Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌─────────────────────┬─────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea │- judecător │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Daniel Marius Morar │- judecător │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Mona-Maria Pivniceru │- judecător │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Livia Doina Stanciu │- judecător │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Simona-Maya Teodoroiu│- judecător │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────────┼─────────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- magistrat-asistent │
└─────────────────────┴─────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 94 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Constantin Mateescu în Dosarul nr. 2.909/85/2009/a65 al Curţii de Apel Alba-Iulia - Secţia a II-a civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 430D/2016. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor, faţă de care procedura de citare a fost legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate a depus la dosar note scrise prin care solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată; de asemenea, partea Societatea Pozzo Impex - S.R.L. din Sibiu a depus note de şedinţă prin care precizează că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată şi solicită admiterea acesteia. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, având în vedere că instituirea unor termene precum cele cuprinse în prevederile criticate corespund procedurii speciale a insolvenţei. În acest sens, menţionează jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 22 martie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 2.909/85/2009/a65, Curtea de Apel Alba-Iulia - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 94 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Constantin Mateescu într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2006. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prin instituirea unui termen de 30 de zile, de la data afişării tabelului definitiv, în care să se propună planul de reorganizare, indiferent dacă acesta are înscrise creanţe cu titlu provizoriu, sub sancţiunea trecerii la faliment în condiţiile nepropunerii planului de reorganizare în termenul instituit de art. 94 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 85/2006, se încalcă dreptul la un proces echitabil. În acest context, se apreciază că acest termen ar trebui să se raporteze şi la dispoziţiile art. 74 alin. (1), precum şi ale art. 73 alin. (3) din aceeaşi lege, dându-se posibilitatea debitorului să propună un plan de reorganizare pe o valoare reală a creanţelor recunoscute în urma unor hotărâri judecătoreşti definitive, respectiv această propunere a planului de reorganizare să poată fi făcută doar în baza unui tabel definitiv al creanţelor care să conţină creanţele cu titlu definitiv, şi nu pe baza unor creanţe înscrise cu titlu provizoriu care sunt supuse controlului judecătorului-sindic în cadrul unor contestaţii. 7. Curtea de Apel Alba-Iulia - Secţia a II-a civilă opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, se arată că prevederile criticate nu reprezintă o încălcare a dispoziţiilor art. 21 alin. (3) din Constituţie prin faptul că instituie un termen de 30 de zile de la afişarea tabelului definitiv de creanţe în care o propunere privind planul de reorganizare ar putea fi făcută, întrucât, pe de o parte, nu are cum să influenţeze dreptul la un proces echitabil ori soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil, neexistând vreo legătură logică, de determinare, între aceste două aspecte, iar pe de altă parte, faptul în sine, al stabilirii unor termene procedurale, nu poate influenţa dreptul la un proces echitabil, cu atât mai mult cu cât nu s-a dovedit că acest termen este unul restrictiv. 8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 10. Avocatul Poporului consideră că prevederile criticate sunt constituţionale. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, notele scrise depuse, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 94 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: "(1) Următoarele categorii de persoane vor putea propune un plan de reorganizare în condiţiile de mai jos: a) debitorul, cu aprobarea adunării generale a acţionarilor/asociaţilor, în termen de 30 de zile de la afişarea tabelului definitiv de creanţe, cu condiţia formulării, potrivit art. 28, a intenţiei de reorganizare, dacă procedura a fost declanşată de acesta, şi potrivit art. 33 alin. (6), în cazul în care procedura a fost deschisă ca urmare a cererii unuia sau a mai multor creditori;“." 14. Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V - Dispoziţii tranzitorii şi finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, având în vedere prevederile art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora „Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date“, precum şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea urmează a exercita controlul de constituţionalitate asupra prevederilor art. 94 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 85/2006. 15. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (3), privind dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile criticate au mai format obiectul controlului de constituţionalitate, sens în care este Decizia nr. 509 din 8 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 459 din 19 iunie 2008, prin care s-a reţinut că termenele instituite prin textul de lege criticat au în vedere soluţionarea cu celeritate a procedurii declanşate în temeiul Legii nr. 85/2006, în absenţa lor, planul de reorganizare putând fi formulat oricând, fapt ce ar fi de natură a genera o stare de perpetuă incertitudine cât priveşte raporturile juridice dintre părţi. 17. Curtea, în jurisprudenţa sa, a statuat că, în toate cazurile în care legiuitorul a condiţionat valorificarea unui drept de exercitarea sa în interiorul unui anumit termen, nu s-a procedat în sensul restrângerii accesului liber la justiţie, ci exclusiv pentru a se asigura cadrul legal în vederea exercitării dreptului constituţional prevăzut de art. 21. Aşadar, reglementarea de către legiuitor, în limitele competenţei ce i-a fost conferită prin Constituţie, a condiţiilor de exercitare a unui drept - material sau procesual - chiar privind utilizarea căilor de atac prevăzute de art. 129 din Constituţie şi cuprinse în Legea nr. 85/2006, inclusiv prin instituirea unor termene, nu trebuie să conducă la o restrângere a exerciţiului acestuia, ci doar la o modalitate eficientă de a preveni exercitarea sa abuzivă, în detrimentul altor titulari de drepturi, ocrotite în egală măsură (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 792 din 15 decembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 256 din 12 aprilie 2017, paragraful 43, sau Decizia nr. 251 din 9 martie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 319 din 10 aprilie 2006). 18. De altfel, art. 126 alin. (2) din Constituţie consacră dreptul exclusiv al legiuitorului de a stabili normele de procedură. Prevederile criticate sunt norme de procedură, fiind tocmai o aplicare a prevederilor constituţionale care sunt transpuse la nivel infraconstituţional, având în vedere specificul procedurii insolvenţei, care este o procedură specială şi, în consecinţă, sa impus adoptarea unor reguli de procedură speciale, respectiv crearea unui cadru unitar, colectiv, concursual şi egalitar în care creditorii unui debitor comun să îşi poată valorifica drepturile împotriva debitorului aflat în stare de insolvenţă (a se vedea Decizia nr. 182 din 16 noiembrie 1999, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 3 din 7 ianuarie 2000, sau Decizia nr. 169 din 19 martie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, nr. 205 din 10 aprilie 2013), cadru legislativ special în care se înscriu şi dispoziţiile criticate în prezenta cauză. Astfel, Curtea nu poate reţine că prevederile criticate sunt contrare dispoziţiilor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate. 19. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în aceste decizii îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Constantin Mateescu în Dosarul nr. 2.909/85/2009/a65 al Curţii de Apel Alba-Iulia - Secţia a II-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 94 alin. (1) lit. a) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Alba-Iulia - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 14 martie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
