Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro

Trimite prin Yahoo Messenger pagina: DECIZIA nr. 15 din 27 ianuarie 2025 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 15^1 din anexa nr. VI din Legea-cadru nr. 153/2017 cu referire la acordarea sporului la salariul de bază/solda de funcţie de până la 25%, pentru exercitarea unei funcţii cu acces la informaţii clasificate din clasa secret de stat

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Cautare document

Termen: Tipul actului: Anul publicarii actului:

Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!

DECIZIA nr. 15 din 27 ianuarie 2025 referitoare la interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 15^1 din anexa nr. VI din Legea-cadru nr. 153/2017 cu referire la acordarea sporului la salariul de bază/solda de funcţie de până la 25%, pentru exercitarea unei funcţii cu acces la informaţii clasificate din clasa secret de stat

EMITENT: Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 207 din 10 martie 2025

Comenteaza legea

Dosar nr. 1.981/1/2024


┌──────────────┬───────────────────────┐
│              │- vicepreşedintele     │
│Mariana       │Înaltei Curţi de       │
│Constantinescu│Casaţie şi Justiţie -  │
│              │preşedintele           │
│              │completului            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Carmen Elena  │- preşedintele Secţiei │
│Popoiag       │I civile               │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Oana    │- preşedintele Secţiei │
│Surdu         │a II-a civile          │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Elena Diana   │- preşedintele Secţiei │
│Tămagă        │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Denisa Livia  │- judecător la Secţia I│
│Băldean       │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adina Georgeta│- judecător la Secţia I│
│Ponea         │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mariana       │- judecător la Secţia I│
│Hortolomei    │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Maricel       │- judecător la Secţia I│
│Nechita       │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mihaela       │- judecător la Secţia I│
│Glodeanu      │civilă                 │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Iulia Manuela │- judecător la Secţia a│
│Cîrnu         │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Ruxandra      │- judecător la Secţia a│
│Monica Duţă   │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Virginia      │- judecător la Secţia a│
│Florentina    │II-a civilă            │
│Duminecă      │                       │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Diana Manole  │- judecător la Secţia a│
│              │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│Simona Maria  │- judecător la Secţia a│
│Zarafiu       │II-a civilă            │
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Liliana Vişan │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Andreea       │- judecător la Secţia  │
│Marchidan     │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Adriana       │- judecător la Secţia  │
│Florina       │de contencios          │
│Secreţeanu    │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│              │- judecător la Secţia  │
│Alina Pohrib  │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
├──────────────┼───────────────────────┤
│Mihnea Adrian │- judecător la Secţia  │
│Tănase        │de contencios          │
│              │administrativ şi fiscal│
└──────────────┴───────────────────────┘

    1. Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept competent să judece sesizarea ce formează obiectul Dosarului nr. 1.981/1/2024, la care s-au conexat dosarele nr. 2.187/1/2024 şi nr. 2.690/1/2024, este legal constituit conform dispoziţiilor art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă şi ale art. 35 alin. (3) din Regulamentul privind organizarea şi funcţionarea administrativă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, aprobat prin Hotărârea Colegiului de conducere al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie nr. 20/2023, cu modificările şi completările ulterioare (Regulamentul).
    2. Şedinţa este prezidată de doamna judecător Mariana Constantinescu, vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie.
    3. La şedinţa de judecată participă doamna Ileana Peligrad, magistrat-asistent, desemnată în conformitate cu dispoziţiile art. 36 din Regulament.
    4. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a luat în examinare sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 3.178/62/2023*, de Tribunalul Suceava - Secţia I civilă în Dosarul nr. 3.711/86/2023 şi de Tribunalul Călăraşi - Secţia civilă în Dosarul nr. 1.272/116/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunilor de drept privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 15^1 din anexa nr. VI din Legea-cadru nr. 153/2017 cu referire la acordarea sporului la salariul de bază/solda de funcţie de până la 25%, pentru exercitarea unei funcţii cu acces la informaţii clasificate din clasa secret de stat.
    5. Magistratul-asistent învederează că, la dosarul cauzei, au fost depuse raportul întocmit şi punct de vedere al părţilor.
    6. Preşedintele completului, doamna judecător Mariana Constantinescu, constatând că nu mai sunt alte completări, chestiuni de invocat sau întrebări de formulat din partea membrilor completului, a declarat dezbaterile închise, iar completul de judecată a rămas în pronunţare.
    ÎNALTA CURTE,
    deliberând asupra chestiunilor de drept cu care a fost sesizată, a constatat următoarele:
    I. Titularii şi obiectul sesizărilor
    7. Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal a dispus, prin încheierea din 11 septembrie 2024, sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, în temeiul dispoziţiilor art. 1 alin. (1) şi ale art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 privind unele măsuri pentru soluţionarea proceselor privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, precum şi a proceselor privind prestaţii de asigurări sociale, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea problemă de drept:
    "Dacă angajaţii din cadrul Serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă, structură funcţională aflată în organigrama unei primării, au dreptul la acordarea sporului de 25% din salariul de bază/solda de funcţie prevăzut de art. 15^1 din Legea nr. 157/2020 pentru completarea anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, în cazul în care aceştia au acces la informaţii clasificate din clasa «secret de stat"

    8. Sesizarea a fost înregistrată pe rolul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie la 19 septembrie 2024, cu nr. 1.981/1/2024, termenul de judecată iniţial fiind preschimbat, ca urmare a conexării altor două sesizări cu obiect similar, fiind stabilit la 27 ianuarie 2025.
    9. Pe rolul instanţei supreme au mai fost înregistrate, cu nr. 2.187/1/2024, sesizarea formulată de Tribunalul Suceava - Secţia I civilă în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile cu privire la următoarea problemă de drept: „Dacă, în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor Legii nr. 157/2020, judecătorii, judecătorii pensionari şi asistenţii judiciari sunt îndreptăţiţi a beneficia de drepturile salariale rezultate prin includerea unui spor salarial de bază de 25% corespunzător nivelului maxim de secretizare“ şi, cu nr. 2.690/1/2024, sesizarea formulată de Tribunalul Călăraşi - Secţia civilă vizând următoarea chestiune de drept: „Funcţionarii publici/Funcţionarii publici cu statut special din cadrul prefecturii, titulari ai autorizaţiilor de acces la informaţii clasificate, beneficiază de drepturile conferite de art. 15^1 din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, în condiţiile în care, prin punctul nr. 1 la Nota la anexa nr. IV/1A a Legii-cadru nr. 330/2009, s-a prevăzut includerea sporului de fidelitate în coeficienţii de ierarhizare şi astfel sporul a fost inclus în salariul funcţiei de bază/soldelor funcţiei de bază“.
    10. Având în vedere existenţa unei strânse legături între obiectul primei sesizări şi cel al sesizărilor înregistrate ulterior, în temeiul art. 2 alin. (4) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 s-a dispus conexarea dosarelor nr. 2.187/1/2024 şi nr. 2.690/1/2024 la Dosarul nr. 1.981/1/2024.

