Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, excepţie ridicată de Alexandru Constantinescu în Dosarul nr. 3.176/90/2018 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.050D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În esenţă, arată că dispoziţiile criticate se interpretează corelativ, prin raportare la alin. (1)-(3) ale art. 82 din Legea nr. 303/2004, astfel că nu contravin prevederilor art. 1 alin. (5) din Constituţie. Totodată, arată că deciziile Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie invocate de autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu sunt contradictorii, vizând probleme juridice diferite. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 6 iulie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 3.176/90/2018, Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 82 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Alexandru Constantinescu într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului declarat împotriva unei sentinţe civile pronunţate de Tribunalul Vâlcea prin care s-a respins contestaţia formulată împotriva unei decizii a Casei Judeţene de Pensii Vâlcea şi obligarea acesteia la emiterea unei noi decizii privind acordarea pensiei de serviciu. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile art. 82 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 303/2004 se folosesc de aceleaşi noţiuni, deoarece fiecare dintre cele două alineate, prin trimiterea la alin. (1) al art. 82, utilizează noţiunea „vechime în funcţie“. Totodată, susţine că cele două alineate, alin. (4) şi (5) ale art. 82 din Legea nr. 303/2004, fie întrebuinţează noţiunea „vechime în magistratură“ [alin. (4)], fie fac trimitere la alt alineat care operează cu noţiunea „vechime în magistratură“ [alin. (5) care face trimitere la alin. (3)]. Însă deciziile nr. 26 din 21 septembrie 2015 şi nr. 10 din 11 martie 2019, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept rescriu textul legii, fie prin excluderea de noţiuni menţionate de lege („vechime în magistratură“), fie prin introducerea de noţiuni nemenţionate de lege („vechime în funcţie cu două componente“), şi chiar se contrazic între ele, în Decizia nr. 10 din 11 martie 2019 reţinându-se că niciunul dintre argumentele Deciziei nr. 26 din 21 septembrie 2015 nu subzistă. Astfel, susţine că dispoziţiile art. 82 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 303/2004 contravin prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi (5), în componenta referitoare la previzibilitatea şi accesibilitatea legii, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale. 6. În primul rând, din simplul fapt că a fost nevoie nu de una, ci de două decizii pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, rezultă că normele criticate sunt redactate impropriu, lacunar, fiindu-i greu unui profesionist să urmărească raţionamentul complex din cele două decizii menţionate, însă unui cetăţean fără studii juridice şi fără experienţă juridică fiindu-i imposibil să înţeleagă cele două dezlegări de drept şi, implicit, legea. 7. În al doilea rând, prin adăugarea la lege a unei noţiuni noi sau prin aprecierea că o noţiune folosită de lege nu se mai aplică, sunt încălcate prevederile art. 1 alin. (4) şi (5) din Constituţie, întrucât, în aceste condiţii, beneficiarii Legii nr. 303/2004 nu au reprezentarea precisă a dispoziţiilor acesteia, ceea ce determină o stare de incertitudine juridică. 8. Curtea de Apel Piteşti - Secţia I civilă apreciază că textul legal criticat nu contravine prevederilor constituţionale invocate. 9. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 10. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 11. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 12. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 82 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 826 din 13 septembrie 2005, cu modificările şi completările ulterioare, având următorul conţinut normativ: "(4) Pentru fiecare an care depăşeşte vechimea în magistratură prevăzută la alin. (1) şi (2) la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul prevăzută la alin. (1), fără a o putea depăşi.(5) Persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime prevăzute la alin. (1) şi (3) în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie. În acest caz, pensia se stabileşte dintr-o bază de calcul egală cu indemnizaţia de încadrare brută lunară pe care o are un judecător sau procuror în activitate, în condiţii identice de funcţie, vechime şi grad al instanţei sau parchetului, şi sporurile, în procent, avute la data eliberării din funcţie ori, după caz, cu salariul de bază brut lunar şi sporurile avute în ultima lună de activitate înainte de data pensionării. De această pensie de serviciu pot beneficia numai persoanele care au fost eliberate din funcţie din motive neimputabile." 