Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 57 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Societatea Mocanu Comindintex - S.R.L. din Piatra- Neamţ în Dosarul nr. 1.391/103/2019/a2 al Tribunalului Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 233D/2020. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, context în care arată că instanţa de contencios constituţional s-a mai pronunţat asupra unor critici similare, sens în care menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, spre exemplu, Decizia nr. 663 din 19 octombrie 2021. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea civilă nr. 257/F din 20 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.391/103/2019/a2, Tribunalul Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 57 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, excepţie ridicată de Societatea Mocanu Comindintex - S.R.L. din Piatra-Neamţ într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2014. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile criticate sunt contrare principiului legalităţii, în componenta privind calitatea legii, deoarece nu conţin în mod expres criterii obiective ce trebuie avute în vedere la stabilirea onorariului administratorului judiciar în cazul în care acesta urmează să fie achitat din averea societăţii debitoare. Astfel, normele criticate permit stabilirea în mod arbitrar a onorariului administratorului judiciar, în detrimentul celorlalţi creditori şi al societăţii debitoare, indiferent de complexitatea cauzei şi de munca prestată de administratorul judiciar. În contextul criticilor de neconstituţionalitate se menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului în materia principiilor pretins încălcate de normele criticate. 6. Tribunalul Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, având în vedere faptul că, potrivit Legii nr. 85/2014, legiuitorul a optat pentru criteriul valoric, şi nu pentru cel al numărului creditorilor, atunci când în cadrul adunării creditorilor se pun în discuţie aspecte importante ale procedurii insolvenţei, care influenţează în mod semnificativ atingerea scopului principal al procedurii speciale. Astfel, instituirea unei majorităţi speciale (creditorii titulari ai creanţelor însumând peste 50% din valoarea masei credale) pentru desemnarea administratorului judiciar şi stabilirea remuneraţiei acestuia reprezintă o garanţie a respectării interesului colectiv al creditorilor, care presupune gestionarea eficientă a procedurii în vederea acoperirii pasivului debitorului insolvent şi, totodată, asigură premisele evitării exercitării abuzive a dreptului de vot de către creditori, ţinând seama şi de faptul că, în principal, aceştia suportă consecinţele insolvabilităţii debitorului şi deciziilor care ar putea diminua gradul de recuperare a propriilor creanţe, fiind direct interesaţi de maximizarea nivelului de acoperire a pasivului debitorului. Totodată, se învederează că există mecanisme legale prin care, pe de o parte, creditorii pot supune analizei judiciare legalitatea hotărârilor adunării creditorilor, în condiţiile Legii nr. 85/2014, iar, pe de altă parte, activitatea administratorului judiciar poate fi supusă controlului şi cenzurii judecătorului-sindic, cu consecinţa înlocuirii acestuia. 7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 57 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014, care au următorul cuprins: „(2) În cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor, creditorii care deţin mai mult de 50% din valoarea totală a creanţelor cu drept de vot pot decide desemnarea unui administrator judiciar, stabilindu-i şi onorariul. În cazul în care onorariul se va achita din fondul constituit potrivit prevederilor art. 39 alin. (4), acesta va fi stabilit pe baza criteriilor prevăzute în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Creditorii pot decide să confirme administratorul judiciar sau lichidatorul judiciar desemnat provizoriu, stabilindu-i onorariul. În această din urmă situaţie nu va mai fi necesară confirmarea judecătorului-sindic. Prima şedinţă a adunării creditorilor va avea în mod obligatoriu pe ordinea de zi atât confirmarea/desemnarea administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, cât şi stabilirea onorariului acestuia.“ 11. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) referitor la principiul legalităţii (în componenta privind calitatea legii), ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil şi ale art. 24 alin. (1) privind dreptul la apărare. