Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi ale art. 5 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, excepţie ridicată de Alexandru Firicel în Dosarul nr. 37.446/3/2015* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.085D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, arătând că prin cadrul legal reglementat pentru prelucrarea datelor cu caracter personal s-a stabilit ca regulă existenţa consimţământului persoanei vizate în mod expres şi neechivoc pentru prelucrare, dar au fost stabilite şi excepţiile, respectiv atunci când acest consimţământ nu este necesar. Acţiunea reclamantului a fost respinsă de către instanţă tocmai pentru lipsa consimţământului persoanelor vizate. Cu privire la art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001, face referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv la Decizia nr. 738 din 8 octombrie 2020. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 28 iunie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 37.446/3/2015*, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi ale art. 5 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date. Excepţia a fost ridicată de Alexandru Firicel într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva sentinţei civile prin care s-a respins cererea sa de a i se comunica, în temeiul Legii nr. 544/2001, lista cu numele, prenumele şi funcţia ocupată de angajaţii Serviciului Juridic din cadrul Direcţiei Generale de Poliţie a Municipiului Bucureşti. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că „din moment ce agenţi ai statului din Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti desfăşoară o profesie specială (de „avocat“ al instituţiei), ale căror date de identificare trebuie evidenţiate în tabloul organizaţiei profesionale a consilierilor juridici, înţeleg să îşi ascundă identitatea şi să refuze cu vehemenţă această publicitate legitimă, profesională“, iar prin Decizia nr. 37 din 7 decembrie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, s-a statuat că orice informaţii care au ca scop identificarea unei persoane (în cazul agenţilor statului, de exemplu, grad, nume, prenume, funcţie) trebuie anonimizate (ascunse publicului), este de domeniul evidenţei că art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 este neconstituţional, deoarece „îngrădeşte dreptul la viaţă privată al agenţilor statului“. 6. Autorul consideră că „dat fiind faptul că atât instanţa de fond, cât şi intimata Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti au ales să încalce art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 şi art. 5 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 677/2001“ raportându-se la decizia anterior menţionată şi „refuzul explicit al poliţiştilor-jurişti pe care intimata nu l-a dovedit în prezenta cauză prin depunerea acestor refuzuri la dosar“, rezultă cu certitudine că textele sunt neconstituţionale, întrucât persoane din Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti „comit ilegalităţi, abuzuri, infracţiuni“, iar datele lor de identificare „trebuie menţinute ascunse (implicit abuzurile, ilegalităţile, infracţiunile acestora)“. 7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia asupra textelor de lege criticate. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 663 din 23 octombrie 2001, şi ale art. 5 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 12 decembrie 2001, având următorul cuprins: - Art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001: „Informaţiile cu privire la datele personale ale cetăţeanului pot deveni informaţii de interes public numai în măsura în care afectează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice.“; – Art. 5 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 677/2001: "(2) Consimţământul persoanei vizate nu este cerut în următoarele cazuri: a) când prelucrarea este necesară în vederea executării unui contract sau antecontract la care persoana vizată este parte ori în vederea luării unor măsuri, la cererea acesteia, înaintea încheierii unui contract sau antecontract; b) când prelucrarea este necesară în vederea protejării vieţii, integrităţii fizice sau sănătăţii persoanei vizate ori a unei alte persoane ameninţate; c) când prelucrarea este necesară în vederea îndeplinirii unei obligaţii legale a operatorului; d) când prelucrarea este necesară în vederea aducerii la îndeplinire a unor măsuri de interes public sau care vizează exercitarea prerogativelor de autoritate publică cu care este învestit operatorul sau terţul căruia îi sunt dezvăluite datele; e) când prelucrarea este necesară în vederea realizării unui interes legitim al operatorului sau al terţului căruia îi sunt dezvăluite datele, cu condiţia ca acest interes să nu prejudicieze interesul sau drepturile şi libertăţile fundamentale ale persoanei vizate; f) când prelucrarea priveşte date obţinute din documente accesibile publicului, conform legii; g) când prelucrarea este făcută exclusiv în scopuri statistice, de cercetare istorică sau ştiinţifică, iar datele rămân anonime pe toată durata prelucrării.(3) Prevederile alin. (2) nu aduc atingere dispoziţiilor legale care reglementează obligaţia autorităţilor publice de a respecta şi de a ocroti viaţa intimă, familială şi privată.“" 12. Legea nr. 677/2001 a fost abrogată prin art. V alin. (1) din Legea nr. 129/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 102/2005 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Autorităţii Naţionale de Supraveghere a Prelucrării Datelor cu Caracter Personal, precum şi pentru abrogarea Legii nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 503 din 19 iunie 2018. Cu toate acestea, prevederile art. 5 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 677/2001 vor fi supuse controlului, întrucât prin Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea Constituţională a reţinut că „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare“. 13. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 11 - Dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 20 - Tratatele internaţionale privind drepturile omului, ale art. 41 alin. (1) - Munca şi protecţia socială a muncii, ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, precum şi dispoziţiilor art. 8 - Dreptul la respectarea vieţii private şi de familie din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a statuat că structura excepţiei de neconstituţionalitate cuprinde 3 elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. Chiar dacă excepţia de neconstituţionalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele 3 elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referinţă este unul general, Curtea va respinge excepţia ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea în acest sens Decizia nr. 198 din 12 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 11 martie 2009, sau, în cadrul controlului a priori, Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011). 15. Aplicând aceste considerente în cauza de faţă, se observă că autorul critică art. 14 din Legea nr. 544/2001, ce reglementează cu privire la situaţia excepţională în care datele personale ale cetăţeanului pot deveni informaţii de interes public, respectiv atunci când acestea vizează capacitatea de exercitare a unei funcţii publice, precum şi art. 5 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 677/2001, ce reglementează situaţiile de excepţie în care consimţământul persoanei vizate de prelucrarea datelor cu caracter personal nu este cerut, prin raportare la textele constituţionale cuprinse în art. 41 alin. (1), art. 53, 11 şi 20, acestea din urmă raportate la art. 8 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Motivarea excepţiei constă în faptul că agenţi ai statului din Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti „înţeleg să îşi ascundă identitatea“, art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 „este un text de lege care îngrădeşte dreptul la viaţă privată al agenţilor statului“ şi că textele criticate sunt neconstituţionale, deoarece date de identificare ale persoanelor din Direcţia Generală de Poliţie a Municipiului Bucureşti care comit ilegalităţi, abuzuri, infracţiuni trebuie menţinute ascunse. 16. Analizând motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine că aceasta nu are nicio legătură cu textele criticate şi nici cu cele de referinţă indicate. Aşa fiind, excepţia apare ca fiind nemotivată, contrar prevederilor art. 10 alin. (2) raportat la art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, urmând a fi respinsă ca inadmisibilă. 17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 14 alin. (1) din Legea nr. 544/2001 privind liberul acces la informaţiile de interes public şi ale art. 5 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 677/2001 pentru protecţia persoanelor cu privire la prelucrarea datelor cu caracter personal şi libera circulaţie a acestor date, excepţie ridicată de Alexandru Firicel în Dosarul nr. 37.446/3/2015* al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 17 martie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