13. Ulterior sesizării Curţii Constituţionale, Legea nr. 303/2004 a fost abrogată integral prin art. 294 alin. (5) lit. a) din Legea nr. 303/2022 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1102 din 16 noiembrie 2022, act normativ care a înlocuit vechea reglementare în materia statutului judecătorilor şi procurorilor, fiind preluate textele criticate în prezenta cauză. În considerarea Deciziei nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, în baza căreia Curtea Constituţională analizează dispoziţii din legi sau ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, obiectul prezentei excepţii îl reprezintă art. 82 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 303/2004. 14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale şi art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul acesteia - care a fost procuror timp de 6 ani şi ulterior a exercitat profesia de avocat - critică dispoziţiile referitoare la pensia de serviciu a magistraţilor, pe motiv că acestea nu permit asimilarea vechimii în exercitarea profesiei de avocat cu vechimea în magistratură, în ipoteza în care, la data înscrierii la pensia de serviciu, nu mai avea calitatea de magistrat. 16. Prin Decizia nr. 26 din 21 septembrie 2015, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 803 din 29 octombrie 2015, s-a stabilit că majorarea prevăzută de dispoziţiile art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, de 1% pentru fiecare an care depăşeşte vechimea minimă de 25 ani, se aplică în condiţiile în care pentru calculul vechimii de 25 de ani, precum şi pentru calculul vechimii ce depăşeşte această limită se au în vedere şi perioadele desfăşurate de către beneficiarii pensiei de serviciu în activităţile şi funcţiile conexe celor de judecător şi procuror, expres prevăzute de art. 82 alin. (1) şi (2) din lege, respectiv magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi, precum şi în exercitarea profesiei de avocat, personal de specialitate juridică în fostele arbitraje de stat, consilier juridic sau jurisconsult. 17. Prin Decizia nr. 10 din 11 martie 2019, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 470 din 10 iunie 2019, s-a stabilit că, pentru acordarea pensiei de serviciu în baza dispoziţiilor art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004, la stabilirea condiţiilor de vechime trebuie avută în vedere numai vechimea în funcţiile enumerate în cuprinsul acestui alineat, iar trimiterea la prevederile alin. (1) al aceluiaşi articol se referă la perioada de cel puţin 25 de ani. 18. Cu privire la susţinerile autorului excepţiei de neconstituţionalitate, referitoare la neclaritatea textelor de lege criticate, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa referitoare la art. 1 alin. (5) din Constituţie, a statuat că una dintre cerinţele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative (Decizia nr. 1 din 10 ianuarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 19 februarie 2014, paragraful 225). În acest sens, Curtea a constatat că, de principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat. 19. Aplicând aceste considerente în cauză, Curtea reţine că dispoziţiile art. 82 alin. (1)-(4) din Legea nr. 303/2004 reglementează condiţiile pentru obţinerea pensiei de serviciu a magistraţilor, în ipoteza în care, la data înscrierii la pensia de serviciu, aceştia sunt în funcţie. Distinct de acestea, dispoziţiile art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 constituie sediul materiei pentru acordarea pensiei de serviciu a magistraţilor, în ipoteza în care, la momentul solicitării acestui drept, nu mai sunt în funcţie. 