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că autoarea acesteia este nemulţumită de faptul că, în situaţia în care onorariul practicianului în insolvenţă urmează să fie achitat din averea societăţii debitoare, la baza stabilirii acestuia nu s-ar afla anumite criterii, aspect ce ar conduce la neconstituţionalitatea normelor criticate, în raport cu principiile legalităţii (în componenta privind calitatea legii), egalităţii în drepturi, dreptului la un proces echitabil şi dreptului la apărare. 13. Din evaluarea cadrului legislativ în materie, Curtea observă că organele care aplică procedura insolvenţei prevăzută de Legea nr. 85/2014 sunt instanţele judecătoreşti, judecătorul-sindic, administratorul judiciar şi lichidatorul judiciar, care trebuie să asigure efectuarea cu celeritate a actelor şi operaţiunilor prevăzute de Legea nr. 85/2014, precum şi realizarea, în condiţiile legii, a drepturilor şi obligaţiilor celorlalţi participanţi la aceste acte şi operaţiuni (art. 40 din Legea nr. 85/2014). 14. Potrivit art. 57 alin. (1)-(3) din Legea nr. 85/2014, pentru preluarea poziţiei de administrator judiciar, practicienii în insolvenţă interesaţi depun la dosarul de insolvenţă o ofertă. În cazul în care nu sunt oferte depuse la dosar, judecătorul-sindic va desemna provizoriu, până la prima adunare a creditorilor, un practician în insolvenţă ales în mod aleatoriu din Tabloul Uniunii Naţionale a Practicienilor în Insolvenţă din România. În cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor, creditorii care deţin mai mult de 50% din valoarea totală a creanţelor cu drept de vot pot decide desemnarea unui administrator judiciar, stabilindu-i şi onorariul. Prima şedinţă a adunării creditorilor va avea în mod obligatoriu pe ordinea de zi atât confirmarea/desemnarea administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, cât şi stabilirea onorariului acestuia. Creditorul care deţine mai mult de 50% din valoarea totală a creanţelor poate să decidă, fără consultarea adunării creditorilor, desemnarea unui administrator judiciar ori lichidator judiciar în locul administratorului judiciar sau lichidatorului judiciar provizoriu ori să confirme administratorul judiciar provizoriu/lichidatorul judiciar provizoriu şi să îi stabilească onorariul. Astfel, atât în procedura de numire, cât şi în cea de înlocuire a administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, legiuitorul a luat în considerare criteriul valorii creanţelor, în virtutea naturii speciale a procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2014, procedură care impune crearea unui cadru unitar, colectiv, concursual şi egalitar, precum şi a principiilor care stau la baza procedurilor de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă. 15. În virtutea Legii nr. 85/2014, onorariul practicianului în insolvenţă se stabileşte, după caz, de către adunarea creditorilor - în cadrul primei şedinţe a adunării creditorilor, prin votul creditorilor care deţin mai mult de 50% din valoarea creanţelor cu drept de vot [art. 57 alin. (2)]; de către creditorul majoritar, caz în care creditorul majoritar desemnează un administrator judiciar/lichidator judiciar sau confirmă practicianul desemnat provizoriu de către instanţă şi îi stabileşte şi onorariul [art. 57 alin. (3)]; de către judecătorul-sindic, prin hotărâre, (i) la deschiderea procedurii, caz în care onorariul practicianului este stabilit prin raportare la criteriile prevăzute în art. 38 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 privind organizarea activităţii practicienilor în insolvenţă, republicată în Monitorul Oficial al Românei, Partea I, nr. 724 din 13 octombrie 2011 [art. 45 alin. (1) lit. d)], şi (ii) la momentul infirmării de către adunarea creditorilor a administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, situaţie în care, de asemenea, judecătorul-sindic stabileşte onorariul practicianului prin raportare la criteriile cuprinse în ordonanţa de urgenţă antereferită. 16. Astfel, potrivit art. 38 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006, la baza stabilirii nivelului onorariului se vor avea în vedere următoarele tipuri de factori care reflectă gradul de complexitate a activităţii depuse: numărul de salariaţi ai debitorului; riscul privind conflictele de muncă; cifra de afaceri a debitorului pe ultimii 3 ani; valoarea totală a datoriilor şi numărul creditorilor; valoarea creanţelor, numărul debitorilor; numărul şi complexitatea litigiilor aflate pe rol în care debitorul are calitate de reclamant şi, respectiv, de pârât; valoarea patrimoniului, potrivit evaluării; natura activelor, atractivitatea pe piaţă, riscurile legate de conservarea lor; nivelul de lichidităţi aflate la dispoziţia debitorului pentru acoperirea cheltuielilor iniţiale de lichidare. 