Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia-Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Romeo-Dominic Danciu, prin curator Iuliana Danciu, în Dosarul nr. 234/95/2019 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.761D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei ca neîntemeiată. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 23 septembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 234/95/2019, Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice. Excepţia a fost ridicată de Romeo-Dominic Danciu, prin curator Iuliana Danciu, într-o cauză privind soluţionarea contestaţiei formulate împotriva deciziei prin care s-a respins acordarea pensiei de invaliditate. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine că dispoziţiile de lege criticate creează o discriminare, contrară prevederilor art. 16 alin. (1) din Constituţie, între persoane cu handicap care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă şi care au fost diagnosticate cu schizofrenie şi cele care, aşa cum este cazul autorului excepţiei, au fost diagnosticate cu oligofrenie. Se arată că oligofrenia şi schizofrenia se aseamănă foarte mult, în ambele cazuri fiind afectate facultăţile psihice şi se pierde contactul cu realitatea, deosebirea între acestea fiind faptul că în cazul oligofreniei rămânerea în urmă a facultăţilor psihice are loc de la naştere. Şi într-un caz şi în celălalt, persoanele diagnosticate cu schizofrenie sau oligofrenie sunt persoane cu handicap care necesită protecţie socială din partea statului. 6. În continuare se arată că, solicitând acordarea pensiei de invaliditate, această cerere a fost respinsă, invocându-se dispoziţiile art. 73 din Legea nr. 263/2010, potrivit cărora persoanele care şi-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor boli obişnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca beneficiază de pensie de invaliditate, dacă au realizat, în condiţiile legii, stagiu de cotizare. 7. Se precizează că autorul excepţiei nu este o persoană care a pierdut capacitatea de muncă în timpul vieţii, ci s-a născut fără capacitatea de muncă. Or, o astfel de persoană nu poate realiza stagiu de cotizare. 8. Se mai arată că, în vederea realizării unui stagiu de cotizare necesar obţinerii pensiei de invaliditate, curatorul autorului excepţiei a dorit să încheie un contract de asigurare pentru acesta din urmă, însă casa de pensii a respins această cerere, pentru că autorul excepţiei nu are capacitate de muncă. 9. Curtea de Apel Craiova - Secţia I civilă arată că legiuitorul are libertatea de a stabili drepturile de asigurări sociale cuvenite, condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, modul de calcul şi cuantumul lor valoric, în raport cu posibilităţile create prin resursele financiare disponibile, şi să le modifice în concordanţă cu schimbările ce se produc în resursele economico-financiare. În acest sens invocă deciziile Curţii Constituţionale nr. 820 din 9 noiembrie 2006 şi nr. 680 din 26 iunie 2012. Arată şi că principiul egalităţii în faţa legii şi a autorităţilor publice presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. Invocă Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994. Aplicând aceste principii în cauză, instanţa de judecată observă că, în cazul pensiei de invaliditate, legea prevede doar ipoteza pierderii capacităţii de muncă, excluzând situaţia persoanelor care din cauza unor malformaţii congenitale nu pot realiza nici stagiul de cotizare minim de o zi necesar pentru acordarea pensiei de invaliditate în temeiul art. 73 din Legea nr. 263/2010. În raport cu situaţia dată, aceste persoane lipsite de capacitate de muncă din cauza malformaţiilor congenitale ar trebui să beneficieze de aceleaşi dispoziţii precum cele ale art. 74 din lege, potrivit cărora au dreptul la pensie de invaliditate, indiferent de stagiul de cotizare realizat, persoanele prevăzute la art. 68 alin. (1) lit. a) şi b), alin. (2), (3) şi (4), cu atât mai mult cu cât în cazul afecţiunilor psihice nu poate fi individualizată într-o manieră rezonabilă şi general acceptabilă numai schizofrenia ca având aptitudinea de a atrage tratamentul legal. 10. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 852 din 20 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare. Dispoziţiile de lege criticate au următoarea redactare: „(1) Pensia de invaliditate se cuvine persoanelor care nu au împlinit vârsta standard de pensionare prevăzută în anexa nr. 5 şi care şi-au pierdut total sau cel puţin jumătate din capacitatea de muncă, din cauza: [...] b) neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA;“. 14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile de lege criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în esenţă, critica dispoziţiilor art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 porneşte de la premisa că acestea stabilesc un tratament diferit, mai favorabil, pentru persoanele aflate în ipoteza acestui text de lege în raport cu persoanele aflate în ipoteza art. 68 alin. (1) lit. c) din aceeaşi lege. Dispoziţiile art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 se referă la acordarea pensiei de invaliditate persoanelor care şi-au pierdut capacitatea de muncă din cauza neoplaziilor, schizofreniei şi SIDA, în timp ce dispoziţiile art. 68 alin. (1) lit. c) se referă la persoanele care au pierdut capacitatea de muncă din cauza bolilor obişnuite şi accidentelor care nu au legătură cu munca. 16. În mod concret, autorul excepţiei compară situaţia persoanelor cu schizofrenie cu situaţia sa, persoană diagnosticată cu oligofrenie încă de la naştere. 