Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 159 alin. (1) şi (1^1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Ştefan Cazacu în Dosarul nr. 13.863/3/2022 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.478D/2022. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei, ca inadmisibilă, apreciind că, în realitate, sunt invocate situaţii de fapt, ce nu au legătură cu dispoziţiile de lege criticate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 26 octombrie 2022, pronunţată în Dosarul nr. 13.863/3/2022, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 159 alin. (1) şi (1^1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Ştefan Cazacu într-o cauză având ca obiect contestaţia formulată împotriva deciziei de pensionare. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare prevederilor constituţionale ale art. 1 alin. (3), ale art. 16 şi 53, precum şi dispoziţiilor art. 6 şi 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. În acest sens, arată că nu şi-a putut dovedi vechimea în muncă realizată în temeiul unor contracte de colaborare încheiate înainte de anul 1990, deoarece Legea Arhivelor Naţionale nr. 16/1996 nu prevede un termen de păstrare a acestor contracte mai mult de 10 ani. 6. Potrivit Notei Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale - Direcţia generală a legislaţiei muncii nr. 53.057 din 31 ianuarie 1991 şi Notei privind vechimea în muncă a persoanelor care au lucrat în calitate de colaboratori externi, întocmită de Ministerul Muncii - Direcţia generală a legislaţiei muncii nr. 711 din 30 martie 1998, perioadele de colaborare impresariate de fosta Aria - în prezent Artexim - vor fi asimilate perioadelor contributive şi vor fi avute în vedere la stabilirea vechimii în muncă a artiştilor colaboratori numai dacă adeverinţele sunt însoţite de copii certificate pentru conformitate cu originalul ale documentelor primare în baza cărora au fost eliberate (contracte de colaborare, state de plată). Prin Circulara Ministerului Muncii şi Protecţiei Sociale nr. 399 din 29 iulie 1998 s-a stabilit că, în cazul în care nu s-a reţinut contribuţia prevăzută de lege la bugetul asigurărilor sociale de stat pentru aceste perioade, se vor utiliza salariile minime pe economie la acea dată. Acest punct de vedere este în conformitate şi cu art. 5 alin. (2) din Decretul nr. 389/1972, ce a prevăzut că nedepunerea contribuţiei pentru asigurări sociale de stat nu afectează plata drepturilor de asigurări sociale cuvenite celor asiguraţi. 7. Admiterea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 159 alin. (1) şi (1^1) din Legea nr. 263/2010 ar determina probarea prin orice mijloc de probă de către artiştii acrobaţi a perioadei de lucru cu contract de colaborare, la fel ca în cazul agricultorilor. 8. Dispoziţiile de lege criticate prevăd, în cazul agricultorilor, probarea vechimii în muncă realizate până la data de 1 aprilie 2001 şi cu alte documente prevăzute de lege, pe lângă carnetul de muncă şi asigurări sociale. 9. Or, aceste dispoziţii de lege sunt discriminatorii în privinţa artiştilor acrobaţi, care nu îşi pot dovedi vechimea în muncă, deoarece contractele de colaborare nu au mai fost păstrate în arhiva instituţiilor publice, contrar prevederilor art. 16 din Constituţie. 10. Chiar şi în cazul artiştilor acrobaţi care au lucrat cu contracte de colaborare poate fi recunoscută vechimea în muncă a acestora, deoarece, la data la care au fost încheiate contractele de colaborare, exista obligaţia angajatorului de a vira la bugetul asigurărilor sociale de stat o contribuţie de 15% asupra câştigului brut realizat de personalul salariat, indiferent de forma în care se realizau aceste venituri, de fondul din care se plăteau şi de durata contractului de muncă, conform art. 1 din Decretul nr. 389/1972 cu privire la contribuţia pentru asigurările sociale de stat. 11. Dispoziţiile criticate sunt neconstituţionale, deoarece împiedică accesul efectiv la justiţie al justiţiabilului şi impune acestuia în probaţiune o sarcină imposibilă. 12. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 13. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 159 alin. (1) şi (1^1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, care au următorul conţinut: - Art. 159: „(1) Pentru perioadele prevăzute la art. 16 lit. a) şi art. 17, dovada vechimii în muncă, a timpului util la pensie pentru agricultori şi a duratei de asigurare, realizată până la data de 1 aprilie 2001, se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege. (1^1) În situaţii excepţionale, determinate de distrugerea, degradarea sau pierderea carnetului de muncă, declarate în condiţiile legii, angajatorii au încetat activitatea şi/sau dacă arhiva acestora nu mai poate fi identificată, perioadele prevăzute la art. 16 lit. a) pot fi valorificate pe baza informaţiilor, respectiv datelor preluate din carnetele de muncă, existente în arhiva electronică creată în temeiul Hotărârii Guvernului nr. 1.768/2005 privind preluarea din carnetele de muncă a datelor referitoare la perioadele de stagiu de cotizare realizat în sistemul public de pensii anterior datei de 1 aprilie 2001, cu modificările şi completările ulterioare, dacă informaţiile introduse în baza de date, în cadrul activităţii de preluare din carnetele de muncă, sunt identice cu cele din carnetele de muncă scanate. Arhiva electronică cuprinde atât datele preluate din carnetele de muncă, cât şi carnetele de muncă scanate.