17. În acest context, Curtea observă că, prin Decizia nr. 663 din 19 octombrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1254 din 30 decembrie 2021, paragraful 15, a reţinut că, potrivit art. 57 alin. (2) teza finală din Legea nr. 85/2014, creditorii pot confirma administratorul judiciar desemnat provizoriu prin sentinţa de declanşare a procedurii. Textul de lege nu cere o anumită formă a confirmării, astfel că aceasta poate fi expresă, prin depunerea unei cereri confirmative în acest sens, dar poate fi şi tacită. Confirmarea tacită se realizează atunci când, în şedinţă, creditorii nu se pronunţă cu privire la alegerea unui administrator judiciar, când nu se întruneşte adunarea creditorilor sau când nu se constituie comitetul creditorilor, deci atunci când creditorii manifestă o atitudine de pasivitate cu privire la numirea administratorului judiciar, chiar dacă legea în vigoare prevede obligativitatea includerii pe ordinea de zi a primei şedinţe a creditorilor a aspectelor privind confirmarea/desemnarea administratorului judiciar şi stabilirea onorariului acestuia. Creditorii pot negocia inclusiv remuneraţia administratorului judiciar, dar numai când aceasta urmează să fie suportată din averea debitorului. În situaţia în care onorariul administratorului judiciar urmează să fie achitat din fondul de lichidare, acesta va fi stabilit de către judecătorul-sindic. Prin urmare, şi în această ultimă ipoteză creditorii pot negocia toate aspectele legate de administratorul judiciar, mai puţin remuneraţia. 18. În ceea ce priveşte principiul legalităţii, în componenta privind calitatea legii, în jurisprudenţa sa, Curtea a stabilit că cerinţa de claritate a legii vizează caracterul neechivoc al obiectului reglementării, cea de precizie se referă la exactitatea soluţiei legislative alese şi a limbajului folosit, în timp ce previzibilitatea legii priveşte scopul şi consecinţele pe care le antrenează, respectiv faptul că actul normativ trebuie să fie suficient de precis şi clar pentru a putea fi aplicat, iar accesibilitatea, din punct de vedere formal, are în vedere aducerea la cunoştinţa publică a actelor normative de rang infraconstituţional şi intrarea în vigoare a acestora, care se realizează prin publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015, paragrafele 16-20 şi 26). Prin urmare, o lege îndeplineşte condiţiile calitative impuse atât de Constituţie, cât şi de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale numai dacă norma este enunţată cu suficientă precizie pentru a permite cetăţeanului să îşi adapteze conduita în funcţie de aceasta, astfel încât, apelând la nevoie la consiliere de specialitate în materie, să fie capabil să prevadă, într-o măsură rezonabilă, faţă de circumstanţele speţei, consecinţele care ar putea rezulta dintr-o anumită faptă şi să îşi corecteze conduita. 19. Mai mult, dreptul, ca operă a legiuitorului, nu poate fi exhaustiv, însă pe baza principiilor aplicabile sistemului de drept, acesta lasă posibilitatea persoanelor îndrituite într-un anumit domeniu să interpreteze legea şi recunoaşte judecătorului competenţa de a tranşa ceea ce a scăpat atenţiei legiuitorului, printr-o interpretare judiciară, cauzală a normei. Sensul legii nu este dat pentru totdeauna în momentul creării acesteia, ci trebuie să se admită că adaptarea conţinutului legii se face pe cale de interpretare - ca etapă a aplicării normei juridice în cazul concret. Astfel, interpretarea autentică, legală poate constitui o premisă a bunei aplicări a normei juridice, prin faptul că dă o explicaţie corectă înţelesului, scopului şi finalităţii acesteia, însă legiuitorul nu poate şi nu trebuie să prevadă totul. În fapt, orice normă juridică, ce urmează să fie aplicată pentru rezolvarea unui caz concret, urmează să fie interpretată de subiecţii de drept dintr-o anumită materie, precum şi de instanţele judecătoreşti printr-o interpretare judiciară şi cazuală, pentru a emite un act de aplicare legal (în acest sens, a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 489 din 30 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 661 din 29 august 2016). 20. Având în vedere cadrul legal antereferit - Legea nr. 85/2014 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006 -, Curtea reţine că, într-adevăr, în general, stabilirea onorariului practicianului în insolvenţă are loc prin negocierea acestuia cu creditorii procedurii, dar aceasta nu înseamnă că se poate stabili în mod arbitrar, fără a se ţine seama de factorii care reflectă gradul de complexitate a activităţii depuse de acesta în contextul procedurii insolvenţei, astfel cum sunt prevăzuţi la art. 38 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 86/2006; în caz contrar, depunerea sau acceptarea de către practicianul în insolvenţă, în mod repetat, a unei oferte de onorariu care nu ţine seama de prevederile antereferite constituie concurenţă neloială şi se sancţionează conform prevederilor legale în vigoare. De altfel, negocierea şi stabilirea onorariului practicianului în insolvenţă reprezintă o garanţie a respectării interesului colectiv al creditorilor, care presupune gestionarea eficientă a procedurii în vederea acoperirii pasivului debitorului insolvent, ţinând seama şi de faptul că, în principal, aceştia suportă consecinţele insolvabilităţii debitorului şi deciziilor care ar putea diminua gradul de recuperare a propriilor creanţe, fiind direct interesaţi de maximizarea nivelului de acoperire a pasivului debitorului şi, nu în ultimul rând, de efectuarea unor cheltuieli rezonabile aferente acestui tip de serviciu. 