Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 16 din 27 ianuarie 2025 referitoare la actualizarea pensiilor militare de stat

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 16 din 27 ianuarie 2025 referitoare la actualizarea pensiilor militare de stat

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 138 din 17 februarie 2025

Comenteaza legea

Dosar nr. 2.163/1/2024


┌───────────────┬──────────────────────┐
│               │- vicepreşedintele    │
│Mariana        │Înaltei Curţi de      │
│Constantinescu │Casaţie şi Justiţie - │
│               │preşedintele          │
│               │completului           │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Carmen Elena   │- preşedintele Secţiei│
│Popoiag        │I civile              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Adina Oana     │- preşedintele Secţiei│
│Surdu          │a II-a civile         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- preşedintele Secţiei│
│Elena Diana    │de contencios         │
│Tămagă         │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Adina Georgeta │- judecător la Secţia │
│Nicolae        │I civilă              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Beatrice Ioana │- judecător la Secţia │
│Nestor         │I civilă              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Ileana Ruxandra│- judecător la Secţia │
│Tirică         │I civilă              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Mihai Andrei   │- judecător la Secţia │
│Negoescu-Gândac│I civilă              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Maricel Nechita│- judecător la Secţia │
│               │I civilă              │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Iulia Manuela  │- judecător la Secţia │
│Cîrnu          │a II-a civilă         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Ruxandra Monica│- judecător la Secţia │
│Duţă           │a II-a civilă         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Virginia       │- judecător la Secţia │
│Florentina     │a II-a civilă         │
│Duminecă       │                      │
├───────────────┼──────────────────────┤
│Valentina      │- judecător la Secţia │
│Vrabie         │a II-a civilă         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│George Bogdan  │- judecător la Secţia │
│Florescu       │a II-a civilă         │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- judecător la Secţia │
│Carmen Maria   │de contencios         │
│Ilie           │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- judecător la Secţia │
│Maria Hrudei   │de contencios         │
│               │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- judecător la Secţia │
│Andreea        │de contencios         │
│Marchidan      │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- judecător la Secţia │
│Cristinel Grosu│de contencios         │
│               │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
├───────────────┼──────────────────────┤
│               │- judecător la Secţia │
│Ramona Maria   │de contencios         │
│Gliga          │administrativ şi      │
│               │fiscal                │
└───────────────┴──────────────────────┘

    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, învestit cu soluţionarea Dosarului nr. 2.163/1/2024, a fost constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (1) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă doamna magistrat-asistent Elena Adriana Stamatescu, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizările conexate formulate de Tribunalul Ilfov - Secţia civilă în dosarele nr. 449/93/2023 şi nr. 450/93/2023 şi de Tribunalul Prahova - Secţia I civilă în Dosarul nr. 2.804/105/2023.
    5. Magistratul-asistent prezintă referatul cauzei, arătând că la dosar a fost depus raportul întocmit de judecătorii-raportori, ce a fost comunicat părţilor, conform dispoziţiilor art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă; pârâta din Dosarul nr. 2.804/105/2023 a depus un punct de vedere asupra chestiunii de drept, prin care a achiesat la raportul întocmit.
    6. De asemenea, referă asupra faptului că au fost transmise de către instanţele naţionale hotărâri judecătoreşti şi opinii teoretice exprimate de judecători în materia ce face obiectul sesizării, iar Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii cu privire la această problemă de drept.
    7. În urma deliberărilor, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rămâne în pronunţare asupra sesizărilor privind pronunţarea unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunii de drept cu care a fost sesizată, constată următoarele:
    I. Titularul şi obiectul sesizării
    8. Tribunalul Ilfov - Secţia civilă a dispus, prin Încheierea din 19 septembrie 2024, pronunţată în Dosarul nr. 449/93/2023, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale (denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024), în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea chestiune de drept:
    "Posibilitatea, după adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu (denumită în continuare Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017), a actualizării pensiilor militare de stat prin aplicarea procentului de 25% acordat ca majorare a soldei de funcţie a cadrelor militare în activitate pentru anul 2018, respectiv a indexării cuantumurilor pensiilor militare de stat cu 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat în anul 2018."

