Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 din Codul de procedură civilă şi art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, din perspectiva aplicării în timp, prin raportare la Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepţie ridicată de instanţa de judecată, din oficiu, în Dosarul nr. 13.285/233/2016 al Curţii de Apel Galaţi - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 20D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 21D-23D/2019, nr. 28D - nr. 49D/2019, nr. 107D, 108D/2019, nr. 132D/2019 şi nr. 171D/2019, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 din Codul de procedură civilă şi ale art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, din perspectiva aplicării în timp, prin raportare la Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (dosarele nr. 21D/2019-23D/2019, nr. 28D/2019-36D/2019, nr. 39D/2019-49D/2019), ale art. 27 din Codul de procedură civilă şi ale art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, din perspectiva aplicării în timp, prin raportare la Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă (dosarele nr. 37D/2019, nr. 38D/2019), ale art. 27 şi ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă (dosarele nr. 107D/2019 şi nr. 108D/2019), ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă (Dosarul nr. 132D/2019), respectiv ale art. 521 alin. (3) şi (4) raportat la art. 518 şi 27 din Codul de procedură civilă, raportat la Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (Dosarul nr. 171D/2019). 4. Excepţiile de neconstituţionalitate au fost ridicate de instanţa judecătorească din oficiu în dosarele nr. 2.682/113/2015**, nr. 13.574/196/2016, nr. 335/838/2015*, nr. 18.240/233/2014*, nr. 11.981/233/2015*, nr. 12.416/233/2016, nr. 12.188/233/2016*, nr. 2.970/231/2017, nr. 6.787/231/2014*, nr. 4.322/324/2016, nr. 25.271/299/2016, nr. 8.907/196/2016*, nr. 4.095/324/2015, nr. 15.307/233/2016*, nr. 13.775/231/2015*, nr. 14.754/233/2016*, nr. 15.381/233/2016, nr. 3.754/324/2016, nr. 16.690/231/2016, nr. 20.434/233/2015, nr. 1.338/233/2016, nr. 14.584/231/2016, nr. 5.929/324/2016, nr. 1.848/231/2015*, nr. 10.875/231/2014* ale Curţii de Apel Galaţi - Secţia I civilă (dosarele Curţii Constituţionale nr. 21D/2019-23D/2019, nr. 28D/2019-49D/2019), de Banca Comercială Română - S.A. din Bucureşti în dosarele nr. 18.240/233/2014* şi nr. 1.848/231/2015* (dosarele Curţii Constituţionale nr. 28D/2019 şi nr. 48D/2019), de Raiffeisen Bank - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 8.907/196/2016* (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 36D/2019), de Societatea Easy Credit 4 ALL IFN - S.A. din Constanţa în Dosarul nr. 4.095/324/2015 (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 37D/2019), de societăţile Credit Europe Bank NV Olanda şi Credit Europe Ipotecar I.F.N. - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 15.307/233/2016* (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 38D/2019), de Societatea Credit Europe Bank (România) - S.A. din Bucureşti în dosarele nr. 14.754/233/2016* şi nr. 15.381/233/2016 (dosarele Curţii Constituţionale nr. 40D/2019 şi nr. 41D/2019) ale Curţii de Apel Galaţi - Secţia I civilă, de instanţa de judecată din oficiu în dosarele nr. 1.646/202/2017 şi nr. 37.924/301/2015 ale Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie (dosarele Curţii Constituţionale nr. 107D şi 108D/2019), de Societatea CDH Confort - S.A. din Comăneşti în Dosarul nr. 1.845/334/2015 al Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 132D/2019) şi de petenţii Monica Carmen Bordei şi George Răzvan Bordei în Dosarul nr. 1.708/121/2016/a2 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 171D/2019). 5. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 6. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea dosarelor. Curtea, având în vedere obiectul cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 21D - 23D/2019, nr. 28D - nr. 49D/2019, nr. 107D, 108D/2019, nr. 132D/2019 şi nr. 171D/2019 la Dosarul nr. 20D/2019, care a fost primul înregistrat. 7. