Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, excepţie ridicată de Serghei Mesaroş, Ciprian Georgian Dragomir, Iuliana Popescu, Alexandru-Mădălin Alexandru, Luminiţa-Giliola Alexandru, Tatiana Sicuţa Balmuş, Claudia Butuza, Anca-Gabriela Palcău, Nadina-Ane-Mari Radu şi Georgeta-Roxana Ţucă în Dosarul nr. 23.031/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 977D/2018. 2. La apelul nominal se prezintă, pentru autorii excepţiei, domnul avocat Costel Gîlcă, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipseşte cealaltă parte. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul apărătorului autorilor excepţiei, care solicită admiterea acesteia prin raportare la dispoziţiile art. 16 din Constituţie. În esenţă, arată că în anul 2017 s-a înfiinţat Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social, care a preluat o parte dintre angajaţii Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. După încadrarea în ministerul nouînfiinţat s-a constatat că o parte dintre salariaţii încadraţi pe posturi similare aveau salarii mai mari decât autorii excepţiei. Sesizat fiind cu acest aspect, angajatorul a invocat textul de lege criticat şi nu a egalizat salariile. Având în vedere că activitatea prestată este aceeaşi, nu există niciun motiv ca angajaţii să nu beneficieze de salariu egal cu al celor care primesc o sumă mai mare. Jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 794 din 15 decembrie 2016, şi a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie este uniformă, în sensul că în situaţia în care se prestează aceeaşi muncă pentru aceeaşi clasă, vechime şi gradaţie trebuie să se plătească acelaşi salariu. 4. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, arătând că în cauză se pune o problemă de aplicare a legii, respectiv concursul dintre textul de lege criticat şi cel al art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, problemă lămurită de instanţa care a judecat cauza prin decizia pronunţată în speţă în care s-a acordat prioritate normei de egalizare. 5. Având cuvântul în replică, apărătorul autorilor precizează, referitor la aspectul inadmisibilităţii excepţiei, că la momentul ridicării excepţiei de neconstituţionalitate nu se cunoştea soluţia pe care o va pronunţa instanţa de judecată, astfel că a depus diligenţele necesare, solicitând admiterea excepţiei. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 6. Prin Sentinţa civilă nr. 6.160 din 24 octombrie 2017, îndreptată în ceea ce priveşte eroarea materială cu privire la numărul actului normativ prin Încheierea din 11 septembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 23.031/3/2017, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative. Excepţia a fost ridicată de Serghei Mesaroş, Ciprian Georgian Dragomir, Iuliana Popescu, Alexandru-Mădălin Alexandru, Luminiţa-Giliola Alexandru, Tatiana Sicuţa Balmuş, Claudia Butuza, Anca-Gabriela Palcău, Nadina-Ane-Mari Radu şi Georgeta-Roxana Ţucă într-o cauză având ca obiect litigiu cu funcţionari publici - drepturi salariale. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că autorii au precizat că iniţial au lucrat în cadrul Ministerului Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. Prin art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017 s-a înfiinţat Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social prin preluarea structurilor aferente dialogului social de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, structuri în care erau încadraţi şi autorii excepţiei. Salariul acestora a fost stabilit în acelaşi cuantum avut la ministerul de la care au fost transferaţi. Autorii au constatat că, în cadrul actualului loc de muncă, salarizarea diferă pentru persoane care exercită aceeaşi funcţie, astfel că aceştia au un salariu mai mic decât colegii lor. În acest context, autorii au ridicat excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 21 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017. Se apreciază că, în măsura în care textul de lege criticat se interpretează ca instituind o obligaţie pentru Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social de a menţine salariile la nivelul avut la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice, se creează o diferenţă de tratament fără o justificare obiectivă între autori şi ceilalţi salariaţi care au un salariu mai mare, deşi sunt în situaţii profesionale identice. Este încălcat astfel art. 16 din Constituţie, fiind incidente considerentele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 794 din 15 decembrie 2016, potrivit cărora este neconstituţional un text de lege prin care se stabilesc regimuri salariale diferite unor persoane aflate în situaţii profesionale identice în condiţiile în care tratamentul juridic instituit de legiuitor nu are nicio justificare obiectivă şi rezonabilă. 8. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că art. 21 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017 nu contravine art. 16 din Constituţie, făcând referire la Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, în care a fost evocat art. 3 lit. c) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice referitor la principiul remuneraţie egală pentru muncă de valoare egală privind stabilirea şi acordarea salariului şi a celorlalte drepturi de natură salarială ale personalului din sectorul bugetar. În mod neîndoielnic s-a reţinut, prin decizia menţionată, că acest principiu denotă în mod esenţial asumarea de către legiuitor a egalităţii de tratament juridic, respectiv un tratament juridic echitabil şi nediscriminatoriu între categoriile de personal din sectorul bugetar care desfăşoară muncă de valoare egală, în sensul de a se asigura acestora, prin aplicarea dispoziţiilor legii de salarizare, o remuneraţie egală. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile apărătorului autorilor excepţiei şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 21 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 5 ianuarie 2017, care aveau următorul conţinut: „Personalul ministerelor, organelor de specialitate ale administraţiei publice centrale, instituţiilor publice şi structurilor care fac obiectul prezentei ordonanţe de urgenţă îşi păstrează drepturile salariale avute la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă.“ 13. Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017 a fost abrogată prin art. 16 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 68/2019 privind stabilirea unor măsuri la nivelul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 898 din 6 noiembrie 2019. Având în vedere că textul de lege criticat a produs efecte în prezenta cauză, acesta va fi supus controlului, potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011. 14. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că prin art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017 s-a înfiinţat Ministerul Consultării Publice şi Dialogului Social prin preluarea structurilor şi activităţilor Ministerului pentru Consultare Publică şi Dialog Civic şi prin preluarea structurilor şi activităţilor aferente dialogului social de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. Autorii excepţiei au fost preluaţi de la Ministerul Muncii, Familiei, Protecţiei Sociale şi Persoanelor Vârstnice. 16. Curtea constată că prin art. 21 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017, criticat în prezenta cauză, se reglementează o normă de salarizare pentru personalul care lucra în ministerele, organele de specialitate ale administraţiei publice centrale, instituţiile publice şi structurile care fac obiectul ordonanţei, şi anume că acesta îşi păstrează drepturile salariale avute la data intrării în vigoare a ordonanţei. Această normă are drept scop protecţia funcţionarului reîncadrat, astfel încât să nu sufere o eventuală scădere a salariului în urma reîncadrării. 17. Cu privire la salarizarea personalului plătit din fonduri publice, Curtea observă că aceasta a fost reglementată după cum urmează: pentru anul 2015 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014; pentru anul 2016 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscalbugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, şi pentru anul 2017 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscalbugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1035 din 22 decembrie 2016. 18. Curtea constată că în anul 2015 s-a aplicat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, care prevedea în art. 1 alin. (5^1) că „(...) personalul (...) din celelalte instituţii şi autorităţi publice, salarizat la acelaşi nivel, (...) care beneficiază de un cuantum al salariilor de bază şi al sporurilor mai mici decât cele stabilite la nivel maxim în cadrul aceleiaşi instituţii sau autorităţi publice pentru fiecare funcţie/grad/treaptă şi gradaţie, va fi salarizat la nivelul maxim dacă îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii.“ 19. Totodată, Curtea observă că prin Decizia nr. 23 din 26 septembrie 2016, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 899 din 9 noiembrie 2016, s-a stabilit că în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 sintagma „salarizat la acelaşi nivel“ are în vedere personalul din autorităţile şi instituţii publice enumerate la art. 2 alin. (1) lit. a) din Legea-cadru nr. 284/2010 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 877 din 28 decembrie 2010, respectiv, în cazul de faţă, ministerele. 20. Curtea constată că în anul 2016 s-a aplicat Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, iar în anul 2017 Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, ambele prevăzând în art. 1 alin. (3) că, „în cazul schimbării condiţiilor în care îşi desfăşoară activitatea, personalul beneficiază de drepturile corespunzătoare noilor condiţii, la nivelul acordat pentru funcţiile similare în plată din instituţia/autoritatea publică în care acesta este încadrat“. Prevederile acestui articol se aplicau în mod corespunzător şi în perioada 1 martie-31 decembrie 2017 (autorii fiind angajaţi începând cu data de 1 martie 2017), potrivit art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2017. 21. În concluzie, Curtea reţine că în anul 2015 legiuitorul a sesizat că există salarizare inegală şi a înlăturat discriminarea prin art. 1 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, iar ulterior a menţinut aceeaşi soluţie legislativă prin art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 şi art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016. 22. Din perspectiva celor anterior menţionate, Curtea reţine că autorii excepţiei critică de fapt discriminarea rezultată din modul în care a fost interpretat şi aplicat de către angajator textul de lege criticat. 23. Cu privire la interpretarea şi aplicarea legii, printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea s-a pronunţat cu privire la competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona probleme care ţin de interpretarea şi/sau aplicarea legii. Astfel, prin Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14, şi Decizia nr. 689 din 8 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 199 din 13 martie 2019, paragraful 23, Curtea a reţinut că asigură numai controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992. Aşadar, aplicarea şi interpretarea legii nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională, acestea intrând exclusiv în competenţa instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi a instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie. Prin urmare, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017 este inadmisibilă prin prisma art. 2 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 386 din 18 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 57 din 19 ianuarie 2021, paragraful nr. 20). 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 21 alin. (8) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 1/2017 pentru stabilirea unor măsuri în domeniul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, excepţie ridicată de Serghei Mesaroş, Ciprian Georgian Dragomir, Iuliana Popescu, Alexandru-Mădălin Alexandru, Luminiţa-Giliola Alexandru, Tatiana Sicuţa Balmuş, Claudia Butuza, Anca-Gabriela Palcău, Nadina-Ane-Mari Radu şi Georgeta-Roxana Ţucă în Dosarul nr. 23.031/3/2017 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 17 martie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE pentru prof. univ. dr. VALER DORNEANU, în temeiul art. 426 alin. (4) din Codul de procedură civilă coroborat cu art. 14 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, semnează Marian Enache Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