    9. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la data de 8 octombrie 2024 cu nr. 2.163/1/2024, termenul de judecată fiind stabilit la 27 ianuarie 2025.
    10. La aceeaşi dată a fost înregistrat Dosarul nr. 2.165/1/2024, având ca obiect sesizarea formulată de aceeaşi instanţă, în Dosarul nr. 450/93/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la aceeaşi problemă de drept.
    11. La data de 9 decembrie 2024 a fost înregistrat Dosarul nr. 2.896/1/2024, având ca obiect sesizarea formulată de Tribunalul Prahova - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 2.804/105/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea problemă de drept: Dacă pensiile militare de stat pot fi actualizate, în baza dispoziţiilor art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare (denumită în continuare Legea nr. 223/2015), respectiv, în caz afirmativ, data de la care acest drept poate fi acordat raportat la dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2917.
    12. Constatând că dosarele nr. 2.163/1/2024, nr. 2.165/1/2024 şi nr. 2.896/1/2024 privesc sesizări pentru dezlegarea unor chestiuni de drept al căror obiect se află în strânsă legătură, în temeiul dispoziţiilor art. 2 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, s-a dispus conexarea cauzelor.

    II. Norma de drept intern ce formează obiectul sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu privire la pronunţarea unei hotărâri prealabile
    13. Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare - forma anterioară adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017    ART. 59

    "(1) Cuantumul pensiilor militare de stat se indexează anual cu 100% din rata medie anuală a inflaţiei, la care se adaugă 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat. (...)"

    ART. 60

    "(1) Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează ori de câte ori se majorează solda de grad/salariul gradului profesional şi/sau solda de funcţie/salariul de funcţie al militarilor, poliţiştilor şi funcţionarilor publici cu statut special, în procentele stabilite la art. 29, 30 şi 108 şi în funcţie de vechimea valorificată prin ultima decizie de pensie, astfel:
    a) potrivit gradului militar/profesional avut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi a mediei soldelor de funcţie/salariilor de funcţie îndeplinite în 6 luni consecutive, din ultimii 5 ani de activitate, la cererea persoanelor ale căror drepturi de pensie au fost deschise înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi;
    b) în funcţie de gradul militar/profesional deţinut la data trecerii în rezervă/încetării raporturilor de serviciu şi media soldelor de funcţie/salariilor de funcţie deţinute în cele 6 luni alese conform prevederilor art. 28 pentru drepturile de pensie deschise în baza prezentei legi. (...)"

    14. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu
    ART. VII

    "Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat (...), se modifică şi se completează după cum urmează: (...)
    2. Articolul 59 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 59
    Cuantumul pensiilor militare de stat se actualizează, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică. Dacă în urma actualizării rezultă un cuantum al pensiei mai mic, se păstrează cuantumul pensiei aflat în plată."

    3. Articolul 60 se modifică şi va avea următorul cuprins:
    "ART. 60
    La stabilirea pensiei militare de stat, pensia netă nu poate fi mai mare decât media soldelor/salariilor lunare nete corespunzătoare soldelor/salariilor lunare brute cuprinse în baza de calcul al pensiei."
"