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca devenită inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, şi ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate cu privire la celelalte dispoziţii criticate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 8. Prin deciziile civile nr. 638/R şi nr. 607/R din 21 noiembrie 2018, nr. 693/R şi nr. 672/R, nr. 652/R, nr. 661/R, nr. 675/R, nr. 655/R, nr. 665/R, nr. 686/R, nr. 671/R, nr. 674/R, nr. 663/R, nr. 654/R, nr. 651/R, nr. 660/R, nr. 653/R, nr. 670/R, nr. 667/R, nr. 695/R, nr. 692/R, 685/R, nr. 680/R, nr. 677/R, nr. 648/R şi nr. 659/R din 5 decembrie 2018, pronunţate în dosarele nr. 13.285/233/2016, nr. 2.682/113/2015**, nr. 13.574/196/2016, nr. 335/838/2015*, nr. 18.240/233/2014*, nr. 11.981/233/2015*, nr. 12.416/233/2016, nr. 12.188/233/2016*, nr. 2.970/231/2017, nr. 6.787/231/2014*, nr. 4.322/324/2016, nr. 25.271/299/2016, nr. 8.907/196/2016*, nr. 4.095/324/2015, nr. 15.307/233/2016*, nr. 13.775/231/2015*, nr. 14.754/233/2016*, nr. 15.381/233/2016, nr. 3.754/324/2016, nr. 16.690/231/2016, nr. 20.434/233/2015, nr. 1.338/233/2016, nr. 14.584/231/2016, nr. 5.929/324/2016, nr. 1.848/231/2015* şi nr. 10.875/231/2014*, Curtea de Apel Galaţi - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 din Codul de procedură civilă şi ale art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, din perspectiva aplicării în timp, prin raportare la Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (dosarele nr. 20D/2019-23D/2019, nr. 28D/2019-36D/2019, nr. 39D/2019-49D/2019), ale art. 27 din Codul de procedură civilă şi ale art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, din perspectiva aplicării în timp, prin raportare la Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, precum şi ale art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă (dosarele nr. 37D/2019 şi nr. 38D/2019). 9. Prin încheierile din 28 noiembrie 2018, pronunţate în dosarele nr. 1.646/202/2017 şi nr. 37.924/301/2015, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor „art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea acestora că, în privinţa căilor de atac, ar dispune conform interpretării reţinute în Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, şi art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, în interpretarea acestora că, pe calea dezlegării date prin hotărâre preliminară obligatorie, asemenea hotărâre a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie ar putea înlătura, de la data publicării sale în Monitorul Oficial, efectele obligatorii pe acelaşi aspect, date prin decizie a Curţii Constituţionale, în stabilirea constituţionalităţii, publicată anterior în Monitorul Oficial“ (dosarele nr. 107D/2019 şi nr. 108D/2019). 10. Prin Încheierea din 10 ianuarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.845/334/2015, Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă (Dosarul nr. 132D/2019). 11. Prin Încheierea din 18 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.708/121/2016/a2, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 521 alin. (3) şi (4) raportat la art. 518 şi art. 27 din Codul de procedură civilă, raportat la Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept (Dosarul nr. 171D/2019). 12. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de instanţa judecătorească din oficiu (dosarele Curţii Constituţionale nr. 21D/2019-23D/2019, nr. 28D/2019- nr. 49D/2019, nr. 107D/2019 şi nr. 108D/2019), de Banca Comercială Română - S.A. din Bucureşti (dosarele Curţii Constituţionale nr. 28D/2019 şi nr. 48D/2019), de Raiffeisen Bank - S.A. din Bucureşti (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 36D/2019), de Societatea Easy Credit 4 ALL IFN - S.A. din Constanţa (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 37D/2019), de societăţile Credit Europe Bank NV Olanda şi Credit Europe Ipotecar I.F.N. - S.A. din Bucureşti (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 38D/2019), de Societatea Credit Europe Bank (România) - S.A. din Bucureşti (dosarele Curţii Constituţionale nr. 40D/2019 şi nr. 41D/2019), de Societatea CDH Confort - S.A. din Comăneşti (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 132D/2019) şi de petenţii Monica Carmen Bordei şi George Răzvan Bordei (Dosarul Curţii Constituţionale nr. 171D/2019) în cauze având ca obiect soluţionarea recursurilor declarate împotriva unor hotărâri pronunţate de instanţele de fond. 13. