Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, modificate prin art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, excepţie ridicată de Carmen Negrea în Dosarul nr. 7.668/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.094D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Preşedintele dispune să se facă apelul şi în Dosarul nr. 1.512D/2018, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, ridicată de Argentina Corina Haibach în Dosarul nr. 1.913/30/2018 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal. 4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu conexarea cauzelor. Curtea, având în vedere identitatea de obiect a cauzelor, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea Dosarului nr. 1.512D/2018 la Dosarul nr. 1.094D/2018, care a fost primul înregistrat. 6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, ca neîntemeiată, având în vedere jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale şi faptul că nu există temeiuri pentru reconsiderarea acesteia. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 7. Prin Încheierea din 12 iunie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 7.668/3/2018, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, modificate prin art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor. 8. Prin Încheierea din 28 septembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.913/30/2018, Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor. 9. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de reclamantele Carmen Negrea şi Argentina Corina Haibach în cadrul soluţionării unor acţiuni de contencios administrativ având ca obiect anularea deciziilor emise de agenţiile de plăţi şi inspecţie socială prin care s-a stabilit cuantumul indemnizaţiei de creştere a copilului în limita plafonului instituit prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017. 10. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarele acesteia susţin, în esenţă, că art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, aşa cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017, este contrar art. 115 alin. (4) din Constituţie, întrucât nu exista o situaţie extraordinară şi de urgenţă care să justifice modificarea acestor prevederi. Astfel, Guvernul a încălcat procedura constituţională pentru adoptarea unei ordonanţe de urgenţă şi nu a respectat niciuna dintre condiţiile prevăzute de Legea fundamentală pentru exercitarea delegării legislative, respectiv a adoptat actul normativ fără a exista o situaţie extraordinară care să fi justificat adoptarea unor măsuri cu un impact social major faţă de persoanele îndreptăţite la indemnizaţia de creştere a copilului, cu un impact economic major faţă de angajamentele asumate de România în calitate de ţară membră a Uniunii Europene; reglementarea acestor măsuri nu era sub presiunea unui termen pentru adoptarea în regim de urgenţă; urgenţa nu a fost motivată în cuprinsul ordonanţei criticate. Condiţia „urgenţei“ nu trebuie interpretată în sens larg. În realitate, orice modificare adoptată are şi trebuie să aibă o motivare, expunere de motive, însă nevoia de modificare a legislaţiei şi urgenţa modificării sunt condiţii distincte care trebuie îndeplinite cumulativ. Menţinerea deficitului bugetar sub 3% nu este o situaţie extraordinară care să justifice adoptarea pe calea ordonanţei de urgenţă a unor măsuri de diminuare a cheltuielilor bugetare. Nu se poate ca ordonanţele de urgenţă prin care se reduc cheltuielile bugetare să înlocuiască un program de guvernare eficient care să menţină deficitul bugetar sub 3%. 11. Se afirmă că, în jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că de esenţa cazului excepţional, care să justifice adoptarea unei ordonanţe de urgenţe, este caracterul obiectiv, în sensul că existenţa sa nu depinde de voinţa Guvernului. Utilitatea reglementării, oportunitatea sau nevoia armonizării legislaţiei naţionale cu cea comunitară nu pot motiva urgenţa, în acest sens fiind şi jurisprudenţa Curţii Constituţionale (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 15 din 25 ianuarie 2000, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005 şi Decizia nr. 109 din 9 februarie 2010). 12. Se susţine că prevederile legale criticate contravin art. 15 alin. (2) din Constituţie, întrucât se aplică retroactiv tuturor beneficiarilor, respectiv şi celor cărora le-a fost stabilit dreptul la indemnizaţia pentru creşterea copilului anterior emiterii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017, prin care s-a stabilit plafonul maxim de 8.500 lei. Ca atare, reducerea cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copiilor începând cu data de 1 septembrie 2017, dată ulterioară emiterii actului contestat, încalcă principiul neretroactivităţii legii. 