    III. Expunerea succintă a proceselor
    15. În dosarele nr. 449/93/2023 şi nr. 450/93/2023 ale Tribunalul Ilfov - Secţia civilă, reclamanţii - pensionari militari au chemat în judecată pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne pentru ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, să se dispună obligarea pârâtei la actualizarea cuantumului pensiei militare de stat din ultima decizie de pensie, stabilită anterior adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, prin aplicarea procentului de 25% acordat ca majorare a soldei de funcţie a cadrelor militare în activitate pentru anul 2018 şi pentru viitor, începând cu data de 1 ianuarie 2018, precum şi indexarea acesteia cu 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat în anul 2018, raportat la anul 2017 şi pentru viitor, respectiv suma de 515 lei începând cu data de 1 ianuarie 2018. De asemenea, au solicitat plata drepturilor de pensie actualizate şi indexate, daune compensatorii sub forma ratei inflaţiei, precum şi daune moratorii sub forma dobânzii legale penalizatoare, până la data plăţii efective.
    16. În motivarea cererilor, reclamanţii au invocat faptul că, în urma adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, drepturile lor de pensie nu au fost actualizate conform legislaţiei în vigoare, în special potrivit dispoziţiilor Legii nr. 223/2015, care prevedea indexarea anuală a pensiilor militare de stat în funcţie de rata inflaţiei şi majorările salariale aplicate personalului activ din sistemul de apărare şi ordine publică.
    17. Au susţinut că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, care a suspendat actualizările şi indexările pensiilor militare de stat, a creat un prejudiciu considerabil, încălcându-le drepturile conferite de Legea nr. 223/2015. De asemenea, au invocat neconstituţionalitatea acestei ordonanţe de urgenţă, pe care au considerat-o o măsură fiscal-bugetară nejustificată.
    18. Pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne a depus întâmpinare, prin care a invocat excepţia inadmisibilităţii acţiunii, excepţia tardivităţii şi excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune. Pe fond, a solicitat respingerea cererii de chemare în judecată ca nefondată.
    19. La termenul din 4 septembrie 2024, instanţa de trimitere a pus în discuţia părţilor incidenţa dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    20. În şedinţa publică din 19 septembrie 2024, prin încheierile pronunţate, s-au dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la problema de drept menţionată, precum şi suspendarea judecăţii.
    21. În Dosarul nr. 2.804/105/2023 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă reclamantul B a chemat în judecată pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, instanţa să dispună: recunoaşterea existenţei drepturilor pretinse şi obligarea pârâtei la revizuirea deciziei privind acordarea pensiei militare, efectuarea retroactivă a operaţiunii de calculare şi actualizare a cuantumului pensiei reclamantului prin raportare la salariul de funcţie, majorat cu 15% de la 1 octombrie 2017, potrivit dispoziţiilor art. 2 alin. (3) din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare (denumită în continuare Legea-cadru nr. 153/2017), iar de la 1 ianuarie 2018 cu 25% faţă de nivelul salariului de funcţie acordat pentru luna decembrie 2017, potrivit dispoziţiilor art. 38 alin. (3) lit. a) din Legea-cadru nr. 153/2017; actualizarea pensiei militare de serviciu a reclamantului, începând cu data de 15 septembrie 2017 (data când şi-a produs efectele Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017), avându-se în vedere art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, forma iniţială; plata drepturilor de pensie actualizate, cu daune compensatorii sub forma ratei inflaţiei, precum şi daunele moratorii sub forma dobânzii legale penalizatoare, începând cu data 22 februarie 2020 şi până la data plăţii efective.
    22. Pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale a formulat întâmpinare prin care a invocat excepţia prescripţiei dreptului material la acţiune privitor la plata diferenţelor lunare rezultate între cuantumul pensiei la data actualizării drepturilor de pensie în baza art. 60 din Legea nr. 223/2015, iar pe fondul cauzei a solicitat respingerea cererii ca neîntemeiată.
    23. La termenul de judecată din 24 septembrie 2024, tribunalul, în raport cu dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, a rămas în pronunţare asupra sesizării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept dedusă judecăţii.
    24. La termenul de judecată din 8 octombrie 2024, instanţa a admis sesizarea şi a dispus suspendarea cauzei.

    IV. Motivele de admisibilitate reţinute de titularii sesizărilor
    25. Tribunalul Ilfov - Secţia civilă a reţinut că reclamanţii au calitatea de pensionari militari, pensia fiindu-le stabilită conform dispoziţiilor din Legea nr. 223/2015.
    26. Obiectul acţiunilor pendinte este reprezentat de pretenţia de actualizare/indexare a pensiei astfel stabilite, conform dispoziţiilor art. 59 din Legea nr. 223/2015, în forma în vigoare înainte de adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017.
    27. Analizând dispoziţiile art. 1 alin. (1) şi (3) şi ale art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, tribunalul a reţinut că este obligatorie sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pentru dosarele având ca obiect drepturi salariale ale personalului plătit din fonduri publice, chiar dacă ele sunt aflate în primă instanţă.
    28. Chestiunile de drept, de a căror lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzelor pendinte, privesc posibilitatea, după adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, a actualizării pensiilor militare de stat prin aplicarea procentului de 25% acordat ca majorare a soldei de funcţie a cadrelor militare în activitate pentru anul 2018, respectiv a indexării cuantumurilor pensiilor militare de stat cu 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat în anul 2018.
    29. De asemenea, tribunalul a reţinut că asupra acestor chestiuni de drept şi de a căror lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzelor Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu a statuat şi nici nu formează obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.
    30. Tribunalul Prahova - Secţia I civilă a constatat că obiectul cererii de chemare în judecată se circumscrie litigiilor la care face referire Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    31. Spre deosebire de prevederile art. 519 alin. (1) din Codul de procedură civilă, prevederile art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu mai stabilesc şi condiţia noutăţii, iar caracterul imperativ al normelor în discuţie exclude orice eventuale aprecieri ale instanţei de trimitere cu privire la dificultatea chestiunii de drept, astfel că nu se impune analiza îndeplinirii condiţiilor referitoare la aceste aspecte.

    V. Punctele de vedere ale părţilor cu privire la dezlegarea chestiunii de drept
    32. Părţile nu şi-au expus punctele de vedere cu privire la problema de drept în discuţie.
    33. După comunicarea raportului întocmit de judecătorii-raportori, în condiţiile art. 520 alin. (10) din Codul de procedură civilă, pârâta din Dosarul nr. 2.804/105/2023 a depus un punct de vedere prin care a arătat că înţelege să achieseze la concluziile formulate prin raport.