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii susţin, în esenţă, că, prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit, cu efect obligatoriu pentru instanţele judecătoreşti, că, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, cu referire la art. 147 alin. (4) din Constituţie, efectele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017 se produc cu privire la hotărârile judecătoreşti pronunţate după publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, Partea I, în litigiile evaluabile în bani de până la 1.000.000 lei inclusiv, pornite ulterior publicării deciziei (20 iulie 2017). Decizia este obligatorie pentru instanţele judecătoreşti, conform art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, iar, potrivit art. 521 alin. (4) cu referire la art. 518 din Codul de procedură civilă, hotărârea prealabilă îşi încetează aplicabilitatea la data modificării, abrogării sau neconstituţionalităţii dispoziţiei legale care a făcut obiectul interpretării. 14. Se afirmă că art. 27 din Codul de procedură civilă nu a suferit însă nicio modificare, nici nu a fost constatat neconstituţional, Curtea Constituţională nepronunţându-se nici asupra constituţionalităţii art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, astfel că la acest moment decizia pronunţată de Înalta Curte îşi produce efectele obligatorii. 15. Se arată că, ulterior publicării acestei decizii în Monitorul Oficial al României, Partea I, a fost publicată Decizia Curţii Constituţionale nr. 454 din 4 iulie 2018 în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018. În considerentele acestei decizii, Curtea Constituţională a reţinut că Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, a condiţionat aplicarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017 de pornirea procesului civil după publicarea acesteia, instanţa supremă neavând competenţa de a se pronunţa în legătură cu efectele deciziei Curţii Constituţionale sau de a da dezlegări obligatorii care contravin deciziilor Curţii Constituţionale, şi că, în urma pronunţării şi publicării Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017, în privinţa art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 nu devin incidente prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă. Aşadar, în timp ce dispozitivul Deciziei nr. 454 din 4 iulie 2018 priveşte admiterea, respectiv respingerea obiecţiilor de neconstituţionalitate formulate cu privire la anumite dispoziţii din Legea pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative, lege care nu este în vigoare la momentul pronunţării deciziei, considerentele sale, cu referire la interpretarea dată art. 27 din Codul de procedură civilă, prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, vizează un text legal în vigoare dintr-un act normativ diferit de cel ce a făcut obiectul controlului de constituţionalitate a priori, acestea având în vedere neconstituţionalitatea interpretării sale prin intermediul unei decizii obligatorii a instanţei supreme. 16. În raport cu dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţie, decizia Curţii Constituţionale are caracter obligatoriu, iar, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale (Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 17 ianuarie 1995, Decizia nr. 1.415 din 4 noiembrie 2009, Decizia nr. 414 din 14 aprilie 2010 şi Decizia nr. 415 din 14 aprilie 2010), puterea de lucru judecat ce însoţeşte actele jurisdicţionale şi deciziile Curţii Constituţionale se ataşează nu numai dispozitivului, ci şi considerentelor pe care se sprijină acesta. 17. Având în vedere existenţa acestor două decizii contrare, pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, pe de o parte, respectiv de Curtea Constituţională, pe de altă parte, deopotrivă obligatorii pentru instanţele judecătoreşti, prima, potrivit art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, iar cea de-a doua, potrivit art. 147 alin. (4) din Constituţie, se pune problema admisibilităţii sau, dimpotrivă, a inadmisibilităţii recursurilor declarate împotriva hotărârilor judecătoreşti pronunţate după publicarea Deciziei Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017 în Monitorul Oficial al României, Partea I, în litigiile evaluabile în bani de până la 1.000.000 lei pornite anterior publicării deciziei (20 iulie 2017), recursuri nesoluţionate până la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a Deciziei Curţii Constituţionale nr. 454 din 4 iulie 2018. 