind accesul liber la justiţie, astfel cum se interpretează potrivit art. 20 din Constituţie şi prin prisma dispoziţiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit dispoziţiilor art. 200 din Codul de procedură civilă, împotriva încheierii prin care cererea de chemare în judecată a fost anulată pentru neîndeplinirea obligaţiilor privind completarea sau modificarea acesteia se poate formula cerere de reexaminare prin care se solicită motivat să se revină asupra măsurii anulării, iar potrivit art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 se poate formula cerere de reexaminare împotriva modului de stabilire a taxei judiciare de timbru. 19. Aşadar, Codul de procedură civilă reglementează - la art. 200 - o procedură pentru regularizarea cererilor de chemare în judecată, oferindu-se reclamantului posibilitatea să complinească eventualele lipsuri ale acesteia, inclusiv cele referitoare la neplata taxei de timbru corespunzătoare, astfel că anularea cererii nu intervine de plano. Totodată, legiuitorul a prevăzut un remediu procesual constând în formularea unei cereri de reexaminare a încheierii de anulare a cererii, conform art. 200 alin. (4) din Codul de procedură civilă. Dacă cererea de chemare în judecată nu a fost timbrată corespunzător, instanţa, în cadrul procedurii de regularizare, pune în vedere reclamantului să plătească sau să completeze, după caz, taxa judiciară de timbru, în termen de 10 zile de la comunicare. 20. Prin cererea de reexaminare prevăzută de art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 reclamantul are posibilitatea de a contesta modul de stabilire a taxei judiciare de timbru, solicitând un control asupra legalităţii şi temeiniciei sumei ce reprezintă taxa judiciară de timbru, condiţie prealabilă a accesului la justiţie. Astfel, Curtea reţine că, dacă reclamantul se prevalează de dreptul prevăzut de art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 şi formulează cerere de reexaminare a taxei judiciare de timbru, instanţa, după expirarea celor 10 zile, verifică celelalte elemente ale cererii de chemare în judecată şi dacă apreciază că cererea de chemare în judecată este corect întocmită sub aspectul condiţiilor formale prevăzute la art. 194-196 din Codul de procedură civilă nu va proceda la comunicarea cererii către pârât până la soluţionarea cererii de reexaminare a taxei de timbru, astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 39 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, potrivit cărora „(…) Dispoziţiile art. 200 alin. (2) teza I din Codul de procedură civilă rămân aplicabile în ceea ce priveşte complinirea celorlalte lipsuri ale cererii de chemare în judecată. Instanţa va proceda la comunicarea cererii de chemare în judecată, în condiţiile art. 201 alin. (1) din Codul de procedură civilă, numai după soluţionarea cererii de reexaminare.“ 21. Prin urmare, Curtea observă că cele două proceduri prevăzute de Codul de procedură civilă şi de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 se completează, reclamantul având posibilitatea de a ataca ambele acte ale instanţei prin care, fie se pune în vedere completarea taxei judiciare de timbru, fie se anulează cererea de chemare în judecată pentru netimbrare sau insuficientă timbrare a cererii de chemare în judecată, astfel încât nu se poate reţine încălcarea dispoziţiilor art. 21 din Constituţie şi nici ale art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului sau a libertăţilor fundamentale. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Bar Israel în Dosarul nr. 70.061/300/2015/a1 al Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti, şi constată că dispoziţiile art. 200 din Codul de procedură civilă şi art. 39 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 2 Bucureşti şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 16 martie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