    VI. Punctul de vedere al completurilor de judecată care au formulat sesizările cu privire la dezlegarea unor chestiuni de drept
    34. Completurile de judecată învestite cu soluţionarea cauzelor în dosarele în care s-au formulat sesizările nu şi-au exprimat punctele de vedere asupra chestiunii de drept.

    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie
    35. La solicitarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, instanţele naţionale au comunicat hotărâri judecătoreşti şi opinii teoretice exprimate de judecători în problema de drept supusă dezlegării, din care a rezultat o practică judiciară unitară, acţiunile de tipul celor în care au fost formulate sesizările pendinte fiind respinse.
    36. S-a reţinut că nu este posibilă actualizarea pensiilor militare de stat prin aplicarea procentului de 25% acordat ca majorare a soldei de funcţie a cadrelor militare în activitate pentru anul 2018, respectiv indexarea cuantumurilor pensiilor militare de stat cu 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat în anul 2018, după adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, întrucât aceasta permite doar actualizarea, din oficiu, în fiecare an, cu rata medie anuală a inflaţiei, indicator definitiv, cunoscut la data de 1 ianuarie a fiecărui an în care se face actualizarea şi comunicat de Institutul Naţional de Statistică, cu posibilitatea păstrării cuantumului pensiei aflate în plată dacă în urma actualizării rezultă o pensie mai mică.
    37. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a comunicat că la nivelul Secţiei judiciare - Serviciul judiciar civil nu se verifică în prezent practică judiciară în vederea promovării unui recurs în interesul legii în problema de drept ce formează obiectul sesizărilor.

    VIII. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale
    38. Prin Decizia nr. 849 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 206 din 13 martie 2020, instanţa de contencios constituţional, respingând excepţia de neconstituţionalitate invocată, a reţinut că:
    "26. Referitor la critica prevederilor art. 60 din Legea nr. 223/2015, modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, care nu mai prevăd actualizarea pensiilor de serviciu, (...) Curtea reţine că această reglementare este în acord cu dispoziţiile art. 47 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora cetăţenii au dreptul la pensie şi la alte drepturi de asigurări sociale, în condiţiile legii. Astfel, legiuitorul este în drept să stabilească conţinutul dreptului la pensie şi condiţiile acordării acestuia, precum şi să le modifice în funcţie de resursele financiare existente la un anumit moment (...).Curtea precizează că actualizarea pensiilor de serviciu constituie o măsură a cărei instituire sau eliminare se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului, fără a reprezenta un drept câştigat. (...)"

    39. De asemenea, prin Decizia nr. 761 din 14 decembrie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 86 din 30 ianuarie 2024, Curtea Constituţională a reţinut:
    "18. Curtea a statuat constant că deschiderea dreptului la pensie este guvernată de principiul tempus regit actum, neputându-se considera că reglementările anterioare acestui moment, referitoare la condiţiile acordării dreptului la pensie, generează o aşteptare legitimă şi neputând fi privită ca o încălcare a dispoziţiilor constituţionale care consacră egalitatea în faţa legii şi a autorităţilor publice, fără privilegii şi discriminări. Astfel, până la momentul pensionării se pot succeda mai multe reglementări, care stabilesc condiţii de pensionare diferite, relevantă fiind însă doar cea aplicabilă la momentul acordării acestui drept (Decizia nr. 343 din 11 iunie 2020, precitată,
    paragraful 22). Totodată, Curtea a statuat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit aceluiaşi principiu tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi despre un drept câştigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare. (...)"

    IX. Raportul asupra chestiunii de drept
    40. Judecătorii-raportori au constatat că nu sunt îndeplinite cumulativ condiţiile de admisibilitate a sesizărilor, prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, în sensul că lipseşte cerinţa existenţei unei chestiuni de drept reale, dificile, fiind evident sensul clar, lipsit de echivoc al dispoziţiilor legale supuse interpretării, neexistând riscul apariţiei unei jurisprudenţe neunitare.