18. Norma legală în raport cu care problema poate fi rezolvată este reprezentată de art. 27 din Codul de procedură civilă, prin raportare la modul în care acesta a fost interpretat prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. Or, în contextul existenţei celor două decizii potrivnice mai sus menţionate, se impune tranşarea conflictului de către Curtea Constituţională, pe calea controlului de neconstituţionalitate a posteriori vizând art. 27 din Codul de procedură civilă, în raport cu interpretarea dată prin decizia Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, interpretare care vine în contradicţie cu dispoziţiile art. 147 alin. (4) din Constituţie. 19. Instanţele judecătoreşti sunt ţinute de efectul obligatoriu al Deciziei nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, nefiind în drept să înlăture un atare efect întrun proces de apreciere a compatibilităţii dezlegării date de instanţa supremă cu Constituţia şi cu deciziile Curţii Constituţionale, pentru că ar încălca sfera exclusivă de competenţă a Curţii Constituţionale. 20. Potrivit art. 142 alin. (1) din Constituţie, Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei, atribuţiile sale fiind prevăzute de art. 146 din Legea fundamentală. În temeiul art. 147 alin. (4) teza a doua din Constituţie, de la data publicării, deciziile Curţii Constituţionale sunt general obligatorii şi au putere numai pentru viitor. În consecinţă, singura autoritate în măsură să decidă asupra neconstituţionalităţii art. 27 din Codul de procedură civilă în interpretarea Deciziei nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este Curtea Constituţională, iar nu instanţele judecătoreşti în cadrul proceselor cu care au fost învestite. 21. Referitor la critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, formulată din perspectiva aplicării în timp a acestora, prin raportare la Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, se susţine că, în lumina deciziei instanţei supreme, Decizia Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017 nu ar produce efecte în litigiile deduse judecăţii în prezentele cauze, având în vedere data la care acestea au fost pornite, anterioară publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I, a deciziei respective. 22. În aceste condiţii, în cauze ar deveni incidente dispoziţiile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 în forma anterioară pronunţării deciziei Curţii Constituţionale, dispoziţii care instituie pragul valoric de 1.000.000 lei. Or, impunerea unui prag valoric al cererii deduse judecăţii pentru accesul la calea de atac a recursului încalcă principiul egalităţii cetăţenilor în faţa legii, instituit de art. 16 alin. (1) din Constituţie, punându-i pe aceştia într-o situaţie diferită, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă, dispoziţiile art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 fiind, astfel, neconstituţionale. 23. În susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 518 şi ale art. 521 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură civilă se susţine, în esenţă, că acestea contravin principiilor constituţionale ale egalităţii în faţa legii, accesului liber la justiţie şi dreptului la un proces echitabil. De asemenea, se apreciază că utilizarea instituţiei pronunţării unei hotărâri prealabile, în scopul înlăturării efectelor unei decizii a Curţii Constituţionale, prin care s-a constatat încălcarea principiilor constituţionale cuprinse în art. 16 alin. (1) şi art. 21 alin. (3), atrage însăşi neconstituţionalitatea „dezlegării date chestiunii de drept“ prevăzută de art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă. Se mai susţine că, în acelaşi timp, interpretarea dată art. 27 din Codul de procedură civilă, în sensul creării de diferenţieri pentru situaţii care sunt fundamental asemănătoare, şi negarea accesului la justiţie atrage şi neconstituţionalitatea acestui text de lege, în interpretarea dată de instanţă. 24. Curtea de Apel Galaţi - Secţia I civilă, în dosarele nr. 28D/2019, nr. 36D/2019, nr. 37D/2019, nr. 38D/2019, nr. 40D/2019, nr. 41D/2019 şi nr. 48D/2019, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă şi ale art. XVIII alin. (3) din Legea nr. 2/2013, din perspectiva aplicării în timp a acestuia, prin raportare la Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, este întemeiată. De asemenea, cu privire la dispoziţiile art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă, criticate în Dosarele nr. 37D/2019, nr. 38D/2019 şi nr. 40D/2019, instanţa îşi exprimă opinia în sensul caracterului neîntemeiat al excepţiei de neconstituţionalitate. 