Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
├───────────────────┴──────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 285 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii, excepţie ridicată de Elena Daniela Dragnea în Dosarul nr. 318/44/2016/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 114D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autoarea excepţiei de neconstituţionalitate a depus la dosarul cauzei o cerere prin care solicită judecarea cauzei în lipsă. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată, întrucât dispoziţiile de lege criticate nu încalcă dreptul persoanei de a-şi alege profesia şi locul de muncă şi nu sunt incompatibile cu instituirea unor condiţii pentru exercitarea unor funcţii publice, astfel încât acestea să corespundă interesului public. Interdicţia instituită prin normele criticate, alături de celelalte interdicţii şi incompatibilităţi prevăzute de Legea nr. 161/2003, este în măsură să asigure transparenţa în exercitarea funcţiei publice, asigurând, totodată, prevenirea săvârşirii de fapte de corupţie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 5. Prin Încheierea din 29 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 318/44/2016/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 285 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Excepţia a fost ridicată de Elena Daniela Dragnea într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului declarat împotriva unei sentinţe prin care a fost respinsă cererea de anulare a raportului de evaluare emis de Agenţia Naţională de Integritate privind starea de incompatibilitate a autoarei excepţiei care, în perioada 23 martie 2009 - 1 iunie 2013, a exercitat simultan funcţia publică de consilier superior în cadrul Casei de Asigurări de Sănătate Vrancea şi cea de medic specialist în cadrul unei societăţi furnizoare de servicii medicale aflate în relaţii contractuale cu Casa de Asigurări de Sănătate Vrancea. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine că dispoziţiile de lege criticate încalcă dreptul la muncă, întrucât nu recunosc pregătirea profesională de medic şi restricţionează dreptul de a practica această profesie, deşi ministrul sănătăţii, în baza diplomelor obţinute, certifică acest drept. 7. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale, din argumentare nerezultând încălcarea art. 41 alin. (1) din Constituţie. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 285 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii. Însă Curtea observă că, anterior sesizării sale, Legea nr. 95/2006 a fost republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 652 din 28 august 2015, dându-se textelor o nouă numerotare, normele de lege criticate regăsindu-se la art. 295 alin. (1). În aceste condiţii, Curtea reţine ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 295 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, republicată, potrivit cărora: „Personalul CNAS şi al caselor de asigurări este constituit din funcţionari publici şi personal contractual, în condiţiile legii, şi nu pot desfăşura activităţi la furnizorii de servicii medicale.“ 12. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 41 alin. (1) privind munca şi protecţia socială a muncii. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile de lege criticate instituie o incompatibilitate între calitatea de personal al Casei Naţionale de Asigurări de Sănătate (CNAS) sau al caselor de asigurări, constituit din funcţionari publici şi personal contractual, şi cea de salariat în cadrul societăţilor furnizoare de servicii medicale. 14. Din examinarea dispoziţiilor legale în materie, respectiv a dispoziţiilor art. 276 şi 277 din Legea nr. 95/2006, Curtea reţine că CNAS, instituţie publică, autonomă, de interes naţional, cu personalitate juridică, este organ de specialitate al administraţiei publice centrale, care administrează şi gestionează sistemul de asigurări sociale de sănătate, asigură aplicarea politicilor şi programelor Guvernului şi are ca principal obiect de activitate asigurarea funcţionării unitare şi coordonate a sistemului de asigurări sociale de sănătate din România, iar casele de asigurări gestionează bugetul fondului aprobat, cu respectarea prevederilor Legii nr. 95/2006, asigurând funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate la nivel local, şi pot derula şi dezvolta şi activităţi pentru valorizarea fondurilor gestionate. 