Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌─────────────────────┬────────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Daniel Marius Morar │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Mona-Maria Pivniceru │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Livia Doina Stanciu │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Simona-Maya Teodoroiu│- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────────┼────────────────────┤
│Simina Popescu-Marin │- magistrat-asistent│
└─────────────────────┴────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (9) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, excepţie ridicată de S.C. ECO SUD - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 356/43/2015 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, care formează obiectul Dosarului nr. 212D/2016 al Curţii Constituţionale. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că, la dosar, autoarea excepţiei S.C. ECO SUD - S.A. din Bucureşti a depus note scrise prin care susţine admiterea criticilor de neconstituţionalitate, iar partea Consiliul Judeţean Mureş a depus note în sensul respingerii excepţiei de neconstituţionalitate. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, deoarece, în realitate, excepţia de neconstituţionalitate vizează probleme referitoare la interpretarea şi aplicarea legii, modul în care Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor a respins plângerea formulată de autoarea excepţiei, respectiv o pretinsă contrarietate în norma internă şi norme ale dreptului Uniunii Europene, ceea ce excedează controlului de constituţionalitate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 5. Prin Încheierea din 9 decembrie 2015, pronunţată în Dosarul nr. 356/43/2015, Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (9) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de S.C. ECO SUD - S.A. din Bucureşti într-o cauză având ca obiect plângerea împotriva Deciziei nr. 1.591/C8/1.775/23 septembrie 2015, emisă de Consiliului Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor (CNCS), prin care s-a respins contestaţia formulată de petenta, autoare a excepţiei, ca fiind lipsită de interes, în contextul în care, ca urmare a aplicării dispoziţiilor art. 29 alin. (9) din Legea nr. 51/2006, s-a dispus anularea procedurii de licitaţie, întrucât nu au existat 3 oferte admisibile care să facă posibilă continuarea procedurii. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile art. 29 alin. (9) din Legea nr. 51/2006 încalcă dreptul la liber acces la justiţie, pe care îl limitează excesiv, făcându-l iluzoriu şi în mod imposibil de exercitat în măsura în care se interpretează în sensul că demersul judiciar pentru înlăturarea încălcării drepturilor şi intereselor, prin măsura anulării unei proceduri de achiziţie publică, este condiţionat de contestarea rezultatului respectivei proceduri de minimum 3 ofertanţi. Astfel, art. 29 alin. (9) din Legea nr. 51/2006 instituie următoarele condiţii, cumulative, de atribuire a contractului de concesiune: (i). depunerea a cel puţin 3 oferte şi (ii). cel puţin 3 ofertanţi îndeplinesc criteriile de eligibilitate. Prin urmare, dispoziţiile legale criticate instituie o regulă privind procedura de atribuire impunând numărul de participanţi la procedură. Norma naţională adaugă la norma europeană cu privire la procedura de atribuire a contractelor de concesiuni, respectiv Directiva 2014/23/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune, prin impunerea unor cerinţe sporite de concurenţă într-o primă etapă. Finalitatea normei nu se justifică prin necesitatea asigurării unui nivel de concurenţă satisfăcător, iar aplicabilitatea ei conduce într-un final tocmai la încălcarea concurenţei, a egalităţii de tratament, a transparenţei şi a eficienţei utilizării fondurilor. 7. Având în vedere că dispoziţiile art. 29 alin. (9) din Legea nr. 51/2006 nu îşi găsesc un corespondent în Directiva 2014/23/UE sau în alte reglementări la nivel european, se naşte obligaţia statului, prin autorităţile publice şi prin instanţele naţionale, de a verifica dacă aceste prevederi nu sunt contrare dispoziţiilor existente la nivel european, potrivit principiului priorităţii dreptului european. 