Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) şi (4), ale art. 9^1 alin. (1) şi ale art. 10 alin. (1) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, excepţie ridicată de Marcel Pop în Dosarul nr. 4.669/111/CA/2017*-R al Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 538D/2020. 2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din data de 30 ianuarie 2024, cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când, în temeiul prevederilor art. 57 şi ale art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992, pentru o mai bună studiere a problemelor ce au format obiectul dezbaterii, Curtea a amânat pronunţarea pentru data de 21 februarie 2024 şi apoi pentru data de 20 martie 2024, când a pronunţat prezenta decizie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 3. Prin Încheierea din 9 martie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 4.669/111/CA/2017*-R, Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 9 alin. (1) şi (4), ale art. 9^1 alin. (1) şi ale art. 10 alin. (1) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977 nr. 341/2004. Excepţia a fost ridicată de Marcel Pop în calea de atac a recursului formulat într-o cauză având ca obiect o acţiune în constatare, respectiv constatarea calităţii de revoluţionar şi a beneficiului drepturilor băneşti aferente acestei calităţi, precum şi eliberarea unui nou certificat de revoluţionar în baza Legii nr. 341/2004. 4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile de lege criticate îl lipsesc de sursa de venit şi contravin prevederilor constituţionale invocate. 5. Se apreciază că este neconstituţională mai ales prevederea potrivit căreia certificatele doveditoare [care, în perioada 1990-1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 şi de Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din decembrie 1989, după verificare, potrivit art. 5 alin. (3), (4) şi (5)] se vor preschimba, la cererea titularului, de către Secretariatul de Stat pentru Problemele Revoluţionarilor din Decembrie 1989, în termen de 6 luni de la intrarea în vigoare a Legii nr. 341/2004. 6. Se consideră că prin instituirea sintagmei „preschimbare a certificatelor“, la cererea titularului, se instituie o obligaţie în sarcina autorului, iar această obligaţie trebuia instituită în sarcina statului român, având în vederea situaţia sa specială, de rănit în revoluţie, şi faptul că trăieşte izolat la ţară şi nu a fost anunţat de obligaţia preschimbării certificatului de rănit în revoluţie. 7. Se apreciază că, în cazul său, sunt încălcate prevederile constituţionale referitoare la dreptul cetăţenilor de a fi egali în faţa legii, fără privilegii şi fără discriminări, dreptul la viaţă, precum şi dreptul la integritate fizică şi psihică, dreptul de proprietate, dreptul la indemnizaţie pentru calitatea de rănit în revoluţie fiind asimilat unui drept de proprietate, dreptul la un nivel de trai decent, dreptul la alte forme de asigurări sociale (în cazul său, la indemnizaţia de rănit în Revoluţie), dreptul persoanelor cu handicap de a se bucura de protecţie (handicapul dobândit după împuşcarea sa în decembrie 1989). 8. În final, prezentând un scurt istoric al situaţiei de fapt din dosarul în care s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate, autorul menţionează că statutul său de rănit în cursul evenimentelor din decembrie 1989 nu a încetat, iar lipsirea sa de un drept câştigat anterior reprezintă un abuz grav, ce trebuie cenzurat de către instanţa de judecată, întrucât calitatea sa de revoluţionar este atestată de certificatul eliberat în condiţiile legii, certificat ce nu a fost anulat de către nicio instanţă. 9. Curtea de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece toţi titularii care doresc preschimbarea certificatelor trebuie să urmeze aceleaşi etape legale, fără ca între aceştia să existe privilegii sau discriminări. De asemenea, dreptul de a obţine titlurile prevăzute de art. 3 din Legea nr. 341/2004 nu este un drept constituţional, ci unul acordat prin lege. Aşa fiind, legiuitorul are deplina competenţă de a stabili condiţiile de acordare a certificatelor de revoluţionar, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, precum şi de a prevedea anumite termene şi o procedură de preschimbare a certificatelor, respectiv de încetare a valabilităţii vechilor certificate. Prin urmare, dispoziţiile de lege criticate nu constituie o restrângere a exerciţiului unor drepturi, ci reprezintă reglementarea dată prin lege pentru respectarea condiţiilor exprese pe care trebuie să le îndeplinească persoanele în vederea atribuirii certificatelor. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 412 din 16 mai 2006, Decizia nr. 255 din 20 martie 2012, Decizia nr. 521 din 15 mai 2012, Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014, Decizia nr. 228 din 16 aprilie 2019 şi Decizia nr. 88 din 2 martie 2023. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile art. 9 alin. (1) şi (4), ale art. 9^1 alin. (1) şi ale art. 10 alin. (1) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare. Însă, analizând notele autorului excepţiei depuse în motivarea criticilor de neconstituţionalitate, Curtea constată că, în realitate, acesta critica şi alin. (2) al art. 9^1 din Legea nr. 341/2004, aşa încât obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie art. 9 alin. (1) şi (4), art. 9^1 şi art. 10 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, potrivit cărora: - Art. 9: "(1) Certificatele doveditoare care, în perioada 1990-1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 şi de Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din decembrie 1989, după verificare, potrivit art. 5 alin. (3), (4) şi (5), se vor preschimba, la cererea titularului, de către Secretariatul de Stat, până la data de 30 aprilie 2010 inclusiv. (...)(4) Certificatele doveditoare care, în perioada 1990-1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 şi de Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din decembrie 1989, pe perioada preschimbării, maximum 6 luni de la data intrării în vigoare a prezentei legi, îşi păstrează valabilitatea.;" – Art. 9^1: "(1) Termenul final de solicitare a preschimbării certificatelor doveditoare calităţii de revoluţionar este 31 iulie 2006.(2) Termenul final de depunere a documentelor solicitate pentru completarea dosarelor de preschimbare a certificatelor de revoluţionar, în vederea îndeplinirii condiţiilor stabilite prin lege, este 31 decembrie 2006.;" – Art. 10 alin. (1): „Persoanele care nu se încadrează în prevederile art. 3 alin. (1) şi ale art. 9 alin. (5) şi care, în termen de 6 luni, nu fac contestaţie îşi pierd calitatea deţinută anterior.“ 15. Curtea observă că termenele prevăzute la art. 9^1 din Legea nr. 341/2004 au fost prorogate prin acte normative succesive, respectiv termenul final de solicitare a preschimbării certificatelor doveditoare calităţii de revoluţionar până la data de 31 decembrie 2008, iar termenul final de depunere a documentelor solicitate pentru completarea dosarelor de preschimbare a certificatelor de revoluţionar până la data de 30 septembrie 2007. 16. De asemenea, Curtea observă că dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 341/2002 fac trimitere la art. 3 alin. (1) şi art. 9 alin. (5) din acelaşi act normativ, potrivit cărora: - Art. 3: "(1) Pentru cinstirea memoriei celor care şi-au jertfit viaţa şi în semn de gratitudine faţă de cei care au luptat pentru victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, se instituie următoarele titluri: a) Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989 - atribuit celor care s-au jertfit în lupta pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 sau au decedat în legătură cu aceasta; b) Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989: 1. Luptător Rănit - atribuit celor care au fost răniţi în luptele pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 sau în legătură cu aceasta, dacă au fost răniţi prin utilizarea armelor de foc ori a tehnicii de luptă de către forţele represive, prin loviri sau alte violenţe comise de reprezentanţi ai acestora. 2. Luptător Reţinut - atribuit celor care au fost puşi în detenţie preventivă, până în data de 22 decembrie 1989, de forţele de represiune, ca urmare a participării la acţiunile pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989. 3. Luptător cu Rol Determinant - atribuit celor care în perioada 14-22 decembrie 1989 au avut un rol determinant la declanşarea şi victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, şi-au pus viaţa în pericol în confruntările cu forţele de represiune, au ocupat şi apărat obiectivele de importanţă deosebită, care au aparţinut regimului totalitar, doar în localităţile în care, în urma acestor acţiuni şi confruntări, au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute, până la fuga dictatorului. 4. Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite - atribuit celor care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat şi au condus grupuri sau mulţimi de oameni, au construit şi au menţinut baricade împotriva forţelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanţă vitală pentru rezistenţa regimului totalitar şi le-au apărat până la data judecării dictatorului, în localităţile unde au luptat pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, precum şi celor care au avut acţiuni dovedite împotriva regimului şi însemnelor comunismului între 14-22 decembrie 1989. c) Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 - calitate onorifică.;" – Art. 9 alin. (5): „Prin derogare de la dispoziţiile art. 10 alin. (1) din Legea contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, contestaţiile privind preschimbarea ori neefectuarea preschimbării certificatelor, conform prezentei legi, se fac cu nominalizarea persoanelor în cauză. Contestaţiile se soluţionează, în fond, de secţia de contencios administrativ şi fiscal a tribunalului, iar în recurs, de secţia de contencios administrativ şi fiscal a curţii de apel.“ 17. Autorul excepţiei consideră că prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) şi (2) privind egalitatea în drepturi a cetăţenilor, ale art. 21 alin. (1) şi (2) referitor la accesul liber la justiţie, ale art. 22 alin. (1) privind dreptul la viaţă şi dreptul la integritate fizică şi psihică ale persoanei, ale art. 34 alin. (1) privind dreptul la ocrotirea sănătăţii, ale art. 44 alin. (1) referitor la dreptul de proprietate privată, ale art. 47 referitor la nivelul de trai, ale art. 50 privind protecţia persoanelor cu handicap, ale art. 51 referitor la dreptul de petiţionare, ale art. 52 privind dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi şi ale art. 148 alin. (2) privind integrarea în Uniunea Europeană. 