“ 17. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt contrare următoarelor prevederi constituţionale: art. 1 alin. (3) privind statul român, art. 16 referitor la egalitatea în drepturi şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, susţine că sunt încălcate prevederile art. 6 şi 13 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale referitoare la dreptul la un proces echitabil şi dreptul la un remediu efectiv. 18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autorul acesteia invocă existenţa unui tratament juridic discriminatoriu între categoria socioprofesională din care face parte - artişti acrobaţi - şi agricultori, care beneficiază, în opinia sa, de posibilităţi mai largi de a-şi dovedi vechimea în muncă realizată anterior datei de 1 aprilie 2001 în vederea obţinerii pensiei pentru limită de vârstă. 19. Examinând dispoziţiile de lege criticate prin prisma acestor critici, Curtea reţine că acestea fac parte din capitolul IX „Dispoziţii tranzitorii“ din Legea nr. 263/2010. În acest context, dispoziţiile art. 159 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 stabilesc actele prin care se poate dovedi vechimea în muncă, timpul util la pensie pentru agricultori şi durata de asigurare, pentru perioadele prevăzute la art. 16 lit. a) şi art. 17 din aceeaşi lege. În mod concret, legiuitorul are în vedere perioadele în care stagiul de cotizare îl constituie vechimea în muncă recunoscută pentru stabilirea pensiilor până la data de 1 aprilie 2001 [art. 16 alin. (1) din Legea nr. 263/2010], respectiv perioadele care constituie stagiu de cotizare, întrucât persoana a acumulat perioada suplimentară la vechimea în muncă acordată pentru perioadele realizate în grupa I, a II-a, în baza legislaţiei anterioare datei de 1 aprilie 2001, ori pentru perioadele realizate în condiţii speciale şi condiţii deosebite de muncă; s-a aflat, până la data de 1 aprilie 2001, în una dintre situaţiile asimilate stagiului de cotizare menţionate la art. 49 din aceeaşi lege; a avut stabilite drepturi privind vechimea în muncă în baza prevederilor Decretului-lege nr. 118/1990 privind acordarea unor drepturi persoanelor persecutate din motive politice de dictatura instaurată cu începere de la 6 martie 1945, precum şi celor deportate în străinătate ori constituite în prizonieri, republicat, cu modificările şi completările ulterioare; sau agricultorii au realizat timpul util la pensie, în condiţiile reglementate de legislaţia privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, anterioară datei de 1 aprilie 2001 (art. 17 din Legea nr. 263/2010). Pentru aceste perioade, dovada se face cu carnetul de muncă, carnetul de asigurări sociale sau cu alte acte prevăzute de lege. 20. Dispoziţiile art. 159 alin. (1^1) din Legea nr. 263/2010 au fost introduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 163/2020 pentru completarea art. 159 din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, precum şi pentru adoptarea unor măsuri în domeniul asigurării unor persoane în sistemul public de pensii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 883 din 28 septembrie 2020. În nota de fundamentare a acestui act normativ s-a arătat că prin completarea Legii nr. 263/2010cu art. 159 alin. (1^1) s-a avut în vedere necesitatea instituirii unui cadru normativ care să protejeze dreptul la pensie în situaţia în care acesta este afectat de faptul că anumite perioade de stagiu de cotizare şi venituri nu pot fi valorificate din cauze determinate de pierderea, deteriorarea sau distrugerea carnetelor de muncă sau a altor documente primare, cauze independente de voinţa solicitanţilor drepturilor de pensie. De asemenea, s-a ţinut cont că, în vederea stabilirii drepturilor de pensie, se impune crearea cadrului legal pentru folosirea bazei de date ce conţine carnetele de muncă scanate, măsură de natură să sprijine o categorie de persoane aflată de multe ori în imposibilitatea dovedirii stagiilor de cotizare şi a veniturilor realizate în timpul activităţii profesionale. Totodată, s-a luat în considerare necesitatea creării cadrului legal pentru utilizarea, la stabilirea drepturilor de pensie, a informaţiilor din arhiva electronică creată la nivelul caselor de pensii pentru acele situaţii excepţionale, determinate de distrugerea, degradarea sau pierderea carnetului de muncă, declarate în condiţiile legii, când angajatorii şi-au încetat activitatea şi/sau arhiva acestora nu mai poate fi identificată, situaţii intervenite ulterior creării arhivei electronice, şi s-a apreciat că este absolut necesară crearea cadrului legal pentru valorificarea arhivei electronice la stabilirea drepturilor de pensie, respectiv a bazei de date ce conţine informaţiile din carnetele de muncă scanate, cu atât mai mult cu cât persoanele cărora li se adresează prezentul act normativ nu mai pot realiza alte venituri din cauza intervenirii riscului bătrâneţii. 