13. În continuare, se apreciază că diminuarea indemnizaţiei lunare pentru creşterea copiilor, prin plafonarea acesteia la suma de 8.500 lei, este în contradicţie cu art. 44 din Constituţie referitor la dreptul de proprietate privată şi cu art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 14. Se menţionează că, drept urmare a interpretării date de către Curtea Europeană a Drepturilor Omului noţiunii de „bun“, care este obligatorie pentru instanţele judecătoreşti şi autorităţile publice naţionale, dreptul la indemnizaţia pentru creşterea copilului este asimilat unui drept de proprietate, iar diminuarea indemnizaţiei constituie o ingerinţă care afectează dreptul de proprietate. Se afirmă că instanţa europeană a drepturilor omului s-a pronunţat în mai multe cauze, similare situaţiei de faţă, în care statele au diminuat drepturile câştigate ale cetăţenilor lor. Chiar dacă speţele aveau în discuţie pensiile diminuate ale petenţilor, situaţia este similară şi în privinţa indemnizaţiilor lunare pentru creşterea copiilor, fiind asimilate „dreptului de proprietate“ întocmai ca pensia. În acest sens, se menţionează hotărârile din 7 aprilie 1976, 16 septembrie 1996, 31 octombrie 2007 şi 18 februarie 2009, pronunţate în cauzele Christian Muller împotriva Austriei, Gaygusuz împotriva Austriei, Buchen împotriva Cehiei şi, respectiv, Andrejeva împotriva Letoniei. 15. Prin urmare, art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, aşa cum a fost modificat prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017, instituie practic o expropriere, iar plafonarea cuantumului indemnizaţiei pentru creşterea copilului afectează însăşi substanţa dreptului de proprietate. 16. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că textele de lege criticate încalcă dispoziţiile constituţionale indicate, întrucât raportarea necesităţii urgenţei în emiterea ordonanţei la deficitul bugetar nu este suficientă pentru a justifica prin ea însăşi caracterul extraordinar, de excepţie, al exercitării delegării legislative de către executiv. 17. Tribunalul Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că prevederile legale criticate nu contravin dispoziţiilor art. 15 alin. (2) şi art. 44 din Constituţie, deoarece se aplică doar pentru viitor şi nu aduc atingere substanţei dreptului de proprietate al reclamantei. 18. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 19. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 20. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 21. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierilor de sesizare, prevederile art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, modificate prin art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 644 din 7 august 2017. Însă, având în vedere notele autoarelor excepţiei, prin care formulează critici de neconstituţionalitate atât extrinsecă, cât şi intrinsecă referitoare la prevederile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. I pct. 1 şi ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, precum şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 în ansamblul său, având următorul conţinut: - Art. I: „Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 830 din 10 decembrie 2010, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: 1. La articolul 2, alineatul (2) se modifică şi va avea următorul cuprins: "(2) Indemnizaţia lunară prevăzută la alin. (1) se stabileşte în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului şi nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plată şi nici mai mare de 8.500 lei.»“;" – Art. II: „Prevederile art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, aprobată cu modificări prin Legea nr. 132/2011, cu modificările şi completările ulterioare, modificate prin prezenta ordonanţă de urgenţă, se aplică începând cu drepturile aferente lunii septembrie 2017.“ 22. În opinia autoarelor excepţiei, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale ale art. 15 alin. (2) referitor la neretroactivitatea legii, ale art. 44 privind dreptul de proprietate privată şi ale art. 115 alin. (4) referitor la condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului. De asemenea, se invocă prevederile art. 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale şi ale art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie. 23. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că autoarele acesteia critică soluţia legislativă ce limitează, începând cu luna septembrie 2017, cuantumul indemnizaţiei pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, la suma de 8.500 lei, care este inferioară cuantumului indemnizaţiei acordat anterior, în temeiul art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, în forma anterioară modificărilor aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017. 