    X. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    Examinând sesizările în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, raportul întocmit de judecătorii-raportori şi chestiunile de drept ce se solicită a fi dezlegate, constată următoarele:
    41. Cu titlu preliminar, reformulând şi sintetizând chestiunile cu privire la care instanţele de trimitere au sesizat Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, se constată că prin acestea se solicită a se lămuri dacă în interpretarea şi aplicarea art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015, astfel cum au fost modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, pentru perioada ulterioară intrării în vigoare a acestui din urmă act normativ, este posibilă actualizarea, respectiv indexarea pensiilor militare de stat în raport cu conţinutul aceloraşi dispoziţii legale, în forma în vigoare anterior modificării lor prin ordonanţa de urgenţă anterior menţionată.
    42. Având în vedere că sesizările au fost transmise instanţei supreme în temeiul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, admisibilitatea acestora va fi circumscrisă atât condiţiilor speciale instituite prin dispoziţiile art. 1 şi 2 ale acestui act normativ, cât şi celor ce decurg din cuprinsul art. 519 şi 520 din Codul de procedură civilă, a căror incidenţă este atrasă ca efect al normei de trimitere din art. 4 al ordonanţei de urgenţă la prevederile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare (denumită în continuare Legea nr. 134/2010), cu ale cărei dispoziţii arată că se completează.
    43. În raport cu aceste dispoziţii legale, condiţiile de admisibilitate a unei sesizări formulate în baza Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 sunt următoarele: a) existenţa unei cauze în curs de judecată care să privească fie stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal, fie stabilirea şi/sau plata drepturilor la pensie, inclusiv cele rezultate din actualizarea/recalcularea/revizuirea drepturilor la pensie sau/şi cele privind alte prestaţii de asigurări sociale ale personalului plătit din fonduri publice, indiferent de natura şi obiectul proceselor, de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze (de dreptul muncii, de contencios administrativ şi fiscal); b) instanţa de trimitere să judece cauza în primă instanţă ori în calea de atac; c) sesizarea să privească o chestiune de drept; d) soluţionarea pe fond a cauzei să depindă de lămurirea chestiunii de drept; e) chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.
    44. Evaluând elementele sesizărilor pentru a stabili dacă se verifică îndeplinirea simultană a tuturor condiţiilor care permit declanşarea mecanismului de unificare a practicii judiciare, se constată că doar patru dintre cele cinci cerinţe anterior enunţate sunt întrunite.
    45. Este vorba despre condiţiile de admisibilitate legate de titularul sesizării şi de obiectul şi stadiul soluţionării pricinii în care sesizările au fost promovate, cea referitoare la relaţia de dependenţă dintre chestiunea de drept ce se cere a fi lămurită şi rezolvarea pe fond a litigiilor, precum şi cea referitoare la nestatuarea anterioară de către instanţa supremă asupra chestiunii de drept ce face obiectul sesizărilor.
    46. Astfel, în dosarele nr. 449/93/2023 şi nr. 450/93/2023 Tribunalul Ilfov - Secţia civilă a fost învestit de reclamanţii - pensionari militari, în contradictoriu cu pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Afacerilor Interne, cu litigii având ca obiect principal obligarea pârâtei la actualizarea cuantumului pensiei militare de stat din ultima decizie de pensie stabilită anterior adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, prin aplicarea procentului de 25% acordat ca majorare a soldei de funcţie a cadrelor militare în activitate pentru anul 2018 şi pentru viitor, începând cu data de 1 ianuarie 2018, respectiv obligarea pârâtei la indexarea cuantumului pensiei militare de stat din ultima decizie de pensie stabilită anterior adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 cu 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat în anul 2018, raportat la anul 2017 şi pentru viitor, respectiv suma de 515 lei începând cu data de 1 ianuarie 2018.
    47. De asemenea, în Dosarul nr. 2.804/105/2023 al Tribunalului Prahova - Secţia I civilă, reclamantul a chemat în judecată pârâta Casa de Pensii Sectorială a Ministerului Apărării Naţionale, solicitând ca, prin hotărârea ce se va pronunţa, instanţa să dispună, în esenţă, obligarea pârâtei la revizuirea deciziei privind acordarea pensiei militare şi actualizarea cuantumului pensiei reclamantului prin raportare la salariul de funcţie astfel cum a fost majorat pentru militarii activi cu 15% de la 1 octombrie 2017, respectiv cu 25% faţă de nivelul salariului de funcţie acordat pentru luna decembrie 2017, avându-se în vedere art. 60 alin. (1) din Legea nr. 223/2015, forma anterioară modificării sale prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017.
    48. Sesizările provin, aşadar, din litigii având ca obiect actualizarea şi indexarea unor pensii stabilite în temeiul Legii nr. 223/2015, care se înscriu în domeniul de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, astfel cum este acesta descris prin art. 1 alin. (1) şi (2) din actul normativ menţionat.
    49. Tribunalele sunt învestite cu soluţionarea acestor cauze în primă instanţă, în virtutea competenţei lor legale conturate prin dispoziţiile art. 101 din Legea nr. 223/2015.
    50. Se verifică, de asemenea, şi existenţa raportului de dependenţă dintre soluţionarea pe fond a cauzelor şi lămurirea chestiunii de drept în discuţie, întrucât autorii sesizărilor au de examinat şi de decis asupra îndrituirii beneficiarilor pensiei militare la indexarea şi/sau actualizarea drepturilor de pensie, pentru perioada ulterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în raport cu dispoziţiile legale în vigoare anterior acestui moment, aspect care face obiectul cererilor de chemare în judecată şi, corelativ, al apărărilor formulate prin întâmpinări.