20. Dispoziţiile art. 82 alin. (4) din Legea nr. 303/2004 stabilesc în mod clar că, pentru fiecare an care depăşeşte vechimea în magistratură cerută de lege pentru acordarea pensiei de serviciu, la cuantumul pensiei se adaugă câte 1% din baza de calcul, fără a o putea depăşi. Dispoziţiile art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 stabilesc în mod clar că persoanele care îndeplinesc condiţiile de vechime de 25 ani, respectiv de 20 ani [prevăzute la alin. (1), respectiv alin. (3) al aceluiaşi articol] în funcţia de judecător, procuror, magistrat-asistent sau personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, precum şi în funcţia de judecător ori procuror financiar sau consilier de conturi de la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi se pot pensiona şi pot beneficia, la împlinirea vârstei de 60 de ani, de pensie de serviciu, chiar dacă la data pensionării au o altă ocupaţie 21. Curtea reţine că dispoziţiile art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 au mai format obiect al controlului de constituţionalitate, Curtea pronunţându-se prin Decizia nr. 199 din 7 aprilie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 809 din 17 august 2022, sau prin Decizia nr. 501 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015. Prin această ultimă decizie, paragraful 16, Curtea a statuat, cu privire la pensia de serviciu a magistraţilor, că aceasta a fost instituită în vederea stimulării stabilităţii în serviciu şi formării unei cariere în magistratură. Curtea a mai reţinut că legiuitorul a reglementat la art. 82 din Legea nr. 303/2004 condiţiile în care judecătorii, procurorii, magistraţii-asistenţi de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, magistraţii-asistenţi de la Curtea Constituţională şi personalul de specialitate juridică asimilat judecătorilor şi procurorilor, precum şi foştii judecători şi procurori financiari şi consilierii de conturi de la secţia jurisdicţională care au exercitat aceste funcţii la Curtea de Conturi pot beneficia de pensia de serviciu. La acordarea acestui beneficiu, legiuitorul a avut în vedere importanţa pentru societate a activităţii desfăşurate de această categorie socioprofesională, activitate caracterizată printr-un înalt grad de complexitate şi răspundere, precum şi prin incompatibilităţi şi interdicţii specifice. Condiţia privind exercitarea profesiei de magistrat o perioadă determinată este legitimată de necesitatea reglementării unei perioade de timp relevante şi suficiente în vederea atingerii scopului legitim urmărit de legiuitor. Prin determinarea acestei perioade, legiuitorul a intenţionat, pe de o parte, să recompenseze stabilitatea persoanelor în munca desfăşurată în acest domeniu, dar şi, pe de altă parte, să încurajeze şi să obţină, în cadrul sistemului judiciar, stabilitatea personalului angajat, pentru ca, în final, actul de justiţie să se realizeze în condiţii cât mai bune. Sub acest aspect, pensia de serviciu reprezintă un beneficiu, o recompensă acordată persoanelor care şi-au dedicat integral sau cea mai mare parte din viaţa lor profesională justiţiei (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 253 din 4 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 664 din 27 iulie 2020, paragraful 15). 22. Curtea a mai reţinut, la paragrafele 17 şi 18 ale Deciziei nr. 501 din 30 iunie 2015, că prevederile art. 82 alin. (5) din Legea nr. 303/2004 menţionează condiţia de vârstă (la împlinirea vârstei de 60 de ani) şi funcţiile considerate utile pentru calculul pensiei de serviciu, respectiv: judecător, procuror, magistrat-asistent, personal de specialitate juridică asimilat judecătorilor, judecător ori procuror financiar, consilier de conturi la secţia jurisdicţională a Curţii de Conturi. De asemenea, Curtea a reţinut că persoanele care se pensionează din funcţia de judecător sau de procuror, rămânând în această funcţie până la îndeplinirea tuturor condiţiilor de pensionare, şi cele care, deşi au trecut într-o altă activitate, au în funcţia de judecător sau de procuror o vechime de 20 de ani sau chiar de 25 de ani se află, în mod evident, într-o situaţie diferită faţă de persoanele care la data îndeplinirii condiţiilor de pensionare sunt încadrate în alte funcţii, iar în funcţia de judecător sau de procuror nu au realizat o vechime de cel puţin 25 sau 20 de ani. 23. Cu privire la critica raportată la dispoziţiile art. 1 alin. (4) din Constituţie, Curtea constată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate nu a motivat în ce mod dispoziţiile criticate contravin principiului separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale, astfel că această critică nu poate fi analizată. 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Alexandru Constantinescu în Dosarul nr. 3.176/90/2018 al Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 82 alin. (4) şi (5) din Legea nr. 303/2004 privind statutul judecătorilor şi procurorilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Piteşti - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 21 martie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean -------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