17. În opinia autorului excepţiei, diferenţa de tratament ar decurge din faptul că dispoziţiile art. 74 din Legea nr. 263/2010, stabilind condiţiile în care au dreptul la pensie de invaliditate persoanele aflate în ipoteza art. 68 alin. (1) lit. b) din aceeaşi lege, prevăd că acest drept se acordă „indiferent de stagiul de cotizare realizat“, în timp ce dispoziţiile art. 73 din Legea nr. 263/2010 prevăd că persoanele care şi-au pierdut capacitatea de muncă din cauza unor boli obişnuite sau a unor accidente care nu au legătură cu munca beneficiază de pensie de invaliditate, dacă au realizat, în condiţiile legii, stagiu de cotizare. 18. Prin urmare, autorul excepţiei consideră că persoanele cu schizofrenie ar putea obţine dreptul la pensie de invaliditate fără a realiza stagiu de cotizare, în timp ce persoanele care s-au născut cu o boală asemănătoare, aşa cum este cazul său, sunt obligate să realizeze un stagiu de cotizare. 19. Faţă de aceste critici, Curtea reţine că dispoziţiile art. 74 din Legea nr. 263/2010, prevăzând dreptul la pensie de invaliditate „indiferent de stagiul de cotizare realizat“, nu pot fi interpretate în sensul excluderii totale a cerinţei existenţei unui stagiu de cotizare, aşa cum susţine autorul excepţiei, ci, având în vedere caracterul imprevizibil şi deosebit de grav al situaţiilor avute în vedere, care duc la pierderea capacităţii de muncă, textul de lege exclude condiţia referitoare la necesitatea unei anumite durate a stagiului de cotizare necesar ori a vârstei la care se poate acorda dreptul la pensie de invaliditate. Curtea aminteşte că, potrivit art. 2 lit. c) din Legea nr. 263/2010, unul dintre principiile de bază ale sistemului unitar de pensii publice îl constituie principiul contributivităţii, conform căruia fondurile de asigurări sociale se constituie pe baza contribuţiilor datorate de persoanele fizice şi juridice participante la sistemul public de pensii, drepturile de asigurări sociale cuvenindu-se în temeiul contribuţiilor de asigurări sociale plătite. Pensia de invaliditate, nefiind un drept de asistenţă socială, ci un drept de asigurare socială, este întemeiată pe principiul contributivităţii. 20. Prin urmare, Curtea constată că, în realitate, tratamentul juridic diferit criticat de autorul excepţiei decurge dintr-o eronată interpretare a dispoziţiilor art. 74 din Legea nr. 263/2010 în raport cu dispoziţiile actuale ale art. 73 din aceeaşi lege. 21. Cât priveşte critica referitoare la imposibilitatea persoanelor aflate în ipoteza autorului excepţiei - respectiv persoane care s-au născut fără capacitate de muncă - de a obţine o pensie de invaliditate, întrucât nu pot, din cauza bolii pe care o au, să realizeze un stagiu de cotizare, Curtea reţine că pensia de invaliditate este concepută ca o contraprestaţie a sistemului public de pensii pentru persoanele care şi-au pierdut capacitatea de muncă. Ipoteza vizată de legiuitor are în vedere intervenirea unei cauze imprevizibile, invalidante care împiedică persoana să mai muncească după ce aceasta a început să desfăşoare o activitate profesională şi să cotizeze la sistemul public de pensii. Pierderea totală sau cel puţin a jumătate din capacitatea de muncă din cauza situaţiilor enumerate la art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 este un eveniment aleatoriu ce nu poate fi controlat de persoana în cauză şi de aceea justifică acordarea pensiei de invaliditate indiferent de stagiul de cotizare realizat. 22. Situaţia autorului excepţiei - respectiv o persoană lipsită de capacitate de muncă de la naştere - este însă diferită. Acesta nu şi-a pierdut capacitatea de muncă, ci nu a avut-o niciodată, astfel că nu se poate prevala de intervenţia unei cauze aleatorii, invalidante, care să justifice acordarea pensiei indiferent de stagiul de cotizare realizat. Altfel spus, condiţia imprevizibilităţii care justifică acordarea pensiei de invaliditate indiferent de stagiul de cotizare realizat nu este întrunită, aşa încât acest tip de pensie nu poate fi acordat unei persoane care nu a avut niciodată capacitatea de muncă. 23. Cu toate acestea, sistemul public de pensii nu condiţionează acordarea unei pensii de prestarea unei munci, ci de contributivitate şi de împlinirea unei vârste legale la care poate fi acordat dreptul la pensie. Dispoziţiile art. 27 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 stabilesc că sunt contribuabili ai sistemului public de pensii şi persoanele fizice care sunt asigurate, conform acestei legi, pe baza contractului de asigurare socială. De asemenea, dispoziţiile art. 6 alin. (2) din Legea nr. 263/2010 prevăd că orice persoană se poate asigura în sistemul public de pensii în baza unui contract de asigurare socială, în vederea obţinerii pensiei pentru limită de vârstă şi, după caz, în vederea completării venitului asigurat utilizat la calculul acestei categorii de pensie. Potrivit art. 12 alin. (1) din acelaşi act normativ, contractul de asigurare socială prevăzut la art. 6 alin. (2) se încheie între persoana interesată sau, după caz, tutorele, curatorul ori mandatarul acesteia desemnat prin procură specială şi casa teritorială de pensii competentă, în funcţie de domiciliul sau reşedinţa persoanei. 24. Prin urmare, oricine poate opta să se asigure facultativ în sistemul public de pensii, pe baza unui contract de asigurare, în vederea obţinerii dreptului la pensie pentru limită de vârstă. 25. De asemenea, în contextul cauzei se impune a fi amintit şi art. 58 din Legea nr. 263/2010, potrivit căruia persoanele care au realizat un stagiu de cotizare în condiţii de handicap beneficiază de reducerea vârstelor standard de pensionare şi a stagiilor complete de cotizare. 26. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Romeo-Dominic Danciu, prin curator Iuliana Danciu, în Dosarul nr. 234/95/2019 al Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 68 alin. (1) lit. b) din Legea nr. 263/2010 privind sistemul unitar de pensii publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Craiova - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 30 martie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Patricia-Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