15. Curtea reţine că, potrivit art. 253 alin. (1)-(4) din Legea nr. 95/2006, furnizorii de servicii medicale, care îndeplinesc criteriile de evaluare stabilite de CNAS şi Ministerul Sănătăţii, pot intra în relaţie contractuală cu casele de asigurări de sănătate. Procesul de evaluare cuprinde cabinetele medicale, ambulatoriile de specialitate, spitalele, farmaciile şi furnizorii de îngrijiri la domiciliu, precum şi alte persoane fizice sau juridice autorizate în acest sens de Ministerul Sănătăţii. Evaluarea furnizorilor de servicii medicale se face la nivel naţional sau judeţean. Comisiile de evaluare a furnizorilor de servicii medicale la nivel naţional sunt formate din reprezentanţi ai Ministerului Sănătăţii şi ai CNAS, iar, la nivel judeţean, comisiile de evaluare sunt formate din reprezentanţi ai direcţiilor de sănătate publică judeţene şi a municipiului Bucureşti şi reprezentanţi ai caselor de asigurări de sănătate şi, după caz, ai ministerelor şi instituţiilor cu reţele sanitare proprii. 16. De asemenea, potrivit art. 254 alin. (1) din Legea nr. 95/2006, furnizorii de servicii medicale care pot fi în relaţii contractuale cu casele de asigurări sunt unităţile sanitare publice sau private, organizate conform prevederilor legale în vigoare, autorizate, evaluate şi selectate în condiţiile legii şi alte persoane fizice şi juridice care furnizează servicii medicale, medicamente şi dispozitive medicale. În acest sens, potrivit alin. (4) al aceluiaşi articol, casele de asigurări de sănătate pot încheia contracte pentru furnizarea de servicii numai cu unităţile care îndeplinesc criteriile de evaluare stabilite de CNAS şi Ministerul Sănătăţii şi care nu sunt cuprinse în hotărârea Guvernului pentru aprobarea raportului comisiei de selecţie şi a listei unităţilor sanitare cu paturi care nu pot încheia contracte cu casele de asigurări de sănătate. 17. Totodată, potrivit art. 255 alin. (1) din lege, relaţiile dintre furnizorii de servicii medicale şi casele de asigurări sunt de natură civilă, reprezintă acţiuni multianuale şi se stabilesc şi se desfăşoară pe bază de contract. 18. Ca atare, având în vedere cadrul legal anterior menţionat, Curtea reţine că raţiunea instituirii incompatibilităţii între calitatea de personal al CNAS şi al caselor de asigurări şi cea de salariat în cadrul societăţilor furnizoare de servicii medicale este impusă de necesitatea asigurării îndeplinirii cu obiectivitate de către personalul CNAS şi al caselor de asigurări a atribuţiilor ce le revin potrivit legii, şi anume asigurarea sănătăţii publice şi funcţionarea sistemului de asigurări sociale de sănătate. 19. Cu privire la critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile constituţionale ale art. 41 alin. (1) privind munca şi protecţia socială a muncii, Curtea constată netemeinicia acesteia, deoarece, potrivit normei constituţionale, alegerea profesiei, a meseriei sau a ocupaţiei, precum şi a locului de muncă este liberă. Incompatibilitatea reglementată de textul de lege criticat nu are ca efect îngrădirea alegerii profesiei sau a locului de muncă, de vreme ce statutul personalului CNAS şi al caselor de asigurări trebuie să se circumscrie regulilor pe care legiuitorul le-a edictat în vederea creării cadrului legal de funcţionare a acestora. 20. De altfel, prin Decizia nr. 418 din 3 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 563 din 30 iulie 2014, paragraful 38, Curtea a reţinut că importanţa şi necesitatea reglementărilor în materia combaterii corupţiei şi promovării integrităţii în sectorul public, în cadrul sistemului normativ naţional, sunt cunoscute şi acceptate, aceste reglementări reprezentând răspunsul la o cerinţă reală a societăţii româneşti şi o componentă de bază a dialogului României cu partenerii săi europeni, în cadrul procesului de evaluare a modului de îndeplinire a obligaţiilor asumate de aceasta ca stat membru al Uniunii Europene. Din raţiuni de prevenire a faptelor de corupţie de către anumite categorii de personal, anume individualizat, legiuitorul este liber să instituie în sarcina acelui personal obligaţii suplimentare, tocmai în considerarea activităţii pe care acesta o desfăşoară, activitate de o anumită natură şi importanţă (a se vedea, în acest sens, spre exemplu, Decizia nr. 1.412 din 16 decembrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 158 din 13 martie 2009, sau Decizia nr. 1.082 din 8 septembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 659 din 3 octombrie 2009). 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Elena Daniela Dragnea în Dosarul nr. 318/44/2016/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 295 alin. (1) din Legea nr. 95/2006 privind reforma în domeniul sănătăţii sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 17 martie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Bianca Drăghici ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