    51. Totodată, problema de drept nu face obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare şi nici nu s-a statuat anterior asupra acesteia la nivelul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    52. În ceea ce priveşte însă condiţia ca prin sesizare să fie dedusă spre interpretare o chestiune de drept dificilă, susceptibilă de o dezlegare de principiu, aptă să preîntâmpine jurisprudenţa neunitară, se constată o serie de neregularităţi, care fac demersul inadmisibil.
    53. Cu titlu prealabil, se cuvine a reaminti că, în procedura hotărârii prealabile, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie nu se substituie atributului fundamental al instanţelor, de interpretare şi aplicare a legii, ci se limitează la a facilita judecătorului eliminarea ambiguităţilor ori dificultăţilor unor texte de lege, în scopul asigurării unor dezlegări jurisdicţionale adecvate şi unitare, aspect statuat în mod constant în jurisprudenţa instanţei supreme.
    54. Astfel, referitor la această condiţie distinctă de admisibilitate se constată că prin încheierile de sesizare instanţele de trimitere s-au rezumat la evocarea minimală a condiţiilor de admisibilitate prevăzute de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, considerând sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie pe calea mecanismului dezlegării chestiunii de drept ca fiind obligatorie, necircumscrisă condiţiei „dificultăţii chestiunii de drept“, şi fără a-şi expune punctul de vedere propriu asupra problemei sesizate.
    55. Admisibilitatea învestirii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie cu pronunţarea unei hotărâri prealabile în temeiul art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 nu poate fi însă desprinsă de condiţia existenţei unei chestiuni reale, veritabile de drept care să necesite recurgerea la mecanismul hotărârii prealabile, nefiind posibilă învestirea instanţei supreme asupra oricărei chestiuni de drept subsumate cauzei acţiunii deduse judecăţii instanţei de trimitere. O interpretare contrară ar atribui Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie funcţii similare instanţei care judecă prin delegare, ceea ce nu este admisibil.
    56. Argumentele expuse în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 - care evocă nevoia clarificării, încă dintr-o fază incipientă, a chestiunilor dificile de drept -, dar şi norma de trimitere din cuprinsul art. 4 al aceluiaşi act normativ, în virtutea căreia dispoziţiile acestuia se completează cu prevederile Legii nr. 134/2010, îndreptăţesc concluzia că interpretarea literală şi izolată a dispoziţiilor art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, în sensul că nu s-ar impune condiţia existenţei unei reale chestiuni de drept asupra căreia urmează a se pronunţa instanţa supremă, nu este conformă literei şi spiritului actului normativ.
    57. Sintagma „chestiune de drept“ nu poate fi sinonimă cauzei acţiunii, ci are un caracter autonom, iar condiţiile ce trebuie verificate pentru constatarea existenţei ei sunt cele conturate în jurisprudenţa dezvoltată în aplicarea dispoziţiilor art. 519 şi 520 din Codul de procedură civilă. Cerinţa ca dezlegarea problemei de drept să reflecte o dificultate considerabilă este subsumată logic condiţiilor de admisibilitate a sesizărilor formulate atât în temeiul prevederilor art. 519 din Codul de procedură civilă, cât şi în temeiul art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, de vreme ce prin aceste mecanisme instanţa supremă realizează nemijlocit funcţia de asigurare a unei jurisprudenţe unitare, hotărârea prealabilă reprezentând un mijloc eficient de a preveni apariţia practicii neuniforme, în contextul în care instanţele de trimitere se confruntă cu chestiuni de drept ce au aptitudinea de a constitui izvor al jurisprudenţei neunitare, prin caracterul neclar, incomplet sau echivoc al normelor în analiză.
    58. În absenţa definirii în cuprinsul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 ori al art. 519 din Codul de procedură civilă a noţiunii de „chestiune de drept dificilă“, această cerinţă este supusă unei evaluări în concret din partea instanţei supreme, raportat la elementele care legitimează, în aprecierea instanţelor de trimitere, declanşarea mecanismului pronunţării hotărârii prealabile, ţinând seama şi de scopul edictării actului normativ pe care se întemeiază sesizarea, precum şi de necesitatea asigurării unei practici unitare, pentru ca modalitatea de interpretare şi aplicare a legii să fie de natură a produce efecte juridice, iar nu de a nu produce efecte (efectul util al actului normativ).
    59. Rămân astfel valabile cazurile în care s-a stabilit că nu se verifică cerinţa dificultăţii chestiunii de drept, conturate în jurisprudenţa Completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept sesizat în temeiul art. 519 şi 520 din Codul de procedură civilă, cum ar fi: a) claritatea normei, când aplicarea corectă a dreptului se impune într-un mod atât de evident, încât nu lasă loc de îndoială cu privire la modul de soluţionare a întrebării adresate; b) când se solicită instanţei supreme determinarea chiar a normei juridice aplicabile unui raport juridic, atribut ce intră şi trebuie să rămână în sfera de competenţă a instanţei de judecată; c) când chestiunea de drept a cărei dezlegare se solicită şi-a clarificat înţelesul în practica judiciară, din hotărârile cercetate rezultând că normele de drept în discuţie au primit, într-o majoritate covârşitoare, aceeaşi interpretare; d) când pe calea hotărârii prealabile se solicită completarea legii; e) când se solicită lămurirea unor aspecte ce se regăsesc tranşate în jurisprudenţa constantă şi clară a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene, a Curţii Europene a Drepturilor Omului, a Curţii Constituţionale ori a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    60. Prin raportare la aceste exigenţe, se constată că sesizarea formulată nu întruneşte condiţia de admisibilitate de a privi „o chestiune de drept“ care să fie reală, generată de nevoia lămuririi sensului şi înţelesului unei norme de drept imperfecte, lacunare sau neclare, aptă să devină sursă a unor interpretări divergente şi, pe cale de consecinţă, a unei jurisprudenţe neunitare, date fiind argumentele care succedă.