    II. Normele legale incidente
    11. Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, cu modificările şi completările ulterioare, denumită, în continuare, Legea-cadru nr. 153/2017
    "Anexa nr. VI capitolul II - Reglementări specifice personalului din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională
    SECŢIUNEA a 2-a
    Soldele de funcţie şi salariile de funcţie
    ART. 15^1
    (1) Personalul militar, poliţiştii, poliţiştii de penitenciare, precum şi personalul civil din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională care ocupă o funcţie cu acces la informaţii clasificate din clasa secret de stat beneficiază de un spor la salariul de bază/solda de funcţie de până la 25%, în condiţiile stabilite prin ordin al ordonatorului principal de credite.
    (2) Categoriile de personal şi mărimea concretă a sporului prevăzut la alin. (1) se stabilesc în funcţie de locul de muncă şi certificatul/avizul de securitate deţinut, obţinut potrivit legii, precum şi de nivelul de secretizare al informaţiilor la care persoana are acces.
    (3) Sporul prevăzut la alin. (1) şi indemnizaţia prevăzută la art. 18 nu se pot acorda cumulat aceleiaşi persoane"

    12. Legea-cadru nr. 330/2009 privind salarizarea unitară a personalului plătit din fonduri publice, cu modificările ulterioare, denumită în continuare Legea-cadru nr. 330/2009
    "Anexa nr. IV/1A - Soldele funcţiilor de bază şi salariile funcţiilor de bază pentru cadrele militare în activitate, soldaţii şi gradaţii voluntari în activitate, poliţiştii şi funcţionarii publici cu statut special din sistemul administraţiei penitenciare, din cadrul instituţiilor publice de apărare, ordine publică şi siguranţă naţională
    NOTĂ:
    1. În coeficienţii de ierarhizare minimi şi maximi sunt cuprinse solda/salariul de merit, indemnizaţia de dispozitiv/sporul pentru misiune permanentă, sporul pentru păstrarea confidenţialităţii în legătură cu informaţiile clasificate şi sporul de fidelitate"

    III. Expunerea succintă a proceselor
    13. Prin acţiunea introductivă înregistrată la Tribunalul Braşov cu nr. Dosar 3.178/62/2023, reclamanţii, în contradictoriu cu U.A.T. [...], prin primar şi Consiliul Naţional pentru Combaterea Discriminării au solicitat instanţei:
    (i) să oblige pârâţii la recunoaşterea şi plata drepturilor salariale reprezentând sporul de 25% din salariul de bază corespunzător nivelului maxim de secretizare pe care îl deţin în exercitarea funcţiei de acces la informaţii clasificate, în structura Serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă, din cadrul Primăriei Municipiului [...];
    (ii) să oblige pârâtul U.A.T. [...] la plata către reclamanţi a diferenţelor salariale dintre drepturile salariale pe care ar fi trebuit să le încaseze de la data intrării în vigoare a Legii nr. 157/2020 şi până la recunoaşterea drepturilor de către pârât, drepturi actualizate cu indicele de inflaţie, precum şi cu dobânda legală calculate de la 30 august 2020 şi până la data plăţii efective a drepturilor

    14. Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal, prin Sentinţa civilă nr. 278/CA din 4 aprilie 2024, a respins cererea ca neîntemeiată.
    15. În motivare, s-a reţinut că dispoziţiile legale incidente ale art. 15^1 din anexa nr. VI capitolul II secţiunea a 2-a a Legii-cadru nr. 153/2017 stabilesc în mod limitativ categoria persoanelor care beneficiază de un astfel de spor, anume „pentru personalul militar, poliţiştii, poliţiştii de penitenciare, precum şi personalul civil din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională“. În aceste condiţii, sporul nu poate fi acordat categoriilor de personal care fac parte din familia ocupaţională „Administraţie“, legiuitorul stabilind să fie acordat doar categoriilor socioprofesionale din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, având în vedere specificul activităţilor desfăşurate. Funcţii cu acces la informaţii clasificate există în toate instituţiile administraţiei publice centrale sau locale, însă această atribuţie nu este de natură a atrage includerea în familia ocupaţională care are acest drept.
    16. Împotriva acestei sentinţe au declarat recurs la Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal reclamanţii, solicitând admiterea recursului, casarea sentinţei şi, în rejudecare, admiterea acţiunii. În motivare, au arătat că Serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă din care fac parte, precum şi atribuţiile stabilite în sarcina lor, se întemeiază pe dispoziţiile Legii nr. 481/2004 privind protecţia civilă. Astfel, în cadrul primăriei există Compartimentul special de informaţii clasificate, în cadrul căruia atribuţiile pe linia informaţiilor clasificate sunt îndeplinite prin cumul de funcţii de către reclamanţi în calitate de lucrători în cadrul Serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă, conform dispoziţiei de primar nr. [...]/2022 referitoare la responsabilii cu gestionarea documentelor clasificate şi nr. [...]/2022 privind Comisia pentru inventarierea, analiza şi distrugerea documentelor clasificate. Personalul Serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă pune în aplicare prevederile Legii nr. 481/2004.
    17. Având în vedere că, potrivit art. 1 din Legea nr. 481/2004, serviciul de protecţie civilă reprezentat de Serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă din care fac parte reclamanţii este parte integrantă din sistemul securităţii naţionale, s-a considerat că fac parte din a treia categorie prevăzută de Legea-cadru nr. 153/2017 şi sunt îndreptăţiţi la acordarea sporului de 25%, întrucât au acces la informaţii clasificate „Strict secret“.
    18. Intimatul-pârât Municipiul [...], prin primar, a depus întâmpinare prin care a solicitat respingerea recursului ca neîntemeiat, arătând că, potrivit organigramei, Serviciul voluntar pentru situaţii de urgenţă nu are în subordine Compartimentul special de informaţii clasificate, nu are posturi şi funcţii distincte.
    19. În cadrul soluţionării recursului, reţinând existenţa unei norme speciale, derogatorii, cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 şi obligativitatea sesizării instanţei supreme cu dezlegarea unei chestiuni de drept atunci când obiectul cauzei este cel menţionat la art. 1 din actul normativ anterior menţionat, Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal a dispus sesizarea Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi suspendarea cauzei.
    20. Prin Cererea înregistrată cu nr. 3.711/86/2023 pe rolul Tribunalului Suceava - Secţia I civilă, reclamanţii, în contradictoriu cu pârâţii A şi B, au solicitat obligarea pârâţilor la stabilirea/calcularea şi plata diferenţelor de drepturi salariate dintre cele încasate şi cele rezultate prin includerea unui spor la salariul de bază de 25%, corespunzător nivelului maxim de secretizare pe care îl deţin, prin efectul legii, în calitate de judecători şi asistenţi judiciari, în exercitarea funcţiei cu acces la informaţii clasificate, în favoarea fiecărui reclamant, proporţional cu perioada lucrată în cadrul fiecărui pârât, începând cu 30 iulie 2020 - data intrării în vigoare a dispoziţiilor Legii nr. 157/2020 şi în continuare, la zi şi pentru viitor, fără a fi afectate de prevederile art. 25 din Legea-cadru nr. 153/2017, drepturi actualizate cu indicele de inflaţie la data plăţii efective, precum şi obligarea la plata dobânzii legale penalizatoare aferente diferenţelor de drepturi salariale astfel stabilite.
    21. În susţinere, s-a arătat că Legea nr. 182/2002 şi Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 reglementează, imperativ, obligaţiile şi atribuţiile persoanelor cu acces la informaţii clasificate. Din această perspectivă, se impune ca toate persoanele care ocupă o funcţie cu acces la informaţii clasificate să beneficieze, fără discriminare, de acelaşi tratament juridic de care se bucură celelalte categorii profesionale aflate într-o situaţie comparativă din punct de vedere al activităţii şi atribuţiilor.
    22. Potrivit modificării aduse Legii-cadru nr. 153/2017 prin Legea nr. 157/2020, se poate observa că sporul de acces la informaţii clasificate este acordat în mod discreţionar, fără o justificare reală, obiectivă şi rezonabilă, doar anumitor categorii de salariaţi, dintre cei enumeraţi în mod expres la art. 7 alin. (4) lit. a)-h) din Legea nr. 182/2002.
    23. Prin Cererea înregistrată cu nr. 1.272/116/2023 pe rolul Tribunalului Călăraşi - Secţia I civilă, reclamanţii, în contradictoriu cu pârâtul prefectul judeţului [...], au solicitat anularea ordinelor emise de acesta privind majorarea salariului de bază pentru reclamanţi, conform Ordonanţei Guvernului nr. 45/2023 şi Ordonanţei Guvernului nr. 54/2023, şi obligarea la emiterea unor noi ordine începând cu 1 iunie 2023, în care să se completeze salariul brut lunar cu sporul pentru informaţii clasificate, prin aplicarea procentului acordat la salariul de bază, aşa cum a fost stabilit conform autorizaţiilor de acces la informaţii clasificate emise pentru fiecare dintre reclamanţi.
    24. În susţinere, s-a arătat că obligaţia reclamanţilor de a păstra confidenţialitatea informaţiilor clasificate trebuie urmată de o contraprestaţie salarială, potrivit art. 16 alin. (1) şi art. 41 alin. (2) din Constituţia României, ca urmare a naturii juridice a acestei obligaţii şi caracterului juridic sinalagmatic al raportului de muncă.
    25. Prin întâmpinarea formulată, pârâtul a solicitat respingerea acţiunii, având în vedere că, în contextul aplicării etapizate a salarizării începând cu iulie 2017 (când nivelul salarial acordat este stabilit ca fiind cel menţinut din luna iunie 2017), legiuitorul a stabilit că salariul de bază aflat în plată cuprinde şi sumele aferente salariului de încadrare de la 31 decembrie 2009, inclusiv sumele aferente sporurilor de care au beneficiat înainte de această dată incluse în salariul de bază, sporul de confidenţialitate fiind abrogat la 1.01.2010.
    26. Astfel, asupra nivelului salarial „acordat pentru luna iunie 2017“, preluat după 1 iulie 2017, în salarizarea personalului Ministerului Afacerilor Interne legiuitorul a intervenit doar prin aplicarea etapizată a unor creşteri salariale, dacă activitatea se desfăşoară în aceleaşi condiţii, fără a exista posibilitatea legală de a acorda unele drepturi prevăzute de Legea-cadru nr. 153/2017. Aşadar, dreptul prevăzut de art. 15^1 al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 nu poate fi acordat, întrucât sporurile trebuie menţinute la nivelul lunii decembrie 2022.
    27. Prin răspunsul la întâmpinare, reclamanţii au susţinut interpretarea eronată a legislaţiei de către pârât, cu privire la includerea sporului pentru accesul la informaţiile clasificate în salariul de bază, deoarece atunci când indemnizaţia a devenit egală cu maximul reglementat pentru anul 2022, persoanele cu acces la informaţiile clasificate au acelaşi salariu de bază precum ceilalţi funcţionari, care nu au acces la informaţiile clasificate şi nu îndeplinesc atribuţii suplimentare.