18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor art. 9 alin. (1) şi (4) şi ale art. 10 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, din perspectiva unor critici similare celor formulate în prezenta cauză, prin Decizia nr. 316 din 21 mai 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 887 din 4 noiembrie 2019, Decizia nr. 465 din 12 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 984 din 21 noiembrie 2018, şi Decizia nr. 67 din 16 februarie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 361 din 11 mai 2016. 19. Astfel, prin Decizia nr. 316 din 21 mai 2019, paragrafele 19-21, şi Decizia nr. 465 din 12 iulie 2018, paragraful 16, Curtea a constatat că în expunerea de motive la Legea nr. 341/2004 s-a arătat că, drept urmare a evoluţiei societăţii democratice româneşti, unele prevederi ale Legii nr. 42/1990 pentru cinstirea eroilor-martiri şi acordarea unor drepturi urmaşilor acestora, răniţilor, precum şi luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din decembrie 1989, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 198 din 23 august 1996, fie nu mai corespund realităţilor social-politice şi economice actuale, fie au creat unele inechităţi, ca urmare a interpretării sau aplicării greşite ori abuzive. Aşa fiind, prin Legea nr. 341/2004 s-a reglementat cu privire la preschimbarea certificatelor doveditoare care, în perioada 1990–1997, au fost eliberate de Comisia pentru aplicarea Legii nr. 42/1990 şi de Comisia pentru cinstirea şi sprijinirea eroilor Revoluţiei din decembrie 1989. Curtea a observat că toţi titularii care doresc preschimbarea certificatelor trebuie să urmeze aceleaşi etape legale, fără ca între aceştia să existe privilegii sau discriminări, astfel încât nu poate fi reţinută încălcarea prin textele de lege criticate a prevederilor art. 16 din Constituţie (a se vedea Decizia nr. 255 din 20 martie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 323 din 14 mai 2012). 20. Cu privire la critica de neconstituţionalitate raportată la prevederile constituţionale privind dreptul de proprietate, dreptul la viaţă, dreptul la integritate fizică şi corporală şi dreptul la un nivel de trai decent, prin Decizia nr. 412 din 16 mai 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 473 din 1 iunie 2006, Decizia nr. 255 din 20 martie 2012, precitată, Decizia nr. 521 din 15 mai 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 515 din 25 iulie 2012, şi Decizia nr. 645 din 1 noiembrie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 41 din 16 ianuarie 2017, Curtea a apreciat că dreptul de a obţine titlul de „luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989“ nu este un drept constituţional, ci unul acordat prin lege. Aşa fiind, legiuitorul are deplina competenţă de a stabili condiţiile de acordare a certificatelor de revoluţionar, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, precum şi de a prevedea anumite termene şi o procedură de preschimbare a certificatelor, respectiv de încetare a valabilităţii vechilor certificate. De altfel, Legea nr. 341/2004 a reglementat cu privire la posibilitatea menţinerii drepturilor anterior dobândite, condiţionată de respectarea procedurii de preschimbare a certificatelor, în acord cu textul constituţional anterior menţionat. Prin urmare, Curtea a apreciat că dispoziţiile de lege criticate nu constituie o restrângere a exerciţiului unor drepturi, ci reprezintă reglementarea dată prin lege pentru respectarea condiţiilor exprese pe care trebuie să le îndeplinească persoanele în vederea atribuirii certificatelor. 21. De asemenea, Decizia nr. 645 din 1 noiembrie 2016, paragraful 17, Curtea a reţinut că, în măsura în care exercitarea drepturilor consacrate prin legi ori prevederile Constituţiei este condiţionată de respectarea unor proceduri ori termene legale, sancţiunile nerespectării acestor cerinţe nu pot fi privite ca aducând o restrângere nejustificată exerciţiului drepturilor respective. 22. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine modificarea jurisprudenţei mai sus invocate, atât soluţia, cât şi considerentele deciziilor mai sus invocate sunt valabile şi în prezenta cauză. 23. Considerentele menţionate mai sus sunt valabile şi în privinţa dispoziţiilor art. 9^1 alin. (1) din Legea nr. 341/2004, întrucât autorul excepţiei nu critică în mod distinct aceste norme, ci formulează critici de neconstituţionalitate identice cu cele aduse art. 9 alin. (1) şi (4) şi art. 10 alin. (1) din aceeaşi lege, deja analizat de Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa. 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marcel Pop în Dosarul nr. 4.669/111/CA/2017*-R al Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 9 alin. (1) şi (4), ale art. 9^1 şi ale art. 10 alin. (1) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977 nr. 341/2004 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Oradea - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 20 martie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Bianca Drăghici -------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
