Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 2, ale art. 442 alin. (1) ultima teză şi ale art. 124 alin. (1) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Eugen Meran în Dosarul nr. 1.332/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 721D/2018. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, deoarece, pe de o parte, textele legale criticate nu au legătură cu soluţionarea cauzei, iar, pe de altă parte, critica vizează aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea legii. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 27 martie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.332/2/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 503 alin. (2) pct. 2, ale art. 442 alin. (1) ultima teză şi art. 124 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Eugen Meran într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii în anulare. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile art. 503 alin. (2) pct. 2, ale art. 442 alin. (1) ultima teză şi ale art. 124 alin. (1) din Codul de procedură civilă sunt neconstituţionale, deoarece sintagmele pe care le conţin - respectiv „eroare materială“ şi „chestiune prejudicială“ - nu sunt definite explicit, astfel încât să corespundă unor norme accesibile şi previzibile, nefiind delimitat înţelesul acestora în funcţie de scopul urmărit de legiuitor în contextul în care sunt interpretate şi aplicate, ambele fiind folosite în acţiuni procedurale cu sens diferit. Raportat la speţa de faţă, se arată că stabilirea de către instanţa de judecată a termenelor procedurale în care se pot formula căile de atac se realizează în funcţie de natura şi calificarea dată litigiului (litigiu de muncă sau litigiu de asigurări sociale), de calitatea părţilor (angajat sau pensionar militar) şi de legile aplicabile în contextul dat (Legea dialogului social nr. 62/2011, Legea nr. 223/2015 privind pensiile militare de stat sau Codul de procedură civilă), aspecte pe care le apreciază instanţa de judecată. În acest context, se învederează că procedura de judecată trebuie stabilită, potrivit Constituţiei, prin lege, şi nu prin jurisprudenţă, iar normele legale trebuie să conţină reglementări precise şi accesibile prin care să se prevadă conţinutul şi limitele de exercitare a puterii de apreciere a autorităţii în acest domeniu, ţinând cont de scopul legitim urmărit pentru a oferi justiţiabilului protecţie adecvată împotriva arbitrarului, iar interpretarea unei norme juridice trebuie să ţină seama de exigenţele constituţionale. Lipsa lămuririi semnificaţiei celor două sintagme în discuţie generează arbitrar şi subiectivitate, ce pot conduce la soluţii ce nu corespund intenţiei legiuitorului de asigurare a căilor extraordinare de atac pentru situaţii de excepţie. 6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale opinează în sensul că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 7. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze prezenta excepţie. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 503 alin. (2) pct. 2, ale art. 442 alin. (1) ultima teză şi ale art. 124 alin. (1) din Legea nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015. Dispoziţiile criticate au următorul cuprins: - Art. 124 alin. (1): „(1) Instanţa competentă să judece cererea principală se va pronunţa şi asupra apărărilor şi excepţiilor, în afara celor care constituie chestiuni prejudiciale şi care, potrivit legii, sunt de competenţa exclusivă a altei instanţe.“; – Art. 442 alin. (1) ultima teză: „(1) Erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale cuprinse în hotărâri sau încheieri pot fi îndreptate din oficiu ori la cerere.“; – Art. 503 alin. (2) pct. 2: „(2) Hotărârile instanţelor de recurs mai pot fi atacate cu contestaţie în anulare atunci când: [...] 2. dezlegarea dată recursului este rezultatul unei erori materiale;“. 11. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 1 alin. (5) în componenta privind calitatea legii, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil, ale art. 24 privind dreptul la apărare, ale art. 126 alin. (2) potrivit căruia: „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“ şi ale art. 129 potrivit căruia „Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii“. De asemenea, sunt menţionate dispoziţiile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, precum şi ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că aceasta este formulată din perspectiva interpretării şi aplicării prevederilor criticate, în concret, la speţa dedusă judecăţii, aflată în diferite etape procesuale, autorul acesteia dorind practic o interpretare/definire de către instanţa de contencios constituţional a unor instituţii de drept utilizate în acţiuni procedurale diferite, respectiv căi de atac şi termene procedurale, în raport cu anumite acte normative în virtutea cărora este calificat un litigiu. 13. În ceea ce priveşte interpretarea şi aplicarea legii, Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a reţinut că acestea acoperă identificarea normei aplicabile, analiza conţinutului său şi o necesară adaptare a acesteia la faptele juridice pe care le-a stabilit, iar instanţa de judecată este cea care poate dispune de instrumentele necesare pentru a decide cu privire la aceste aspecte (a se vedea Decizia nr. 838 din 27 mai 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 3 iulie 2009). 14. Curtea observă că, în cauza de faţă, aspectele de interpretare şi aplicare a legii privesc chestiuni ce ţin de: (i) instanţa competentă să judece cererea principală care se va pronunţa şi asupra apărărilor şi excepţiilor, în afara celor care constituie chestiuni prejudiciale şi care, potrivit legii, sunt de competenţa exclusivă a altei instanţe; (ii) erorile sau omisiunile cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau cele de calcul, precum şi orice alte erori materiale cuprinse în hotărâri sau încheieri ce pot fi îndreptate din oficiu ori la cerere; (iii) atacarea cu contestaţie în anulare a hotărârilor instanţei de recurs atunci când dezlegarea dată acestuia este rezultatul unei erori materiale. 15. Faţă de această împrejurare, Curtea reţine că, în conformitate cu prevederile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, instanţa de contencios constituţional asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei. Aşadar, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte aplicarea şi interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, aşa cum rezultă din prevederile art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie. Astfel, printr-o jurisprudenţă constantă, Curtea Constituţională s-a pronunţat cu privire la competenţa exclusivă a instanţelor judecătoreşti de a soluţiona probleme care ţin de interpretarea şi/sau aplicarea legii, sens în care este, spre exemplu, Decizia nr. 504 din 7 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 941 din 22 decembrie 2014, paragraful 14. 16. Prin urmare, având în vedere dispoziţiile art. 142 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora „Curtea Constituţională este garantul supremaţiei Constituţiei“, coroborate cu cele ale art. 126 alin. (1) şi (2) din Legea fundamentală, în virtutea cărora justiţia se realizează prin Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi prin celelalte instanţe judecătoreşti stabilite de lege, iar competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege, precum şi faptul că instanţa de contencios constituţional nu se pronunţă asupra modului de interpretare şi aplicare a legii, ci, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, numai asupra înţelesului său contrar Constituţiei dedus din raportarea la norme şi principii constituţionale, excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum este formulată în prezenta cauză, urmează a fi respinsă ca inadmisibilă. 17. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 124 alin. (1), ale art. 442 alin. (1) ultima teză şi ale art. 503 alin. (2) pct. 2 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Eugen Meran în Dosarul nr. 1.332/2/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VII-a pentru cauze privind conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 12 martie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