    IV. Motivele reţinute de titularii sesizărilor
    28. Instanţele de trimitere au reţinut că, în raport cu obiectul cauzelor cu care au fost învestite, sunt incidente dispoziţiile art. 2 alin. (1) raportat la art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, prin care s-a stabilit obligaţia instanţelor de judecată de a sesiza Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în cazul proceselor privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal.

    V. Punctele de vedere ale titularilor sesizărilor
    29. Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal nu a formulat niciun punct de vedere.
    30. Tribunalul Suceava - Secţia I civilă a arătat că art. 15^1 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, introdus prin Legea nr. 157/2020, pe care şi-au fundamentat reclamanţii cererea de chemare în judecată, prevede, în mod expres şi limitativ, destinatarii sporului de 25%. Prin urmare, sfera destinatarilor nu poate fi extinsă la alte situaţii sau persoane decât cele prevăzute de textul de lege menţionat.
    31. Tribunalul Călăraşi - Secţia civilă a considerat că funcţionarii publici/funcţionarii publici cu statut special din cadrul prefecturii, titulari ai autorizaţiilor de acces la informaţii clasificate, beneficiază de drepturile conferite de art. 15^1 din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, numai în condiţiile în care, premergător, sporul inclus în salariul funcţiei de bază/soldelor funcţiei de bază în condiţiile dispoziţiilor punctului nr. 1 la nota la anexa nr. IV/1A a Legii-cadru nr. 330/2009 va fi scos din salariul funcţiei de bază/soldei funcţiei de bază, întrucât:
    - includerea respectivului spor în salariul funcţiei de bază/soldei funcţiei de bază realizată în baza legislaţiei salariale anterioare a condus la creşterea acestora şi astfel la o majorare a salariului/soldei ulterioară mai mică;
    – dispoziţiile art. 7 lit. a) şi b) din Legea-cadru nr. 153/2017 definesc atât salariul de bază/solda de funcţie/salariul de funcţie care nu includ sporurile, cât şi salariul lunar/solda lunară care include şi sporurile. Mai mult, lit. i) a aceluiaşi articol prevede că „sporul reprezintă un element al salariului lunar/soldei lunare, acordat ca procent la salariul de bază, solda de funcţie/salariul de funcţie, indemnizaţia de încadrare, în condiţiile legii, pentru fiecare categorie de personal“; or, prin includerea sporului în salariul de bază nu se mai poate realiza o diferenţiere între cele două categorii;
    – s-ar realiza o discriminare între funcţionarii publici/funcţionarii publici cu statut special care dobândesc dreptul de acces la informaţii clasificate din clasa secret de stat ulterior intrării în vigoare a Legii nr. 157/2020 şi care ar beneficia de sporul prevăzut de lege, spor neinclus în salariul de bază, şi funcţionarii publici/funcţionarii publici cu statut special care au dobândit dreptul de acces la informaţii clasificate din clasa secret de stat conform legislaţiei anterioare şi au inclus sporul în salariul funcţiei de bază/solda funcţiei de bază.

    VI. Punctul de vedere al părţilor
    32. Părţile din dosarele înregistrate pe rolul Curţii de Apel Braşov şi Tribunalului Suceava nu au formulat niciun punct de vedere.
    33. Reclamanţii din dosarul înregistrat pe rolul Tribunalului Călăraşi au considerat că prevederile punctului nr. 1 al notei din anexa nr. IV/1A din Legea-cadru nr. 330/2009 nu aduc atingere dispoziţiilor art. 15^1 din anexa nr. VI a Legii-cadru nr. 153/2017, deoarece, conform anexelor la Legea-cadru nr. 153/2017, salariul de bază, gradaţia 0, a fost folosit pentru toate funcţiile existente, diferenţierea fiind făcută prin gradaţia de vechime, la care se adaugă majorări, sporuri, compensaţii etc.
    34. Prin aplicarea etapizată a celor două legi-cadru, anume legile nr. 330/2009 şi nr. 284/2010, anual, prin acte normative individuale, salariile de bază folosite au fost cele de la 31 decembrie 2009, şi nu salarii de bază actuale în care să fie incluse sporurile legale.