    61. Astfel, în esenţă, chestiunea de drept obiect al prezentei sesizări vizează îndreptăţirea beneficiarilor pensiilor militare, pentru perioada ulterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, la actualizarea şi indexarea pensiilor ai căror titulari sunt prin raportare la dispoziţiile legale în vigoare anterior adoptării acestei ordonanţe de urgenţă şi care au fost modificate prin acest act normativ.
    62. Se constată că în cauzele de faţă titularii sesizărilor fac trimitere la interpretarea unor dispoziţii legale care nu comportă o reală şi serioasă dificultate, de natură a fi dedusă dezlegării în cadrul procedurii hotărârii prealabile, fiind necesară realizarea unui simplu raţionament judiciar, prin analiza sistematică şi teleologică a textelor legale apreciate ca fiind relevante în cauză, a căror interpretare formează obiectul sesizărilor, precum şi a principiilor care guvernează aplicarea legii în timp.
    63. De altfel, chestiunea litigioasă referitoare la dreptul pensionarilor militari la actualizarea şi indexarea pensiilor, pentru perioada ulterioară intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, în temeiul dispoziţiilor legale în vigoare anterior adoptării acestui act normativ, a fost analizată de Curtea Constituţională în mai multe rânduri prin intermediul controlului de constituţionalitate a posteriori, excepţiile de neconstituţionalitate invocate fiind respinse ca nefondate.
    64. Sub aspectul criticilor de neconstituţionalitate referitoare la prevederile art. 60 din Legea nr. 223/2015, modificate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, care nu mai prevăd actualizarea pensiilor de serviciu, Curtea Constituţională a observat că legiuitorul este în drept să stabilească conţinutul dreptului la pensie şi condiţiile acordării acestuia, precum şi să le modifice în funcţie de resursele financiare existente la un anumit moment. De asemenea, Curtea Constituţională a precizat că actualizarea pensiilor de serviciu constituie o măsură a cărei instituire sau eliminare se înscrie în marja de apreciere a legiuitorului, fără a reprezenta un drept câştigat. În aceste condiţii, Curtea a constatat că eliminarea regulii actualizării pensiilor militare de stat ori de câte ori are loc o majorare a soldei de grad/salariului gradului profesional şi/sau soldei de funcţie/salariului de funcţie nu poate fi privită ca generând un tratament discriminatoriu, de vreme ce aceasta vizează în mod nediferenţiat toate persoanele beneficiare ale acestor pensii (a se vedea în acest sens deciziile Curţii Constituţionale nr. 783 din 29 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 345 din 6 mai 2019, paragraful 35, şi nr. 849 din 12 decembrie 2019, paragraful 26, precitată).
    65. De asemenea, prin Decizia nr. 761 din 14 decembrie 2023, anterior amintită, Curtea Constituţională a statuat că, întrucât se realizează periodic, indexarea pensiei se supune prevederilor în vigoare la momentul indexării, potrivit principiului tempus regit actum, astfel că nu se poate vorbi despre un drept câştigat în temeiul unor reglementări anterioare, care nu mai sunt în vigoare (a se vedea paragraful 18 din decizia de referinţă).
    66. Pe de altă parte, orientarea instanţelor de judecată spre o anumită interpretare a normelor juridice confirmă caracterul clar şi lipsit de dificultate al acestora, ce nu creează premisele apariţiei unei practici judiciare neunitare. Jurisprudenţa naţională transmisă şi punctele de vedere exprimate de colectivele de judecători ilustrează unanimitatea adoptării soluţiei de respingere a acţiunilor de tipul celor în care au fost formulate prezentele sesizări, existând o practică judiciară unitară în sensul că, după modificarea dispoziţiilor art. 59 şi 60 din Legea nr. 223/2015 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017, pensiile militare nu mai pot fi indexate şi/sau actualizate în conformitate cu prevederile aceloraşi articole având conţinutul normativ anterior acestei modificări, întrucât aceste forme ale reglementărilor nu mai sunt în vigoare.
    67. În considerarea acestor argumente, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept constată, aşadar, că, inclusiv din această perspectivă, nu se întrezăreşte riscul apariţiei şi dezvoltării unei practici judiciare neunitare, astfel încât să devină necesară activarea mecanismului preventiv de uniformizare reprezentat de pronunţarea unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept.
    68. Deşi lămurirea modalităţii de interpretare şi aplicare a normelor legale în cadrul mecanismului hotărârii prealabile are scopul de a facilita judecătorului eliminarea ambiguităţilor ori dificultăţilor unor texte de lege, în lipsa unor asemenea ipoteze care să reflecte caracterul complex sau, după caz, precar al reglementării, de natură a conduce, în final, la interpretări diferite, împrejurări ce nu au fost evidenţiate de instanţele de trimitere în sesizările supuse analizei, rămâne atributul exclusiv al acestora să soluţioneze cauzele cu judecata cărora au fost învestite, aplicând, în acest scop, metodele de interpretare a normelor juridice recunoscute în dreptul intern şi, după caz, reperele jurisprudenţiale obligatorii care se desprind din deciziile Curţii Constituţionale a României cu referire la chestiunea de drept în discuţie sau la aspecte adiacente, menţionate la pct. VIII şi paragrafele 64 şi 65 din prezenta decizie.
    69. Reţinând, în condiţiile expuse, neconformitatea sesizărilor, în acord cu jurisprudenţa constantă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, potrivit căreia raţiunea reglementării mecanismului hotărârii preliminare este aceea a asigurării unor dezlegări în drept de principiu, iar nu a subrogării în atribuţiile jurisdicţionale ale instanţei de judecată, rolul instanţei supreme neputând deveni astfel unul de soluţionare directă a cauzei, Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept va respinge, ca inadmisibile, sesizările.

