Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative, excepţie ridicată de unitatea administrativ-teritorială Odorheiu Secuiesc, prin primar, în Dosarul nr. 985/96/2019 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 470D/2020. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a depus concluzii scrise prin care solicită admiterea excepţiei şi judecarea cauzei în lipsă. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, context în care arată că dispoziţiile criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, menţionând jurisprudenţa, în materie, Curţii Constituţionale, spre exemplu, Decizia nr. 444 din 11 iulie 2019. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 3 martie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 985/96/2019, Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative, excepţie ridicată de unitatea administrativ-teritorială Odorheiu Secuiesc, prin primar, într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului declarat într-un litigiu întemeiat pe dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 470D/2020. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că, potrivit prevederilor criticate, în situaţia în care serviciile juridice nu pot fi asigurate de către personalul de specialitate juridică angajat în unitatea administrativ-teritorială, acestea pot fi achiziţionate numai cu aprobarea consiliilor locale. Or, atât prevederile Legii administraţiei publice locale nr. 215/2001, cât şi cele ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ statuează că unitatea administrativ-teritorială este reprezentată de primar, acesta având atribuţia de a delega reprezentarea în faţa instanţei judecătoreşti către o persoană cu studii superioare juridice de lungă durată din cadrul aparatului de specialitate al primarului/consilier juridic sau către un avocat, în condiţiile legii. În acest context, se arată că prevederile criticate sunt în contradicţie cu normele generale antereferite şi obstrucţionează accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil, în condiţiile în care primarul nu îşi poate exercita dreptul şi obligaţia prevăzute de lege de a reprezenta interesele unităţii administrativ-teritoriale, mai ales în ipoteza în care consiliul local, din motive politice legate de intenţia de a nu se afla adevărul în legătură cu crearea unor (presupuse) prejudicii de către anumiţi operatori economici, respinge proiectul de hotărâre iniţiat în sensul prevederilor criticate. 7. Curtea de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât sunt create toate premisele pentru a se da eficienţă şi expresie principiilor prevăzute de dispoziţiile constituţionale menţionate în susţinerea excepţiei, tocmai pentru a se asigura dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil, iar stabilirea anumitor condiţii în care se pot achiziţiona de către instituţiile şi autorităţile publice servicii de consultanţă şi de asistenţă juridică nu este de natură să îngrădească aceste drepturi. 8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 12 iunie 2012, care au următorul cuprins: "(1) Autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile comerciale cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi regiile autonome care au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică nu pot achiziţiona servicii juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare.(2) În situaţii temeinic justificate, în care activităţile juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare, necesare autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la alin. (1), nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entităţi, pot fi achiziţionate servicii de această natură, în condiţiile legii, numai cu aprobarea: a) ordonatorilor principali de credite pentru autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei publice centrale; b) consiliilor locale, consiliilor judeţene sau Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, pentru autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei publice locale.“" 12. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autoarea acesteia este nemulţumită de faptul că, deşi atât Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, în prezent abrogată, cât şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, statuează că atribuţia primarului de reprezentare în justiţie poate fi exercitată în numele primarului de către o persoană cu studii superioare juridice de lungă durată din cadrul aparatului de specialitate al primarului/consilier juridic sau un avocat, art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 obstrucţionează posibilitatea de a fi reprezentat de către un avocat. 14. Din evaluarea cadrului legal învederat, Curtea observă că, într-adevăr, potrivit art. 109 alin. (1)-(3) din Codul administrativ, care constituie dreptul comun în materie, reprezentarea în justiţie a unităţilor administrativ-teritoriale se asigură de către primar sau de către preşedintele consiliului judeţean, care stau în judecată în calitate de reprezentant legal al unităţii administrativ-teritoriale, pentru apărarea drepturilor şi intereselor legitime ale acesteia, iar această atribuţie poate fi exercitată în numele primarului sau, după caz, al preşedintelui consiliului judeţean de către consilierul juridic din aparatul de specialitate ori de către un avocat angajat în condiţiile legii. 15. Faţă de această împrejurare, Curtea reţine că, pe de o parte, exercitarea atribuţiei de reprezentare în justiţie poate fi delegată în condiţiile legii, iar, pe de altă parte, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 reprezintă o aplicare a expresiei „în condiţiile legii“, aceasta reglementând condiţiile în care autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei publice centrale şi locale pot achiziţiona servicii juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare, norme care au caracter special faţă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 şi, desigur, aplicabilitate potrivit principiului specialia generalibus derogant. 