    VII. Jurisprudenţa instanţelor naţionale în materie
    Dosarul nr. 1.981/1/2024
    35. Tribunalul Prahova - Secţia a II-a civilă şi de contencios administrativ şi fiscal, precum şi Tribunalul Vaslui şi-au exprimat opinia în sensul că angajaţii din cadrul Serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă, structură funcţională aflată în organigrama unei primării, nu au dreptul la acordarea sporului de 25% din salariul de bază/solda de funcţie prevăzut la art. 15^1 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, întrucât de acest spor nu poate beneficia decât personalul prevăzut în anexa VI - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „apărare, ordine publică şi securitate naţională“, în vreme ce, în speţă, reclamanţii au statut de funcţionari publici numiţi în cadrul aparatului de specialitate al primarului şi fac parte din familia ocupaţională „Administraţie“ prevăzută în anexa nr. VIII la Legea-cadru nr. 153/2017.
    36. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, precum şi Tribunalul Bucureşti au formulat opinia că sporul nu poate fi acordat angajaţilor din cadrul Serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă, chiar dacă aceştia au acces la informaţii clasificate, având în vedere că, atunci când legiuitorul a intenţionat să acorde sporul de acces la informaţii clasificate, a prevăzut în mod expres acest drept salarial. Astfel, în afara regulii expres stabilite de legiuitor în sensul că sporul se acordă personalului militar şi civil din cadrul familiei ocupaţionale de funcţii bugetare „Apărare, ordine publică şi securitate naţională“, tot prin prevederile Legii-cadru nr. 153/2017 s-a prevăzut în mod expres că beneficiază de acest drept salarial şi personalul din administraţie, din cadrul Consiliului Concurenţei, al Oficiului Naţional de Prevenire şi Combatere a Spălării Banilor, din cadrul Agenţiei Naţionale pentru Integritate, personalul Curţii de Conturi, respectiv membrii Corpului diplomatic şi consular al României.
    37. Tribunalul Ilfov şi Tribunalul Teleorman au apreciat, de asemenea, că angajaţii din cadrul Serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă, structură funcţională aflată în organigrama unei primării, nu au dreptul la acordarea sporului de 25% din salariul de bază/solda de funcţie prevăzut de art. 15^1 introdus prin Legea nr. 157/2020 pentru completarea anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, în cazul în care aceştia au acces la informaţii clasificate din clasa „secret de stat“, nefăcând parte din categoriile profesionale limitativ prevăzute de legiuitor.
    38. În susţinerea acestei opinii, s-a arătat, suplimentar, că includerea angajaţilor din cadrul Serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă în sfera de aplicare a dispoziţiilor Legii nr. 157/2020 trebuie analizată prin prisma celei din urmă categorii de personal avute în vedere de actul normativ, respectiv personalul civil din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională (serviciu de urgenţă profesionist).
    39. Prin dispoziţiile Legii nr. 307/2006, legiuitorul a realizat o distincţie clară între personalul serviciilor voluntare de urgenţă şi cele profesioniste, prin reglementarea unui cadru normativ distinct al celor două categorii de personal, ce se bucură atât de statut, cât şi de atribuţii diferite, acestea din urmă fiind însă caracterizate prin complementaritate.
    40. În considerarea specificului activităţii, cât şi a complementarităţii ce guvernează raporturile dintre cele două servicii, legiuitorul a prevăzut, prin dispoziţiile art. 39 din Legea nr. 307/2006, că „personalul angajat al serviciilor de urgenţă voluntare/private se încadrează în condiţii de muncă similare personalului serviciilor de urgenţă profesioniste.“
    41. Analogia/Similaritatea anvizajată de legiuitor nu poate fi subsumată unei interpretări extensive în determinarea sferei drepturilor de care beneficiază personalul angajat al serviciilor de urgenţă voluntare/private, întrucât însuşi legiuitorul, prin dispoziţiile ce vin în succesiunea art. 39 din actul normativ invocat, explicitează întinderea acestei similarităţi a condiţiilor de muncă, aceasta fiind limitată aşadar la: indemnizaţii pentru timpul efectiv de lucru la intervenţii şi la celelalte activităţi prevăzute în programul serviciului, antidot adecvat naturii mediului de lucru, hrană, asigurare pentru caz de boală profesională, accident ori deces produs în timpul sau din cauza îndeplinirii atribuţiilor ce îi revin pe timpul intervenţiilor, concursurilor profesionale, antrenamentelor ori altor misiuni specifice.
    42. Aşadar, din modalitatea de reglementare a raporturilor juridice dintre cele două categorii de personal, s-a apreciat că legiuitorul nu a înţeles să asimileze angajaţii din cadrul Serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă personalului din cadrul serviciilor profesioniste.
    43. Opinia majoritară a judecătorilor din cadrul Tribunalului Ialomiţa a fost în sensul că angajaţii din cadrul Serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă, structură funcţională aflată în organigrama unei primării, au dreptul la acordarea sporului de 25% din salariul de bază/solda de funcţie prevăzut de art. 15^1 introdus prin Legea nr. 157/2020 pentru completarea anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, în cazul în care aceştia au acces la informaţii clasificate din clasa „secret de stat“, putându-se încadra în noţiunea de personal civil din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională, nefiind identificate şi hotărâri judecătoreşti.
    44. La nivelul Curţii de Apel Braşov, Tribunalul Braşov a arătat că, în contextul acordării sporului de 25% din salariul de bază/solda de funcţie, prevăzut de art. 15^1 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, angajaţilor din cadrul Serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă, structură funcţională aflată în organigrama unei primării, este esenţial să se analizeze condiţiile specifice prevăzute de legislaţia în vigoare. Pentru a beneficia de acest spor, angajaţii trebuie să fie parte dintr-o structură funcţională care gestionează informaţii clasificate din clasa „secret de stat“ şi să aibă acces efectiv la aceste informaţii clasificate.
    45. Celelalte instanţe nu au identificat practică judiciară relevantă şi nici nu au comunicat opinii teoretice exprimate de către judecători.