21. Ca urmare, prin art. 159 alin. (1^1) din Legea nr. 263/2010, legiuitorul a prevăzut soluţii pentru valorificarea ca stagiu de cotizare a vechimii în muncă realizate anterior datei de 1 aprilie 2001 - data intrării în vigoare a Legii nr. 19/2000 privind sistemul public de pensii şi alte drepturi de asigurări sociale -, în cazul în care carnetul de muncă a fost distrus, degradat sau pierdut, iar angajatorii şi-au încetat activitatea şi/sau dacă arhiva acestora nu mai poate fi identificată. 22. Contrar susţinerilor autorului excepţiei, dispoziţiile de lege criticate nu se referă în mod exclusiv la agricultori, ci sunt aplicabile tuturor persoanelor care au realizat vechime în muncă anterior datei de 1 aprilie 2001. 23. Menţionarea agricultorilor în cuprinsul art. 159 alin. (1) din Legea nr. 263/2010 este făcută în legătură cu menţionarea „timpului util“ luat în calculul stagiului de cotizare şi care reprezintă perioada în care foştii membri cooperatori au realizat un volum de muncă în fostele unităţi agricole, potrivit prevederilor Legii nr. 4/1977 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale membrilor cooperativelor agricole de producţie, calculat potrivit metodologiei utilizate la aplicarea Legii nr. 80/1992 privind pensiile şi alte drepturi de asigurări sociale ale agricultorilor, republicată, cu modificările şi completările ulterioare. Această perioadă este specifică doar pentru agricultori, motiv pentru care aceştia sunt precizaţi în sintagma „a timpului util la pensie pentru agricultori“. 24. Cu toate acestea, posibilitatea dovedirii vechimii în muncă şi cu alte documente decât carnetul de muncă ori carnetul de asigurări sociale este recunoscută şi altor categorii socioprofesionale decât agricultorii, cu condiţia de a se încadra în rândul actelor recunoscute şi de a îndeplini condiţiile stabilite de legiuitor pentru aceasta. În acest sens, se aminteşte că dispoziţiile art. 124 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, aprobate prin Hotărârea Guvernului nr. 257/2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 214 din 28 martie 2011, prevăd că în situaţia prezentării şi a altor acte de vechime în muncă prevăzute de lege, pentru perioadele menţionate la art. 16 lit. a)din Legea nr. 263/2010, acestea vor cuprinde obligatoriu cel puţin următoarele elemente: a) denumirea angajatorului; b) datele de identificare a persoanei; c) perioada în care s-a lucrat, cu indicarea datei de începere şi de încetare a raportului de muncă; d) menţionarea temeiului legal în baza căruia a avut loc încadrarea; e) funcţia, meseria sau specialitatea exercitată; f) salariul tarifar de încadrare; g) denumirea sporurilor cu caracter permanent, procentul sau suma acordată; h) perioada în care a primit sporul şi temeiul în baza căruia s-a acordat. Actele vor avea număr şi dată de înregistrare, ştampila unităţii emitente, precum şi semnătura celui care angajează unitatea sau a persoanei delegate în acest sens de conducerea unităţii. 25. Faptul că legiuitorul stabileşte ce acte pot fi valorificate în vederea dovedirii perioadelor de muncă ce sunt luate în calculul stagiului de cotizare, precum şi condiţiile pe care aceste acte trebuie să le îndeplinească pentru a fi luate în considerare în vederea acordării dreptului la pensie nu constituie o restrângere a exerciţiului dreptului la pensie, ci se circumscrie competenţei exclusive a legiuitorului de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a dreptului la pensie, potrivit prevederilor art. 47 alin. (2) din Constituţie (a se vedea în acest sens Decizia nr. 736 din 24 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 4 din 4 ianuarie 2007). În contextul avut în vedere, condiţiile impuse de legiuitor - detaliate în cuprinsul art. 124 din Normele de aplicare a prevederilor Legii nr. 263/2010 - au în vedere garantarea autenticităţii actelor care dovedesc perioadele luate în considerare la stabilirea stagiului de cotizare. 26. Aşa fiind, Curtea apreciază că susţinerile privind existenţa unui tratament discriminatoriu, contrar prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, precum şi cele referitoare la restrângerea neconstituţională a exerciţiului dreptului la pensie sunt lipsite de temei. 27. Aprecierea dacă, în cauză, autorul excepţiei, prin actele pe care le prezintă, se încadrează în condiţiile legii pentru a dovedi vechimea în muncă realizată anterior datei de 1 aprilie 2001 excedează competenţei instanţei de contencios constituţional, fiind atributul exclusiv al instanţei de judecată. 28. În ceea ce priveşte susţinerea referitoare la încălcarea dreptului la un proces echitabil, Curtea constată că dispoziţiile de lege criticate nu împiedică persoana interesată să se adreseze justiţiei pentru apărarea drepturilor sau intereselor sale legitime, astfel că aceasta este neîntemeiată. 29. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ştefan Cazacu în Dosarul nr. 13.863/3/2022 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 159 alin. (1) şi(1^1) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 30 martie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Patricia-Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