25. Curtea de Apel Suceava - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 132D/2019, contrar art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 26. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă, în Dosarul nr. 171D/2019, apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată. 27. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 28. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 29. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. l alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 30. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, potrivit actelor de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 27 - Legea aplicabilă hotărârilor - şi ale art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 89 din 12 februarie 2013, din perspectiva aplicării în timp, prin raportare la Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 17 iulie 2018, ale art. 521 alin. (3) şi (4) - Conţinutul şi efectele hotărârii -, prin raportare la art. 518 - Încetarea efectelor deciziei - din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 521 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură civilă. 31. Referitor la stabilirea obiectului excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea reţine cele statuate cu valoare de principiu în jurisprudenţa sa, în sensul că, în exercitarea controlului de constituţionalitate, instanţa de contencios constituţional trebuie să ţină cont de voinţa reală a părţii care a ridicat excepţia de neconstituţionalitate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 775 din 7 noiembrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.006 din 18 decembrie 2006; Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2012; Decizia nr. 244 din 6 aprilie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 529 din 6 iulie 2017). De asemenea, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, determinarea obiectului excepţiei de neconstituţionalitate este o operaţiune care, pe lângă existenţa unor condiţionări formale inerente ce incumbă în sarcina autorului acesteia, poate necesita şi o apreciere obiectivă a Curţii Constituţionale, având în vedere finalitatea urmărită de autor prin ridicarea excepţiei. O atare concepţie se impune tocmai datorită caracterului concret al controlului de constituţionalitate exercitat pe cale de excepţie (Decizia nr. 297 din 27 martie 2012, precitată). 32. Prin urmare, în prezentele cauze, analizând motivarea excepţiilor de neconstituţionalitate, care tinde în mod univoc la critica interpretării dispoziţiilor legale ce au făcut obiectul Deciziei nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de instanţa supremă, Curtea constată ca obiect al excepţiei de neconstituţionalitate dispoziţiile art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, ale art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu referire la sintagma „precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“, precum şi a dispoziţiilor art. 518 şi ale art. 521 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură civilă. 33. Curtea observă că, ulterior sesizării sale, dispoziţiile art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă şi cele ale art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 au fost modificate prin art. I pct. 64 şi, respectiv, art. III pct. 3 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 18 decembrie 2018. Însă, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea Constituţională a stabilit că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, dispoziţiile legale criticate vor fi examinate în redactarea de la data sesizării Curţii Constituţionale. 34. Dispoziţiile legale criticate prevăd: - Art. 27 din Codul de procedură civilă: „Hotărârile rămân supuse căilor de atac, motivelor şi termenelor prevăzute de legea sub care a început procesul.“; – Art. 518 din Codul de procedură civilă: „Decizia în interesul legii îşi încetează aplicabilitatea la data modificării, abrogării sau constatării neconstituţionalităţii dispoziţiei legale care a făcut obiectul interpretării.“; – Art. 521 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură civilă: "(3) Dezlegarea dată chestiunilor de drept este obligatorie pentru instanţa care a solicitat dezlegarea de la data pronunţării deciziei, iar pentru celelalte instanţe, de la data publicării deciziei în Monitorul Oficial al României, Partea I.