    Dosarul conexat nr. 2.187/1/2024
    46. Din analiza hotărârilor judecătoreşti definitive înaintate de curţile de apel Alba Iulia, Bucureşti, Constanţa, Cluj, Galaţi, Iaşi, Oradea, Ploieşti, Piteşti şi Suceava rezultă că practica este în sensul că personalul salarizat în baza anexei nr. V privind Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Justiţie“ din Legea-cadru nr. 153/2017 nu este îndreptăţit la sporul la salariul de bază de până la 25% acordat persoanelor care ocupă o funcţie cu acces la informaţii clasificate din clasa secret de stat.
    47. În considerente s-a argumentat că acest spor este reglementat prin Legea nr. 157/2020 numai pentru personalul militar, poliţişti, poliţişti de penitenciare, precum şi pentru personalul civil din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională. Din economia art. 15^1 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 şi art. 7 alin. (1) din Legea nr. 182/2002 rezultă faptul că există o lege specială derogatorie, care modifică în mod expres Legea-cadru nr. 153/2017 în privinţa anumitor categorii de personal care astfel beneficiază de o salarizare diferită de cea a celorlalte categorii de salariaţi din cadrul personalului plătit din fonduri publice.
    48. Situaţia de discriminare invocată nu poate fi reţinută atât timp cât reclamanţii fac parte dintr-o altă categorie profesională decât cea pentru care a fost recunoscut sporul de 25% corespunzător nivelului maxim de secretizare (S.S.I.D.), opţiunea legiuitorului fiind în sensul de acordare a unor sporuri diferite, de salarizare diferită pentru fiecare categorie profesională în parte.
    49. În acelaşi sens sunt şi punctele de vedere teoretice exprimate de Tribunalul Buzău, Curtea de Apel Iaşi şi Tribunalul Vaslui.
    50. Tribunalul Iaşi - Secţia I civilă şi Tribunalul Constanţa - Secţia I civilă apreciază că sporul prevăzut de Legea nr. 157/2020 s-ar impune a fi acordat în mod nediscreţionar şi nediscriminatoriu tuturor salariaţilor care ocupă o funcţie şi au acces efectiv la informaţii clasificate, indiferent de domeniul în care îşi desfăşoară activitatea şi competenţele specifice, dacă îşi desfăşoară activitatea în acord cu aceleaşi reglementări unitare stabilite prin Legea nr. 182/2002 şi Hotărârea Guvernului nr. 585/2002 pentru aprobarea Standardelor naţionale de protecţie a informaţiilor clasificate în România.

    Dosarul conexat nr. 2.690/1/2024
    51. La nivelul Curţii de Apel Bucureşti, Tribunalul Ilfov a apreciat că funcţionarii publici/funcţionarii publici cu statut special din cadrul prefecturii, titulari ai autorizaţiilor de acces la informaţii clasificate, beneficiază de drepturile conferite de art. 15^1 din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, numai în condiţiile în care, premergător, sporul inclus în salariul funcţiei de bază/soldelor funcţiei de bază în condiţiile dispoziţiilor punctului nr. 1 la nota la anexa nr. IV/1A a Legii-cadru nr. 330/2009 ar fi scos din salariul funcţiei de bază/soldei funcţiei de bază, întrucât includerea respectivului spor în salariul funcţiei de bază/soldei funcţiei de bază realizate în baza legislaţiei salariale anterioare a condus la creşterea acestora şi astfel la o majorare a salariului/soldei ulterioară mai mică.
    52. Punctul de vedere exprimat la nivelul Curţii de Apel Iaşi, Tribunalului Iaşi şi Tribunalului Vaslui este că funcţionarii publici/funcţionarii publici cu statut special din cadrul prefecturii, titulari ai autorizaţiilor de acces la informaţii clasificate, nu pot beneficia simultan atât de drepturile conferite de art. 15^1 din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, cât şi de sporul inclus în salariul funcţiei de bază/soldelor funcţiei de bază în condiţiile dispoziţiilor punctului nr. 1 la nota la anexa nr. IV/1A a Legii-cadru nr. 330/2009, întrucât s-ar cumula beneficiile din două reglementări legale succesive, având aceeaşi finalitate, creându-se o lex tertia.
    53. Celelalte curţi de apel nu au identificat practică judiciară relevantă şi nici nu au comunicat opinii teoretice exprimate de către judecători.
    54. Ministerul Public - Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a menţionat că, la nivelul Secţiei judiciare, nu se verifică, în prezent, practică judiciară în vederea promovării unui eventual recurs în interesul legii asupra problemei de drept ce formează obiectul sesizărilor.

    VIII. Jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie
    55. Prezintă relevanţă considerentele următoare din Decizia nr. 8 din 7 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 453 din 6 mai 2022, prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului in interesul legii a stabilit că: „În interpretarea şi aplicarea unitară a dispoziţiilor art. 39 alin. (1) din Legea nr. 307/2006, personalul angajat al serviciilor de urgenţă voluntare/private nu este încadrat ope legis în condiţii speciale de muncă, prin raportare la art. 1-3 din Hotărârea Guvernului nr. 1.025/2003, iar dispoziţiile art. 1 şi 6 din Hotărârea Guvernului nr. 1.294/2001 şi ale art. 2 alin. (2) din Ordinul ministrului de interne nr. 283/2002 nu îi sunt aplicabile“, şi anume:
    "63. Problematica supusă dezbaterii impune, cu titlu prealabil, succinta examinare a principiilor de organizare şi funcţionare a serviciului de urgenţă voluntar sau privat, în raport cu serviciul de urgenţă profesionist, precum şi a statutului personalului civil care îşi desfăşoară activitatea în cadrul serviciului de urgenţă voluntar, faţă de personalul militar şi civil din cadrul serviciului profesionist.
    ...............................................................................................
69. Există, aşadar, un cadru normativ distinct de reglementare a organizării, funcţionării, atribuţiilor şi responsabilităţilor serviciilor de urgenţă profesioniste, pe de o parte, şi private/voluntare, pe de altă parte, precum şi o reglementare legală a raporturilor dintre cele două servicii, caracterizate de complementaritate.
70. Nici în ceea ce priveşte statutul personalului serviciilor de urgenţă reglementările nu se suprapun.
    ...............................................................................................
75. Această opţiune a legiuitorului decurge şi din faptul că serviciile de urgenţă voluntare publice/private sunt, aşa cum s-a arătat anterior, complementare serviciilor de urgenţă profesioniste, fiecare dintre acestea beneficiind de reglementări proprii, specifice, care nu se suprapun"

    IX. Raportul asupra chestiunilor de drept
    56. Prin raportul întocmit în cauză, conform art. 520 alin. (8) din Codul de procedură civilă, s-a apreciat că sesizările sunt inadmisibile.

    X. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie
    Asupra admisibilităţii sesizării
    57. Pentru a evalua dacă sesizările adresate Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, formulate în temeiul dispoziţiilor din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, sunt apte să asigure îndeplinirea funcţiei pentru care a fost concepută, aceea de a se pronunţa o decizie interpretativă de principiu, în scopul de a preîntâmpina apariţia unei practici neunitare la nivel naţional, se impune, în primul rând, evaluarea tuturor elementelor sesizărilor, adică verificarea atât a circumstanţelor care le-au generat, cât şi a condiţiilor legale care permit declanşarea mecanismului de interpretare.
    58. Condiţiile de admisibilitate pentru declanşarea procedurii de sesizare în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile, condiţii care trebuie să fie întrunite în mod cumulativ, sunt:
    - existenţa unei cauze aflate în curs de judecată în prima instanţă sau în calea de atac;
    – cauza să fie dintre cele prevăzute limitativ la art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024;
    – existenţa unei chestiuni de drept de a cărei lămurire să depindă soluţionarea pe fond a cauzei;
    – chestiunea de drept să nu fi făcut obiectul statuării Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi nici obiectul unui recurs în interesul legii în curs de soluţionare.