    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibile, sesizările conexate formulate de Tribunalul Ilfov - Secţia civilă în dosarele nr. 449/93/2023 şi nr. 450/93/2023 şi de Tribunalul Prahova - Secţia I civilă în Dosarul nr. 2.804/105/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarele chestiuni de drept:
    "Posibilitatea, după adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017 privind modificarea şi completarea unor acte normative din domeniul pensiilor de serviciu, a actualizării pensiilor militare de stat prin aplicarea procentului de 25% acordat ca majorare a soldei de funcţie a cadrelor militare în activitate pentru anul 2018, respectiv a indexării cuantumurilor pensiilor militare de stat cu 50% din creşterea reală a câştigului salarial mediu brut realizat în anul 2018. "
    şi

    "Dacă pensiile militare de stat pot fi actualizate, în baza dispoziţiilor art. 60 din Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv, în caz afirmativ, data de la care acest drept poate fi acordat raportat la dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 59/2017."

    Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 ianuarie 2025.

                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    MARIANA CONSTANTINESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Elena Adriana Stamatescu

    -----

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 16 din 27 ianuarie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"

﻿ DECIZIA nr. 16 din 27 ianuarie 2025 referitoare la actualizarea pensiilor militare de stat

Comentarii

Atentie, Juristi!

DECIZIA nr. 16 din 27 ianuarie 2025 referitoare la actualizarea pensiilor militare de stat