16. Referitor la dispoziţiile criticate, Curtea observă că acestea au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, în raport cu critici şi prevederi constituţionale similare, sens în care sunt, spre exemplu,Decizia nr. 639 din 13 decembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 493 din 7 iunie 2023, Decizia nr. 444 din 11 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 913 din 13 noiembrie 2019, sau Decizia nr. 517 din 5 iulie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 873 din 1 noiembrie 2016, prin care Curtea a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate. 17. De asemenea, Curtea constată că în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 sunt prezentate motivele care au condus la adoptarea acestui act normativ, respectiv pentru a implementa unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi de întărire a disciplinei financiare, întrucât, astfel cum reiese din expunerea de motive a legii de aprobare a ordonanţei de urgenţă, în urma verificărilor efectuate de Curtea de Conturi asupra modului de formare, administrare şi întrebuinţare a resurselor financiare ale statului, s-au constatat o serie de nereguli cu privire la anumite zone de utilizare a fondurilor publice, respectiv faptul că, pentru aceeaşi activitate cu caracter juridic, o autoritate sau instituţie publică a efectuat şi cheltuieli cu personalul propriu de specialitate juridică, şi cheltuieli cu firme de avocatură private. 18. În ceea ce priveşte asigurarea serviciilor juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare pentru autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei publice centrale şi locale, indiferent de modul de finanţare şi subordonare, societăţile naţionale, companiile naţionale şi societăţile cu capital integral sau majoritar de stat, precum şi regiile autonome, care au în structura organizatorică personal propriu de specialitate juridică, s-a instituit regula potrivit căreia aceste servicii se asigură, în primul rând, de către personalul propriu, respectiv de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entităţi. Însă, în situaţii temeinic justificate, în care activităţile juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare, necesare entităţilor mai sus menţionate, nu pot fi asigurate de către personalul de specialitate juridică angajat în aceste entităţi, pot fi achiziţionate servicii de această natură, în condiţiile legii. 19. Aşadar, în situaţii temeinic justificate, în care activităţile juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare, necesare autorităţilor şi instituţiilor publice prevăzute la art. I alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012, nu se pot asigura de către personalul de specialitate juridică angajat la aceste entităţi, pot fi achiziţionate servicii de această natură, în condiţiile legii, numai cu aprobarea ordonatorilor principali de credite pentru autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei publice centrale, sau cu aprobarea consiliilor locale, a consiliilor judeţene sau a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, după caz, pentru autorităţile şi instituţiile publice ale administraţiei publice locale. 20. Faţă de cele prezentate, se observă că prin Decizia nr. 517 din 5 iulie 2016, precitată, paragraful 30, Curtea a arătat că nu poate reţine pretinsa încălcare a prevederilor art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie şi ale art. 24 referitor la dreptul la apărare sau a dispoziţiilor art. 6 privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 13 cu privire la dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, deoarece prin normele criticate nu se îngrădeşte în niciun fel accesul la justiţie sau dreptul la apărare, ci se stabilesc anumite condiţii în care se pot achiziţiona de către instituţiile şi autorităţile publice servicii de consultanţă, tocmai pentru a se asigura dreptul la apărare şi dreptul la un proces echitabil. Aceste considerente sunt aplicabile mutatis mutandis şi în prezenta cauză, astfel că, din perspectiva pretinsei încălcări a dispoziţiilor art. 21 alin. (1)-(3) din Constituţie, excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca neîntemeiată. 21. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile mai sus menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 22. Referitor la aspectele învederate de către autoarea excepţiei de neconstituţionalitate cu privire la faptul că primarul nu şi-ar putea exercita dreptul şi obligaţia prevăzute de lege de a reprezenta interesele unităţii administrativ-teritoriale, mai ales în ipoteza în care consiliul local, din diferite motive, nu adoptă o hotărâre pentru achiziţionarea serviciilor juridice de consultanţă, de asistenţă şi/sau de reprezentare, Curtea reţine că acestea sunt chestiuni ce ţin de diligenţa cu care autorităţile îndrituite cu interpretarea şi aplicarea legii concură la transpunerea în practică a acesteia, nefiind aspecte ce ţin de constituţionalitatea unui text legal. 23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de unitatea administrativ-teritorială Odorheiu Secuiesc, prin primar, în Dosarul nr. 985/96/2019 al Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. I alin. (1) şi (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 26/2012 privind unele măsuri de reducere a cheltuielilor publice şi întărirea disciplinei financiare şi de modificare şi completare a unor acte normative sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Târgu Mureş - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 21 martie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu -------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