    59. Analiza condiţiilor de admisibilitate se face în temeiul dispoziţiilor speciale ale Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, observându-se că art. 4 din acest act normativ prevede completarea cu dispoziţiile Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată, cu modificările şi completările ulterioare.
    60. Potrivit art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, dispoziţiile ordonanţei de urgenţă se aplică în procesele privind stabilirea şi/sau plata drepturilor salariale sau de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice, inclusiv cele privind obligarea la emiterea actelor administrative sau privind anularea actelor administrative emise pentru acest personal sau/şi cele privind raporturile de muncă şi de serviciu ale acestui personal.
    61. Potrivit art. 1 alin. (3), ordonanţa de urgenţă se aplică indiferent de natura şi obiectul proceselor prevăzute la alin. (1) şi (2), de calitatea părţilor ori de instanţa competentă să le soluţioneze. De asemenea, în art. 3 s-a prevăzut că dispoziţiile art. 1 şi 2 se aplică şi proceselor în curs la data intrării în vigoare a ordonanţei de urgenţă.
    62. Sesizările pentru pronunţarea hotărârii prealabile sunt formulate de completuri ale Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal, instanţă învestită cu soluţionarea căii de atac a recursului, respectiv ale Tribunalului Suceava - Secţia I civilă şi Tribunalului Călăraşi - Secţia I civilă, învestite în primă instanţă cu soluţionarea unor acţiuni având ca obiect recunoaşterea drepturilor salariale ale reclamanţilor (funcţionari publici din cadrul Serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă din cadrul primăriei, judecători şi asistenţi judiciari ori funcţionari/funcţionari cu statut special din cadrul instituţiei prefectului) privind sporul de până la 25% din salariul de bază/solda de funcţie, prevăzut de art. 15^1 din capitolul II al anexei nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017, pentru desfăşurarea activităţilor care implică accesul la informaţii clasificate corespunzătoare nivelului maxim de secretizare, precum şi obligarea la recalcularea şi plata retroactivă a drepturilor salariale cuvenite.
    63. Se confirmă deci că pretenţiile deduse judecăţii în cauzele aflate în curs de judecată în prima instanţă se circumscriu unor drepturi de natură salarială ale personalului plătit din fonduri publice şi sunt îndeplinite condiţiile prevăzute de art. 1 şi art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024.
    64. Verificându-se îndeplinirea cerinţelor legale prevăzute prin dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, în raport cu motivările sesizărilor, au fost identificate o serie de neregularităţi de natură a contura concluzia neîndeplinirii exigenţelor procedurale pentru declanşarea mecanismului preîntâmpinării practicii neunitare, din mai multe perspective.
    65. Instanţele de trimitere arată că legiuitorul delegat ar fi instituit în sarcina instanţelor judecătoreşti învestite cu soluţionarea unor litigii din domeniul de reglementare al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024 o obligaţie de a sesiza instanţa supremă în orice ipoteză în care este identificată o problemă de drept ce nu a primit deja o rezolvare de principiu. O asemenea interpretare nu poate fi primită. Astfel cum rezultă din dispoziţiile art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, subzistă condiţia de admisibilitate ca sesizarea să vizeze o problemă de drept care necesită cu pregnanţă a fi „lămurită“, deci care să prezinte o dificultate suficient de mare, în măsură să reclame intervenţia instanţei supreme.
    66. În preambulul actului normativ menţionat anterior, care, potrivit art. 40 din Legea nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, enunţă, în sinteză, scopul şi motivarea reglementării, se arată fără echivoc că „măsurile legislative propuse pot influenţa pozitiv activitatea instanţelor judecătoreşti, în condiţiile în care, încă dintr-o etapă incipientă s-ar asigura clarificarea unor chestiuni dificile de drept“.
    67. Astfel cum s-a reţinut constant în jurisprudenţa instanţei supreme, obiectul procedurii pentru pronunţarea hotărârii prealabile este reprezentat de o normă de drept incompletă sau neclară, de un text de lege care, pe baza interpretării printr-o argumentaţie juridică adecvată, consistentă, poate primi înţelesuri şi aplicări deopotrivă divergente în situaţii cvasiidentice şi poate determina, în final, o jurisprudenţă neunitară.
    68. Totodată, în cuprinsul art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, legiuitorul a prevăzut în sarcina titularului sesizării şi obligaţia prealabilă de „verificare“ în sensul unei prime analize a îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate ale acesteia.
    69. Prin urmare, din încheierea de sesizare a instanţei supreme cu pronunţarea unei hotărâri prealabile, la fel ca şi în cazul unei sesizări întemeiate pe dispoziţiile art. 519 din Codul de procedură civilă, potrivit art. 520 din acelaşi act normativ cu care dispoziţiile ordonanţei de urgenţă se completează, este necesar să rezulte dificultatea chestiunii de drept ce se cere a fi lămurită, prin prezentarea interpretărilor diferite pe care aceasta le poate suscita. Cerinţa normei impune ca punctul de vedere al instanţei să întrevadă explicit şi care este pragul de dificultate al întrebării şi în ce măsură acesta depăşeşte obligaţia instanţei de a interpreta şi aplica legea în cadrul soluţionării unui litigiu.
    70. În dosarul având ca obiect sesizarea Curţii de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal, înregistrat cu nr. 1.981/1/2024, se cere dezlegarea problemei de drept legate de acordarea sporului de până la 25% din salariul de bază/solda de funcţie prevăzut de art. 15^1 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017 angajaţilor care au acces la informaţii clasificate din clasa „secret de stat“ din cadrul Serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă, structură funcţională aflată în organigrama unei primării.
    71. Textul de lege a cărui interpretare se solicită, respectiv art. 15^1 din anexa nr. VI - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Apărare, ordine publică şi securitate naţională“, capitolul II - Reglementări specifice personalului din instituţiile publice de apărare, ordine publică şi securitate naţională din Legea-cadru nr. 153/2017, prevede că:
    "(1) Personalul militar, poliţiştii, poliţiştii de penitenciare, precum şi personalul civil din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională care ocupă o funcţie cu acces la informaţii clasificate din clasa secret de stat beneficiază de un spor la salariul de bază/solda de funcţie de până la 25%, în condiţiile stabilite prin ordin al ordonatorului principal de credite.
(2) Categoriile de personal şi mărimea concretă a sporului prevăzut la alin. (1) se stabilesc în funcţie de locul de muncă şi certificatul/avizul de securitate deţinut, obţinut potrivit legii, precum şi de nivelul de secretizare al informaţiilor la care persoana are acces.
(3) Sporul prevăzut la alin. (1) şi indemnizaţia prevăzută la art. 18 nu se pot acorda cumulat aceleiaşi persoane."