21. De asemenea, Curtea observă că Legea nr. 85/2014 prevede mecanisme legale prin care hotărârile adunării creditorilor pot fi contestate la judecătorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, iar activitatea administratorului judiciar şi a lichidatorului judiciar poate fi supusă controlului judecătorului-sindic, care, pentru motive temeinice, poate dispune înlocuirea acestora. Astfel, potrivit art. 57 alin. (4)-(6) din Legea nr. 85/2014, (i) în orice stadiu al procedurii, judecătorul-sindic, din oficiu sau ca urmare a adoptării unei hotărâri a adunării creditorilor în acest sens, cu votul a mai mult de 50% din valoarea totală a creanţelor cu drept de vot, îl poate înlocui pe administratorul judiciar/lichidatorul judiciar, pentru motive temeinice; (ii) în orice moment al procedurii, la cererea administratorului judiciar/lichidatorului judiciar, pentru motive bine justificate, judecătorul-sindic poate încuviinţa înlocuirea acestuia, în urma analizei cererii. În acest din urmă caz, judecătorul-sindic va desemna un alt administrator judiciar/lichidator judiciar provizoriu, în condiţiile prevăzute la art. 45 alin. (1) lit. d) din aceeaşi lege; creditorii pot contesta la judecătorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, decizia de desemnare a unui administrator judiciar şi de stabilire a onorariului acestuia, în termen de 5 zile de la data publicării deciziei în Buletinul procedurilor de insolvenţă, iar judecătorul va soluţiona, de urgenţă şi deodată, toate contestaţiile printr-o încheiere prin care va numi administratorul judiciar/lichidatorul judiciar desemnat sau, după caz, va solicita adunării creditorilor/ creditorului desemnarea unui alt administrator judiciar/lichidator judiciar. 22. Faţă de această împrejurare, aplicând considerentele de principiu cu privire la principiile invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, se constată că, de principiu, statele au o anumită marjă de apreciere cu privire la adoptarea legilor pe care le consideră necesare pentru reglementarea procedurilor insolvenţei, cărora li se circumscriu şi prevederile cuprinse în Legea nr. 85/2014, prin care se instituie desemnarea unui administrator judiciar, precum şi stabilirea onorariului acestuia. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât: (i) prevederile criticate sunt în consonanţă cu principiul legalităţii, în componenta privind calitatea legii, deoarece îşi găsesc concreteţea în coroborare cu întreg ansamblul legislativ în materie, şi, prin urmare, la negocierea şi stabilirea onorariului în discuţie trebuie avute în vedere anumite aspecte care să reflecte gradul de complexitate a activităţii depuse de administratorul judiciar/lichidatorul judiciar; (ii) în materia insolvenţei, legiuitorul a luat în considerare criteriul valorii creanţelor, în virtutea naturii speciale a procedurii prevăzute de Legea nr. 85/2014, astfel că nu se poate reţine pretinsa încălcare a principiului egalităţii în drepturi; există mecanisme legale prin care decizia creditorului care deţine mai mult de 50% din valoarea totală a creanţelor şi hotărârile adunării creditorilor de desemnare a persoanelor în discuţie şi de stabilire a onorariului pot fi contestate la judecătorul-sindic, pentru motive de nelegalitate, iar activitatea administratorului judiciar sau a lichidatorului judiciar poate fi supusă controlului judecătorului-sindic, astfel că există acces liber la justiţie, context în care subiecţii îndrituiţi cu calitate procesuală în procedura insolvenţei pot face cererile şi apărările pe care le consideră necesare, în condiţiile legii, aspect ce se circumscrie dreptului la un proces echitabil. 23. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea Mocanu Comindintex - S.R.L. din Piatra-Neamţ în Dosarul nr. 1.391/103/2019/a2 al Tribunalului Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 57 alin. (2) din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Neamţ - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 21 martie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