(4) Dispoziţiile art. 518 se aplică în mod corespunzător.“;" – Art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013: „(2) În procesele pornite începând cu data intrării în vigoare a prezentei legi şi până la data de 31 decembrie 2018 inclusiv nu sunt supuse recursului hotărârile pronunţate în cererile prevăzute la art. 94 pct. 1 lit. a)-i) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, în cele privind navigaţia civilă şi activitatea în porturi, conflictele de muncă şi de asigurări sociale, în materie de expropriere, în cererile privind repararea prejudiciilor cauzate prin erori judiciare, precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv. De asemenea, în aceste procese nu sunt supuse recursului hotărârile date de instanţele de apel în cazurile în care legea prevede că hotărârile de primă instanţă sunt supuse numai apelului.“ 35. Curtea reţine că, prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 17 iulie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că "în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, cu referire la art. 147 alin. (4) din Constituţia României, efectele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017 se produc cu privire la hotărârile judecătoreşti pronunţate după publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, în litigiile evaluabile în bani de până la 1.000.000 lei inclusiv, pornite ulterior publicării deciziei (20 iulie 2017)" 36. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (3) referitor la statul de drept, alin. (4) privind principiul separaţiei şi echilibrul puterilor în stat şi alin. (5) referitor la principiul legalităţii, ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (1) şi (3) referitoare la accesul liber la justiţie şi la dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen rezonabil, ale art. 30 alin. (6) privind limitele libertăţii de exprimare, ale art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 57 - Exercitarea drepturilor şi a libertăţilor, ale art. 61 - Rolul Parlamentului, ale art. 124 alin. (1) şi (3) - Înfăptuirea justiţiei, ale art. 126 alin. (1)-(4) referitoare la competenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi a instanţelor judecătoreşti, ale art. 129 - Folosirea căilor de atac, ale art. 142 alin. (1) privind rolul Curţii Constituţionale, ale art. 146 - Atribuţii şi ale art. 147 alin. (1) şi (4) referitoare la efectele deciziilor Curţii Constituţionale. 37. Examinând excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, Curtea reţine că prin Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2019, a constatat că dispoziţiile art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt neconstituţionale. 38. Prin această decizie, paragrafele 66-78, Curtea a reţinut că, potrivit interpretării date de instanţa supremă prin intermediul hotărârii prealabile, deşi dispoziţia legală care suprima în mod expres calea de atac a recursului, în privinţa hotărârilor judecătoreşti pronunţate în cererile evaluabile în bani de până la 1.000.000 de lei inclusiv, a fost constatată neconstituţională prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, aceasta continua să fie aplicabilă tuturor litigiilor în curs, înregistrate pe rolul instanţelor anterior datei publicării deciziei de constatare a neconstituţionalităţii. Curtea a reţinut că o asemenea soluţie interpretativă are semnificaţia prelungirii în timp a efectelor unei norme constatate neconstituţionale, cu consecinţa aplicării acesteia în cadrul proceselor în curs, ceea ce conduce la încălcarea dispoziţiilor art. 147 alin. (4) din Constituţie, care consacră efectul imediat şi general obligatoriu al deciziilor Curţii Constituţionale. 39. Prin Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018, paragrafele 80-87, Curtea a reţinut şi încălcarea art. 147 alin. (4) raportat la art. 16 alin. (1) şi a art. 21 din Constituţie, referitoare la principiile egalităţii în drepturi şi accesului liber la justiţie. În acest sens, Curtea a reţinut că negarea dreptului la exercitarea căii de atac a recursului, prin inaplicabilitatea dispoziţiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, în configuraţia dată prin constatarea neconstituţionalităţii sintagmei „precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“, pentru o anumită categorie de justiţiabili, în funcţie de data începerii procesului, este de natură a bloca, în funcţie de valoarea pretenţiei deduse judecăţii, accesul la calea de atac a recursului, punând ab initio cetăţenii într-o situaţie diferită, fără a avea o justificare obiectivă şi rezonabilă (a se vedea Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, paragraful 28). 