24. Curtea constată că soluţia legislativă menţionată a mai făcut obiect al controlului de constituţionalitate din perspectiva unor critici asemănătoare, prin Decizia nr. 334 din 11 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.210 din 11 decembrie 2020, Decizia nr. 362 din 16 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 785 din 27 august 2020, şi Decizia nr. 400 din 18 iunie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 893 din 30 septembrie 2020, excepţiile de neconstituţionalitate fiind respinse ca neîntemeiate. 25. Astfel, prin Decizia nr. 362 din 16 iunie 2020, precitată, paragraful 39, Curtea a observat că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 modifică şi completează Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, instituind, în esenţă, o limită maximă de 8.500 lei a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, începând cu drepturile aferente lunii septembrie 2017. Dreptul la concediul pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, respectiv 3 ani, în cazul copilului cu handicap, precum şi la o indemnizaţie lunară a fost reglementat iniţial prin art. 1 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 148/2005 privind susţinerea familiei în vederea creşterii copilului, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.008 din 14 noiembrie 2005. În prezent, acest drept este reglementat de art. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010. Din examinarea evoluţiei legislative în această materie reiese că indemnizaţia lunară pentru creşterea copilului a suferit o serie de modificări atât referitoare la cuantum (procentul din venitul beneficiarului), cât şi în ceea ce priveşte instituirea unor limite minime şi/sau maxime ale acesteia. Astfel, înainte de intrarea în vigoare a actului normativ criticat, era aplicabil art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, în forma modificată prin Legea nr. 66/2016 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 304 din 20 aprilie 2016, potrivit căruia „Indemnizaţia lunară prevăzută la alin. (1) se stabileşte în cuantum de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului şi nu poate fi mai mică de 85% din cuantumul salariului minim brut pe ţară garantat în plată“. Aşadar, înainte de intrarea în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017, nu exista o limită maximă a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului în vârstă de până la 2 ani, ci doar o limită minimă. Prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 s-a adăugat şi o limită maximă de 8.500 lei a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copilului, începând cu drepturile aferente lunii septembrie 2017. Această limită maximă s-a menţinut până în prezent, în acest sens fiind dispoziţiile art. 2 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010, modificată şi completată prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 82/2017, potrivit cărora „Cuantumul indemnizaţiei lunare prevăzute la alin. (1) este de 85% din media veniturilor nete realizate în ultimele 12 luni din ultimii 2 ani anteriori datei naşterii copilului. Cuantumul minim al indemnizaţiei lunare nu poate fi mai mic decât suma rezultată din aplicarea unui coeficient de multiplicare de 2,5 la valoarea indicatorului social de referinţă, iar cuantumul maxim al acesteia nu poate depăşi valoarea de 8.500 lei“. 26. Cu privire la critica de neconstituţionalitate extrinsecă potrivit căreia soluţia legislativă cuprinsă în actul normativ criticat nu respectă exigenţele constituţionale ale art. 115 alin. (4), prin Decizia nr. 362 din 16 iunie 2020, precitată, paragraful 41, Curtea a constatat netemeinicia acesteia, având în vedere cele prezentate în preambulul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017, actul normativ criticat fiind adoptat cu respectarea condiţiilor impuse de Legea fundamentală. Aspectele privind imposibilitatea de plată a tuturor drepturilor de asistenţă socială vizează un interes public şi constituie o situaţie extraordinară, a cărei reglementare nu poate fi amânată, urgenţa fiind motivată în preambulul ordonanţei de urgenţă. Astfel, în preambul se menţionează că prin Legea nr. 66/2016 a fost eliminat plafonul maxim, iar „aceste modificări au condus la creşterea numărului de beneficiari, dar şi a cuantumului indemnizaţiei şi, implicit, la creşterea cheltuielilor bugetare“. Totodată, se precizează că actul normativ a fost adoptat „luând în considerare modele europene în privinţa acordării formelor de sprijin pentru perioada concediului de creştere a copilului, ţinând cont de faptul că, pentru plata drepturilor de indemnizaţie pentru creşterea copilului în anul 2017, bugetul alocat nu poate acoperi necesarul de 3,4 miliarde lei, în condiţiile menţinerii deficitului bugetar sub 3% şi având în vedere faptul că bugetul alocat Ministerului