Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Irina Loredana │- │
│Gulie │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 42 alin. (6^1) şi (9) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, excepţie ridicată de Asociaţia de Proprietari Bloc 68, aleea Dolina nr. 4, Bucureşti, în Dosarul nr. 24.278/4/2018 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 549D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Reprezentantul Ministerului Public solicită respingerea excepţiei ca neîntemeiată, arătând că se impune menţinerea jurisprudenţei Curţii Constituţionale pronunţate în această materie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 20 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 24.278/4/2018, Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 42 alin. (6^1) şi (9) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006. Excepţia a fost invocată de Asociaţia de Proprietari Bloc 68, aleea Dolina nr. 4, Bucureşti, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare, în privinţa unui debit restant către Regia Autonomă de Distribuţie a Energiei Termice - R.A.D.E.T. Bucureşti. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată că textul de lege criticat încalcă prevederile art. 1 alin. (3) şi (5), art. 21, 24 şi 44 din Constituţie, făcând trimitere la motivele invocate de Avocatul Poporului în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate soluţionate prin Decizia nr. 805 din 6 decembrie 2018. 6. Judecătoria Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. În acest sens, arată că instituirea caracterului executoriu al facturilor de utilităţi se impune pentru a se asigura recuperarea cu celeritate a debitelor rezultate din neplata acestor servicii, în vederea asigurării continuităţii acestor servicii de către prestatori, care, de regulă, sunt companii aflate sub controlul autorităţilor publice locale. De asemenea, în condiţiile în care asemenea servicii sunt datorate de numeroase persoane fizice şi juridice, s-ar crea o sarcină excesivă în sarcina prestatorilor de servicii de a-i chema în judecată în vederea obţinerii de titluri executorii. În opinia instanţei, este respectat şi accesul debitorilor la justiţie, întrucât în cadrul contestaţiei la executare silită au posibilitatea de a invoca plata debitului rezultat din facturile puse în executare. Totodată, în ceea ce priveşte termenul de plată calculat de la emiterea facturii, instanţa apreciază că prin aceasta nu se încalcă nicio prevedere constituţională, întrucât acest termen este instituit pentru a se asigura celeritatea recuperării debitelor şi a se evita invocarea de către consumatori de neregularităţi privind necomunicarea facturii. În acest mod, nu se încalcă drepturile consumatorilor, întrucât, în ipoteza în care nu primesc factura după termenul de 15 zile în care aceasta trebuia emisă, aceştia se pot adresa operatorului de serviciu pentru a obţine o copie a acesteia. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate invocate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, republicată, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, republicată, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 42 alin. (6^1) şi (9) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 5 martie 2013, astfel cum a fost modificată şi completată prin Legea nr. 225/2016 pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 942 din 23 noiembrie 2016, ce au următorul conţinut: - Art. 42 alin. (6^1) şi (9): "(6^1) Factura emisă pentru serviciile de utilităţi publice constituie titlu executoriu. [...](9) Factura pentru serviciile furnizate/prestate se emite cel mai târziu până la data de 15 a lunii următoare celei în care prestaţia a fost efectuată. Utilizatorii serviciilor de utilităţi publice, persoane fizice sau juridice, sunt obligaţi să achite facturile reprezentând contravaloarea serviciilor furnizate/prestate în termenul de scadenţă de 15 zile de la data emiterii facturilor; data emiterii se înscrie pe factură. Termenul de scadenţă privind plata facturii se ia în calcul începând cu data emiterii facturii." 11. În opinia autoarei excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (3) şi (5) privind valorile supreme ale statului de drept şi obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor, art. 21 privind accesul liber la justiţie, art. 24 privind dreptul la apărare şi art. 44 privind dreptul de proprietate privată. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 805 din 6 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 211 din 18 martie 2019, a respins ca neîntemeiată excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi legale, prin raportare la aceleaşi dispoziţii constituţionale şi faţă de o motivare a excepţiei identică celei formulate în prezenta cauză. Prin această decizie, Curtea a reţinut că, atât potrivit Legii serviciului de alimentare cu apă şi de canalizare nr. 241/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 679 din 7 septembrie 2015, reglementare specială, cât şi potrivit Legii nr. 51/2006, reglementare generală, factura se emite cel mai târziu până la data de 15 a lunii următoare celei în care prestaţia a fost efectuată. 13. În ceea ce priveşte critica referitoare la lipsa de previzibilitate a normei legale, Curtea a observat că în conţinutul ei precizează că data emiterii se înscrie pe factură, iar termenul de scadenţă se calculează de la această dată, astfel încât beneficiarii serviciului comunitar de utilitate publică se pot conforma obligaţiilor rezultate din contractul de furnizare a acestui serviciu. Mai mult, textul legal criticat prevede că factura se emite cel târziu la data de 15 a lunii următoare celei în care prestaţia a fost efectuată, fiind un element previzibil şi determinat care se caracterizează prin periodicitate şi constanţă, beneficiarul serviciului neputând invoca necunoaşterea acestei date de referinţă. 14. De asemenea, prin aceeaşi decizie, paragraful 25, Curtea a reţinut că legiuitorul a acordat beneficiarilor serviciului public o perioadă de graţie, de până la 30 de zile de la data scadenţei, la expirarea căreia se aplică penalităţi de întârziere care se datorează cu prima zi după data scadenţei, sunt egale cu nivelul dobânzii datorate pentru neplata la termen a obligaţiilor bugetare, fără ca valoarea lor totală să depăşească valoarea facturii, şi se constituie venit al operatorului [art. 42 alin. (10) din Legea nr. 51/2006]. În acest context, Curtea a reţinut că norma nu este lipsită de precizie, claritate şi previzibilitate, termenele prevăzute de lege fiind suficiente atât pentru comunicarea şi primirea facturii, cât şi pentru achitarea contravalorii acesteia. În acest mod, nu se poate vorbi nici despre afectarea dreptului de proprietate privată al utilizatorilor, care au la dispoziţie suficient timp pentru achitarea contravalorii serviciului public, şi nici despre încălcarea dreptului la apărare, îndeplinirea obligaţiei de achitare a facturilor făcându-se în 15 zile de la data emiterii acestora, iar neachitarea în termen de 30 de zile de la data scadenţei atrăgând penalităţi de întârziere. 15. Prin aceeaşi decizie, paragrafele 28 şi 29, Curtea nu a reţinut critica formulată prin raportare la art. 21 din Constituţie, atât timp cât actul normativ prevede la art. 51 alin. (3) că soluţionarea litigiilor dintre operator şi utilizator, inclusiv a celor izvorâte din neplata contravalorii serviciilor furnizate/prestate, se realizează de instanţele competente potrivit legii şi se judecă în procedură de urgenţă. Cererea se introduce la instanţele de judecată în a căror competenţă teritorială se află domiciliul/sediul utilizatorului. Prin urmare, utilizatorii se pot adresa instanţelor judecătoreşti în condiţiile dreptului comun. În acelaşi sens, potrivit art. 41 alin. (2) lit. h) din Legea nr. 51/2006, utilizatorii au dreptul să se adreseze, individual ori colectiv, prin intermediul unor asociaţii reprezentative, autorităţilor administraţiei publice centrale sau locale, asociaţiilor de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate servicii de utilităţi publice ori instanţelor judecătoreşti, după caz, în vederea prevenirii sau a reparării unui prejudiciu direct ori indirect. 16. În concluzie, Curtea a reţinut că norma legală criticată este una precisă, clară şi previzibilă şi nu încalcă accesul liber la justiţie, dreptul de apărare sau dreptul de proprietate privată ale utilizatorilor. 17. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură a modifica jurisprudenţa Curţii, cele statuate în decizia menţionată îşi menţin valabilitatea şi în prezenta cauză. 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Asociaţia de Proprietari Bloc 68, aleea Dolina nr. 4, Bucureşti, în Dosarul nr. 24.278/4/2018 al Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 42 alin. (6^1) şi (9) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 4 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 4 martie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Irina Loredana Gulie -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