40. În prezentele cauze, faţă de data sesizării Curţii Constituţionale, care este anterioară publicării Deciziei nr. 874 din 18 decembrie 2018 (3 ianuarie 2019), şi având în vedere soluţia de admitere pronunţată de Curtea Constituţională prin această decizie, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, urmează să fie respinsă, ca devenită inadmisibilă, în temeiul art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia nu pot face obiectul excepţiei prevederile constatate ca fiind neconstituţionale printr-o decizie anterioară a Curţii Constituţionale. 41. Sub acest aspect, Curtea mai reţine că, de principiu, chiar dacă, potrivit art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate urmează să fie respinsă ca devenită inadmisibilă, potrivit jurisprudenţei sale, în temeiul deciziei anterior menţionate, prin care s-a admis excepţia, prezenta decizie poate constitui motiv al unei cereri de revizuire, conform art. 322 pct. 10 din Codul de procedură civilă din 1865 sau art. 509 alin. (1) pct. 11 din noul Cod de procedură civilă, după caz, raportat la incidenţa acestor ultime articole în speţă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 9 martie 2015, paragraful 18, Decizia nr. 866 din 10 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, paragrafele 19-23, Decizia nr. 365 din 2 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 643 din 22 august 2016, paragraful 40, sau Decizia nr. 708 din 15 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 60 din 23 ianuarie 2019, paragraful 23). 42. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a sintagmei „precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“, cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 369 din 30 mai 2017, anterior menţionată, a admis excepţia de neconstituţionalitate a acestor prevederi. Având în vedere data publicării deciziei antereferite, precum şi datele sesizării sale, Curtea constată că sunt incidente dispoziţiile art. 29 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. 43. Referitor la dispoziţiile art. 518 şi ale art. 521 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, analizând susţinerile autorilor excepţiei de neconstituţionalitate din prezentele cauze, care, în esenţă, se limitează la a pune sub semnul întrebării prevalenţa unei decizii a instanţei supreme faţă de o decizie a instanţei de contencios constituţional, Curtea observă că acestea nu reprezintă veritabile motive de neconstituţionalitate. Totodată, Curtea constată că afirmaţiile autorilor excepţiei de neconstituţionalitate se referă, în realitate, tot la dispoziţia legală interpretată prin hotărârea prealabilă, respectiv la prevederile art. 27 din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost interpretate prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, astfel că nu pot fi reţinute ca o critică distinctă, în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 518 şi ale art. 521 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură civilă. 44. Potrivit jurisprudenţei constante a Curţii Constituţionale, dacă excepţia de neconstituţionalitate este în mod formal motivată, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referinţă este unul general, Curtea va respinge excepţia ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992 (a se vedea în acest sens Decizia nr. 198 din 12 februarie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 151 din 11 martie 2009, sau Decizia nr. 919 din 6 iulie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 504 din 15 iulie 2011). De asemenea, prin Decizia nr. 785 din 16 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 646 din 9 septembrie 2011, Curtea a stabilit că simpla enumerare a unor dispoziţii constituţionale sau convenţionale nu poate fi considerată o veritabilă critică de neconstituţionalitate. Dacă ar proceda la examinarea excepţiei de neconstituţionalitate motivate într-o asemenea manieră eliptică, instanţa de