    72. Încheierea de sesizare nu cuprinde nicio motivare a îndeplinirii condiţiei de admisibilitate referitoare la existenţa chestiunii de drept reale şi veritabile, ci se rezumă la o prezentare a conţinutului textului legal anterior menţionat şi a obiectului cauzei, fără a se argumenta dificultatea interpretării dispoziţiilor în legătură cu care este formulată sesizarea.
    73. Verificarea premiselor sesizării determinate de circumstanţele litigiului, precum şi de întrebarea formulată conduce la concluzia că nu este cazul unei dificultăţi de interpretare punctuale, de principiu, a normei de drept indicate în actul de sesizare, de natură să necesite intervenţia instanţei supreme.
    74. În lipsa problemei de interpretare din partea instanţei care să vizeze stabilirea înţelesului sau a conţinutului normei legale, sesizarea nu urmăreşte decât o aplicare a acesteia la situaţia concretă dedusă judecăţii şi o confirmare a soluţiei care se prefigurează în cauza cu care a fost învestită, abordare ce are semnificaţia nesocotirii sensului şi raţiunii reglementării mecanismului hotărârii prealabile.
    75. De altfel, prin memoriul de recurs cu soluţionarea căruia a fost învestită curtea de apel, reclamanţii, funcţionari publici din cadrul Serviciului voluntar pentru situaţii de urgenţă organizat la nivelul primăriei, susţin nelegalitatea sentinţei de respingere a cererii de chemare în judecată, cu motivarea că plata sporului de până la 25% din salariul de bază pentru ocuparea unei funcţii cu acces la informaţii clasificate din clasa secret de stat este justificată prin atribuţiile din domeniul protecţiei civile, de aceeaşi natură cu cele ale serviciilor de urgenţă profesioniste, ceea ce ar conduce, în opinia recurenţilor, la asimilarea cu personalul civil din sistemul securităţii naţionale, invocând dispoziţiile unui alt act normativ, şi anume Legea nr. 481/2004. Astfel, se arată că, potrivit art. 1 alin. (1), protecţia civilă este o componentă a sistemului securităţii naţionale, iar, în temeiul art. 3 alin. (3) din lege, îndeplinirea atribuţiilor specifice de protecţie civilă se realizează de către serviciile de urgenţă publice sau private, profesioniste şi voluntare.
    76. În acelaşi cadru al analizei prealabile asupra îndeplinirii condiţiilor de admisibilitate prevăzute de art. 2 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, cerinţa nestatuării anterioare de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie vizează inexistenţa unor dezlegări de principiu ale unei chestiuni similare date de instanţa supremă în cadrul competenţei specifice de asigurare a practicii unitare la nivelul tuturor instanţelor judecătoreşti din ţară prin mecanismele reglementate de lege în acest scop, hotărârea prealabilă pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi, respectiv, recursul în interesul legii.
    77. Prin Decizia nr. 8 din 7 martie 2022, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii s-a pronunţat în dezlegarea unei alte probleme de drept, şi anume, a imposibilităţii extinderii sferei de aplicare a reglementărilor speciale privind încadrarea în condiţii deosebite de muncă, aplicabile serviciilor de urgenţă profesioniste, direct ori prin analogie şi personalului civil angajat în serviciile de urgenţă voluntare, în exercitarea atribuţiilor de aceeaşi natură care ţin de protecţia civilă.
    78. Or, prin considerentele acestei decizii instanţa supremă a procedat la examinarea principiilor generale de organizare şi funcţionare ale serviciului de urgenţă voluntar în raport cu serviciul de urgenţă profesionist, precum şi a statutului personalului civil care îşi desfăşoară activitatea în cadrul serviciului de urgenţă voluntar, faţă de personalul militar şi civil din cadrul serviciului profesionist. Astfel, s-a concluzionat că există un cadru normativ distinct de reglementare a organizării, funcţionării, atribuţiilor şi responsabilităţilor serviciilor de urgenţă profesioniste, pe de o parte, şi voluntare, pe de altă parte, precum şi o reglementare legală a raporturilor dintre cele două servicii, caracterizate de complementaritate, iar fiecare dintre acestea beneficiază de reglementări proprii, specifice, care nu se suprapun.
    79. În dosarul conexat, având ca obiect sesizarea formulată de Tribunalul Suceava - Secţia I civilă, înregistrat cu nr. 2.187/1/2024, întrebarea adresată completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept vizează îndreptăţirea judecătorilor şi asistenţilor judiciari de a beneficia de sporul de 25% din salariul de bază corespunzător nivelului maxim de secretizare, în interpretarea aceloraşi dispoziţii ale art. 15^1 din anexa nr. VI la Legea-cadru nr. 153/2017.
    80. Instanţa învestită cu soluţionarea fondului solicită statuarea completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept asupra aplicării normei legale din cuprinsul anexei nr. VI - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Apărare, ordine publică şi securitate naţională“ raporturilor juridice deduse judecăţii prin cererea de chemare în judecată a reclamanţilor ce fac parte dintr-o altă familie ocupaţională de funcţii bugetare „Justiţie“ (anexa nr. V).
    81. În lipsa din încheierea de sesizare a oricărei argumentări referitoare la o dificultate a interpretării, la ambiguitatea sau precaritatea textului legal a cărui lămurire se solicită, se remarcă, deopotrivă, că titularul sesizării nu a întâmpinat dificultăţi în interpretarea acestuia, sub aspectul identificării sferei destinatarilor legali ai dreptului salarial din cuprinsul textului legal al art. 15^1 din anexa nr. VI - Familia ocupaţională de funcţii bugetare „Apărare, ordine publică şi securitate naţională“, în care reclamanţii nu se încadrează, aspect ce rezultă în afara oricărei ambivalenţe din exprimarea punctului de vedere asupra chestiunii de drept ce formează obiectul sesizării.
    82. Totodată, se observă că legiuitorul delegat a ţinut seama, la adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 62/2024, de configuraţia actuală a mecanismului hotărârii prealabile pentru dezlegarea unor chestiuni de drept şi de efectul obligativităţii hotărârii pe care o pronunţă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, hotărârea prealabilă fiind un instrument util instanţelor de judecată învestite cu aplicarea legii la o speţă concretă, prin soluţiile pe care le oferă atât la o problemă de drept punctuală, cât şi la altele identice ori similare.
    83. Rezolvarea problemei de drept este prealabilă soluţionării definitive a cauzelor, cu scopul preîntâmpinării pronunţării unor hotărâri contradictorii în interpretarea aceleiaşi norme de drept şi înlăturării intervenţiei celuilalt mecanism de unificare a practicii judiciare atribuit instanţei supreme, ce poate interveni a posteriori, recursul în interesul legii.
    84. În urma consultării instanţelor naţionale, în limitele impuse de legătura cu soluţionarea cauzei pendinte la instanţa de trimitere, se remarcă cristalizarea unei practici judiciare consistente, circumscrise acestui text de lege, în care s-au tranşat litigii relative la o chestiune similară celei la care se referă sesizarea şi consolidată prin parcurgerea căilor de atac, în sensul respingerii acţiunilor ca nefondate.
    85. Jurisprudenţa unitară reflectată prin hotărârile judecătoreşti definitive demonstrează aceeaşi modalitate de identificare şi interpretare a normelor legale aplicabile în situaţii similare celei la care se referă sesizarea, lipsind raţiunea activării mecanismului de unificare a jurisprudenţei, prin pronunţarea hotărârii prealabile.
    86. În dosarul conexat având ca obiect sesizarea Tribunalului Călăraşi - Secţia civilă, înregistrat cu nr. 2.690/1/2024, întrebarea adresată completului pentru dezlegarea unor chestiuni de drept vizează stabilirea dacă funcţionarii publici/funcţionarii cu statut special din cadrul instituţiei prefectului, titulari ai autorizaţiilor de acces la informaţii clasificate, beneficiază de sporul prevăzut de art. 15^1 din anexa nr. VI din Legea-cadru nr. 153/2017, în condiţiile în care prin punctul nr. 1 la nota la anexa nr. IV/1A a Legii-cadru nr. 330/2009 s-a prevăzut includerea sporului de fidelitate în coeficienţii de ierarhizare şi astfel sporul a fost inclus în salariul funcţiei de bază/soldelor funcţiei de bază.
    87. Scopul procedurii pentru pronunţarea hotărârii prealabile este de a se da o dezlegare de principiu asupra unei probleme veritabile şi dificile de drept, de a cărei lămurire depinde soluţionarea pe fond a cauzei, în sensul de a fi aptă să conducă la dezlegarea litigiului, condiţii de admisibilitate care nu sunt îndeplinite.
    88. Instanţa de trimitere nu îşi formulează întrebarea în legătură cu interpretarea conţinutului art. 15^1 din anexa nr. VI din Legea-cadru nr. 153/2017, ci cu aplicarea dispoziţiilor punctului nr. 1 la nota la anexa nr. IV/1A a Legii-cadru nr. 330/2009.
    89. Textul legal pe care îl citează instanţa de sesizare prevede că „În coeficienţii de ierarhizare minimi şi maximi sunt cuprinse solda/salariul de merit, indemnizaţia de dispozitiv/sporul pentru misiune permanentă, sporul pentru păstrarea confidenţialităţii în legătură cu informaţiile clasificate şi sporul de fidelitate“ şi se regăseşte în cuprinsul Legii-cadru nr. 330/2009, act normativ care nu mai este în vigoare, ca urmare a adoptării subsecvente a Legii-cadru nr. 285/2010 şi ulterior a Legii-cadru actuale nr. 153/2017.
    90. Deşi instanţa de trimitere indică în cuprinsul sesizării, din eroare, sporul de fidelitate, are în vedere un alt drept salarial, şi anume, sporul pentru păstrarea confidenţialităţii în legătură cu informaţiile clasificate, prevăzut în legislaţia de salarizare a instituţiilor din sistemul de apărare, ordine publică şi securitate naţională anterioară. Acest drept salarial, în urma adoptării Legii-cadru nr. 330/2009 - prin care s-a stabilit că salariul de bază, soldele sau indemnizaţiile lunare de încadrare vor deveni principalul element al câştigului salarial, prin includerea în acestea a unor sporuri care au un caracter general, a fost introdus în coeficienţii de ierarhizare ai salariilor, funcţiei de bază/soldelor funcţiei de bază, potrivit punctului nr. 1 la nota la anexa nr. IV/1A.
    91. Instanţa de trimitere reţine că prin normele Legii-cadru în vigoare nr. 153/2017, pe care se întemeiază cererea de chemare în judecată cu soluţionarea căreia a fost învestită, au fost definite conceptual salariul de bază/solda de funcţie, pe de o parte, şi salariul lunar/solda lunară ce include şi sporurile, pe de altă parte, concluzionând astfel că, ca urmare a includerii sporurilor în salariul de bază, nu se mai poate face o diferenţiere între aceste drepturi salariale.
    92. Cu toate acestea, prin încheierea de sesizare se justifică necesitatea intervenţiei instanţei supreme pe calea hotărârii prealabile, invocându-se discriminarea funcţionarilor publici/funcţionarilor publici cu statut special care, ca urmare a dobândirii dreptului de acces la informaţii clasificate din clasa secret de stat după intrarea în vigoare a Legii nr. 157/2020 (de modificare a anexei nr. VI din Legea-cadru nr. 153/2017), sunt îndreptăţiţi la plata sporului, acesta nefiind inclus în salariul de bază, faţă de funcţionarii publici/funcţionarii publici cu statut special care au dobândit dreptul de acces la informaţii clasificate din clasa secret de stat conform legislaţiei anterioare şi care au inclus sporul în salariul funcţiei de bază/soldei funcţiei de bază.
    93. Or, se observă că prin cererea de chemare în judecată reclamanţii nu au contestat ordinele de salarizare în legătură cu calculul şi majorarea salariului de bază, ci au solicitat completarea salariului brut lunar cu sporul prevăzut de art. 15^1 din anexa nr. VI din Legea-cadru nr. 153/2017 - drept salarial introdus prin adoptarea Legii nr. 157/2020 - calculat prin aplicarea procentului stabilit în temeiul autorizaţiilor de acces la informaţii clasificate la salariul de bază.
    94. În legătură cu includerea în salariul de bază/solda de funcţie a sporurilor prevăzute prin legislaţia anterioară, reclamanţii susţin discriminarea dintr-o altă perspectivă, şi anume, în sensul că personalul beneficiază începând cu 1 iunie 2023 de acelaşi salariu de bază maximal aferent anului 2022, fiind emise ordinele de salarizare indiferent de exercitarea unei activităţi care presupune drept de acces la informaţii clasificate, prin urmare fără a li se recunoaşte şi dreptul la sporul de până la 25% din salariul de bază/solda de funcţie pentru îndeplinirea efectivă a obligaţiei de confidenţialitate, în raport cu informaţiile clasificate prelucrate.
    95. Pe de altă parte, neacordarea sporului prevăzut de art. 15^1 din anexa nr. VI din Legea-cadru nr. 153/2017 este motivată de către pârât, prin întâmpinare, prin limitarea de către legiuitor a nivelului şi a modalităţii de acordare a sporurilor care fac parte din salariul brut lunar/solda lunară de care beneficiază personalul plătit din fonduri publice, cel mult la nivelul cuantumului acordat pentru luna decembrie a anului anterior, în măsura în care personalul ocupă aceeaşi funcţie şi îşi desfăşoară activitatea în aceleaşi condiţii, fiind invocate drept temei alte acte normative decât cele a căror interpretare se solicită prin sesizare, şi anume Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 168/2022, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 130/2021, Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 226/2020 şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 114/2018, prin care s-au adoptat aceste măsuri fiscal-bugetare.