Muncii şi Justiţiei Sociale nu poate acoperi plata tuturor drepturilor de asistenţă socială gestionate, pentru asigurarea drepturilor de asistenţă socială de natura alocaţiei de stat pentru copii, a ajutoarelor şi alocaţiilor acordate categoriilor defavorizate, a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi“, fiind necesară „ajustarea cheltuielii bugetare prin modificarea unor programe de asistenţă socială care afectează un număr redus de persoane, dar care implică o cheltuială bugetară mare“. De asemenea, se precizează că în absenţa stabilirii unui cuantum maxim al indemnizaţiei „ar trebui ajustate alte beneficii de asistenţă socială ale căror cuantumuri nu sunt la un nivel ridicat şi care ar afecta un număr de peste 2 milioane de persoane, faţă de 1.100 cât ar fi afectate prin plafonarea indemnizaţiei pentru creşterea copiilor“. 27. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate potrivit căreia Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 nu respectă principiul neretroactivităţii legii, întrucât modifică raporturi juridice aflate în derulare la momentul intrării în vigoare a acesteia, prin Decizia nr. 362 din 16 iunie 2020, precitată, paragrafele 43-45, Curtea a statuat că actul normativ criticat a fost publicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, la data de 7 august 2017, iar, potrivit art. II din acesta, prevederile referitoare la instituirea limitei maxime de 8.500 lei a indemnizaţiei lunare pentru creşterea copiilor se aplică începând cu drepturile aferente lunii septembrie 2017. Referitor la principiul neretroactivităţii legii, consacrat de art. 15 alin. (2) din Constituţie, Curtea a stabilit în jurisprudenţa sa că în conceptul de „drepturi câştigate“ pot intra doar prestaţiile deja realizate până la intrarea în vigoare a noii reglementări. Prin urmare, numai dacă legiuitorul ar fi intervenit asupra acestor prestaţii deja încasate s-ar fi încălcat dispoziţiile art. 15 alin. (2) din Constituţie. Aşadar, având în vedere caracterul succesiv, lunar, al indemnizaţiei pentru creşterea copilului, Curtea a constatat că textele de lege criticate afectează indemnizaţiile pentru creşterea copilului doar pe viitor, şi numai în ceea ce priveşte cuantumul acestora, prin instituirea unei limite maxime de 8.500 lei. Condiţiile privind acordarea acestor indemnizaţii nu sunt afectate de noile reglementări. De asemenea, Curtea a reţinut că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 nu are efecte asupra prestaţiilor deja obţinute anterior intrării sale în vigoare, care constituie facta praeterita, ci numai asupra prestaţiilor încasate începând cu luna septembrie 2017, după intrarea sa în vigoare, conformându-se astfel dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora „Legea dispune numai pentru viitor, cu excepţia legii penale sau contravenţionale mai favorabile“. 28. Referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 44 alin. (2) din Constituţie şi art. 1 paragraful 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, prin Decizia nr. 334 din 11 iunie 2020, paragraful 48, şi Decizia nr. 362 din 16 iunie 2020, paragraful 48, Curtea a statuat că în cazul indemnizaţiilor pentru creşterea copilului, care nu au o consacrare constituţională, indemnizaţiile viitoare pentru creşterea copilului nu se încadrează în noţiunea de „bun“ în sensul art. 1 din Primul Protocol adiţional la Convenţie şi nici nu sunt garantate de dispoziţiile art. 44 din Constituţie, cu excepţia celor deja încasate. Prin urmare, Curtea a constatat că limitarea indemnizaţiei pentru creşterea copilului la 8.500 lei, aplicabilă drepturilor ce urmau a fi încasate după data intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017, nu poate reprezenta o ingerinţă în sfera protecţiei proprietăţii private. 29. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia şi considerentele deciziilor enunţate anterior îşi păstrează, în mod corespunzător, valabilitatea în prezenta cauză. 30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Carmen Negrea în Dosarul nr. 7.668/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi de Argentina Corina Haibach în Dosarul nr. 1.913/30/2018 al Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. I pct. 1 şi ale art. II din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 pentru modificarea şi completarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 111/2010 privind concediul şi indemnizaţia lunară pentru creşterea copiilor, precum şi Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 55/2017 în ansamblul său sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi Tribunalului Timiş - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 4 martie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Bianca Drăghici ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