control constituţional s-ar substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate, ceea ce ar echivala cu un control efectuat din oficiu, inadmisibil însă în condiţiile în care art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 precizează că „sesizarea Curţii Constituţionale se dispune de către instanţa în faţa căreia s-a ridicat excepţia de neconstituţionalitate, printr-o încheiere care va cuprinde punctele de vedere ale părţilor, opinia instanţei asupra excepţiei, şi va fi însoţită de dovezile depuse de părţi“ (a se vedea în acest sens şi Decizia nr. 627 din 29 mai 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 23 iulie 2008, precum şi Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). 45. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: 1. Respinge, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, în interpretarea dată prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, excepţie ridicată de Curtea de Apel Galaţi - Secţia I civilă din oficiu, în dosarele nr. 13.285/233/2016, nr. 2.682/113/2015**, nr. 13.574/196/2016, nr. 335/838/2015*, nr. 18.240/233/2014*, nr. 11.981/233/2015*, nr. 12.416/233/2016, nr. 12.188/233/2016*, nr. 2.970/231/2017, nr. 6.787/231/2014*, nr. 4.322/324/2016, nr. 25.271/299/2016, nr. 8.907/196/2016*, nr. 4.095/324/2015, nr. 15.307/233/2016*, nr. 13.775/231/2015*, nr. 14.754/233/2016*, nr. 15.381/233/2016, nr. 3.754/324/2016, nr. 16.690/231/2016, nr. 20.434/233/2015, nr. 1.338/233/2016, nr. 14.584/231/2016, nr. 5.929/324/2016, nr. 1.848/231/2015*, nr. 10.875/231/2014*, de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, din oficiu, în dosarele nr. 1.646/202/2017 şi nr. 37.924/301/2015, de Banca Comercială Română - S.A. din Bucureşti în Dosarele nr. 18.240/233/2014* şi nr. 1.848/231/2015*, de Raiffeisen Bank - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 8.907/196/2016*, de Societatea Easy Credit 4 ALL IFN - S.A. din Constanţa în Dosarul nr. 4.095/324/2015, de societăţile Credit Europe Bank NV Olanda şi Credit Europe Ipotecar I.F.N. - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 15.307/233/2016*, de Societatea Credit Europe Bank (România) - S.A. din Bucureşti în Dosarele nr. 14.754/233/2016* şi nr. 15.381/233/2016 ale Curţii de Apel Galaţi - Secţia I civilă şi de petenţii Monica Carmen Bordei şi George Răzvan Bordei în Dosarul nr. 1.708/121/2016/a2 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă. 2. Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, cu referire la sintagma „precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“, precum şi ale art. 518 şi ale art. 521 alin. (3) şi (4) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Curtea de Apel Galaţi - Secţia I civilă din oficiu, în dosarele nr. 13.285/233/2016, nr. 2.682/113/2015**, nr. 13.574/196/2016, nr. 335/838/2015*, nr. 18.240/233/2014*, nr. 11.981/233/2015*, nr. 12.416/233/2016, nr. 12.188/233/2016*, nr. 2.970/231/2017, nr. 6.787/231/2014*, nr. 4.322/324/2016, nr. 25.271/299/2016, nr. 8.907/196/2016*, nr. 4.095/324/2015, nr. 15.307/233/2016*, nr. 13.775/231/2015*, nr. 14.754/233/2016*, nr. 15.381/233/2016, nr. 3.754/324/2016, nr. 16.690/231/2016, nr. 20.434/233/2015, nr. 1.338/233/2016, nr. 14.584/231/2016, nr. 5.929/324/2016, nr. 1.848/231/2015*, nr. 10.875/231/2014* ale Curţii de Apel Galaţi - Secţia I civilă, de Societatea Easy Credit 4 ALL IFN - S.A. din Constanţa în Dosarul nr. 4.095/324/2015, de societăţile Credit Europe Bank NV Olanda şi Credit Europe Ipotecar I.F.N. - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 15.307/233/2016* ale Curţii de Apel Galaţi - Secţia I civilă, de Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie din oficiu, în dosarele nr. 1.646/202/2017 şi nr. 37.924/301/2015, de Societatea CDH Confort - S.A. din Comăneşti în Dosarul nr. 1.845/334/2015 al Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă şi de petenţii Monica Carmen Bordei şi George Răzvan Bordei în Dosarul nr. 1.708/121/2016/a2 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Galaţi - Secţia I civilă, Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a III-a civilă şi pentru cauze cu minori şi de familie, Curţii de Apel Suceava - Secţia I civilă şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 17 martie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Bianca Drăghici ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