    96. Prin urmare, sesizarea nu priveşte lămurirea unei chestiuni de drept care să fie determinantă în ce priveşte soluţionarea pe fond a cauzei. Operaţiunile de identificare, interpretare şi aplicare a textelor de lege circumstanţelor care caracterizează litigiul, deci de realizare a raţionamentului judiciar, rămân în atributul exclusiv al instanţei învestite cu soluţionarea litigiului, neputând fi transferate completului constituit pentru pronunţarea unei hotărâri prealabile.
    ÎNALTA CURTE DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge ca inadmisibile sesizările conexate formulate de Curtea de Apel Braşov - Secţia contencios administrativ şi fiscal în Dosarul nr. 3.178/62/2023*, de Tribunalul Suceava - Secţia I civilă în Dosarul nr. 3.711/86/2023 şi de Tribunalul Călăraşi - Secţia civilă în Dosarul nr. 1.272/116/2023, în vederea pronunţării unei hotărâri prealabile pentru dezlegarea chestiunilor de drept privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 15^1 din anexa nr. VI din Legea-cadru nr. 153/2017 cu referire la acordarea sporului la salariul de bază/solda de funcţie de până la 25%, pentru exercitarea unei funcţii cu acces la informaţii clasificate din clasa secret de stat.
    Obligatorie, potrivit dispoziţiilor art. 521 alin. (3) din Codul de procedură civilă.
    Pronunţată în şedinţă publică astăzi, 27 ianuarie 2025.

                    VICEPREŞEDINTELE ÎNALTEI CURŢI DE CASAŢIE ŞI JUSTIŢIE
                    MARIANA CONSTANTINESCU
                    Magistrat-asistent,
                    Ileana Peligrad

    ------

Newsletter GRATUIT

Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii, DECIZIA nr. 15 din 27 ianuarie 2025

Comentarii

Fii primul care comenteaza.

MonitorulJuridic.ro este un proiect:

Atentie, Juristi!

5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 Modele de Contracte Civile si Acte Comerciale conforme cu Noul Cod civil si GDPR"