8. Condiţionarea admisibilităţii exercitării acţiunii în contencios administrativ de conduita celorlalţi ofertanţi este de natură a limita în mod excesiv liberul acces la justiţie, făcându-l iluzoriu şi imposibil de exercitat. Lipsa contestaţiei formulate de către alţi ofertanţi nu poate determina imposibilitatea accesului liber la justiţie. Fără îndoială, există un drept al celorlalţi ofertanţi de a contesta actele autorităţii, însă atât timp cât există şi ipotezele în care, fie aceştia au ofertat un preţ mult prea mare, astfel încât, chiar admisibile dacă ar fi ofertele lor, ele tot nu ar putea fi declarate câştigătoare, fie pe fond se apreciază că autoritatea contractantă a reţinut în mod corect nerespectarea dispoziţiilor din documentaţia de atribuire, necontestarea de către ceilalţi ofertanţi a rezultatului procedurii nu poate dăuna celorlalţi participanţi. 9. De asemenea, autoarea susţine că modalitatea de evaluare a ofertelor a fost concepută de autoritatea contractantă tocmai pentru a crea circumstanţe artificiale de anulare a procedurii şi în scopul aplicării art. 29 alin. (9) din Legea nr. 51/2006 şi, în măsura în care ar fi întemeiată pe fond, „sancţiunea“ corectă care ar fi trebuit aplicată ar fi fost aceea de respingere a ofertelor ca neconforme. 10. În final, autoarea excepţiei consideră că dispoziţiile art. 29 alin. (9) din Legea nr. 51/2006 trebuie interpretate în sensul că, independent de neatacarea documentaţiei de atribuire şi a rezultatului procedurii de către orice alt ofertant, instanţa de judecată are obligaţia de a verifica dacă sunt îndeplinite cerinţele impuse de art. 29 alin. (9) din Legea nr. 51/2006, adică de a verifica dacă nu există cel puţin 3 oferte admisibile, ceea ce echivalează cu a verifica în ce măsura sancţiunea stabilită de autoritate în privinţa tuturor ofertelor este corectă sau nu. 11. Curtea de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată. Prevederea legală criticată care impune anularea procedurii în cazul în care nu există 3 oferte admisibile, din perspectiva ofertantului care, în susţinerea propriei contestaţii/plângeri nu se poate prevala de analiza fondului acţiunii sale în lipsa contestării rezultatului respectivei proceduri de minimum 3 ofertanţi, nu încalcă dreptul la liber acces la justiţie şi nu îl limitează excesiv. Invocând normele procesual civile privind exercitarea acţiunii civile, instanţa judecătorească arată că nu se poate reţine că se încalcă liberul acces la justiţie, fiind esenţial ca formularea unei acţiuni de către o persoană să fie justificată de existenţa unui folos practic existent pe parcursul demersului judiciar, fără ca prin aceasta să se impună o anumită atitudine procesuală altor subiecte de drept (participanţi la procedura de licitaţie anulată) care, în lumina principiului disponibilităţii, au posibilitatea de a ataca sau nu soluţia autorităţii contractante cu privire la propriile oferte. De asemenea, impunerea unui număr minim de ofertanţi declaraţi admisibili nu atrage concluzia încălcării principiului concurenţei egale, egalităţii de tratament şi transparenţei, în condiţiile în care afectează în egală măsură toţi ofertanţii, existând posibilitatea pentru toţi ca, la reluarea procedurii de licitaţie, să participe la noua licitaţie organizată pentru atribuirea contractului. Nu se poate reţine nici împrejurarea că dispoziţiile legale criticate încalcă aplicarea cu prioritate a dreptului european, având în vedere că directiva are efect direct vertical la expirarea termenului de transpunere. Directiva 2014/23/UE din 26 februarie 2014 a intrat în vigoare la data de 28 martie 2014 - data publicării în Jurnalul Oficial al Uniunii Europene, iar potrivit art. 51 alin. (1) „Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 18 aprilie 2016“. În consecinţă, contrar celor susţinute de petentă cu privire la aplicarea prioritară a prevederilor acestei directive, faţă de cele ale art. 29 alin. (9) din Legea nr. 51/2006, aceasta nu este direct aplicabilă, adică prevederile acesteia nu vor putea fi invocate în faţa instanţelor judecătoreşti, iar judecătorul nu este ţinut să înlăture dispoziţiile naţionale, afirmativ contrare celor comunitare, decât după expirarea termenului de transpunere - 18.04.2016 şi doar în măsura în care prevederile directivei nu au fost transpuse în legislaţia naţională. 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 13. Guvernul consideră că excepţia de neconstituţionalitate este inadmisibilă. Reţine că legiuitorul nu condiţionează anularea unei proceduri de numărul de contestatari ai acesteia, ci pur şi simplu impune a priori ca, pentru atribuirea acestui tip de contract, să fie depuse cel puţin 3 oferte şi cel puţin 3 ofertanţi care îndeplinesc criteriile de eligibilitate. În cazul în care, în urma publicării anunţului, nu au fost depuse cel puţin 3 oferte sau criteriile de eligibilitate nu sunt îndeplinite de cel puţin 3 ofertanţi, delegatarul este obligat să anuleze procedura şi să organizeze o nouă licitaţie, în termen de maximum 60 de zile de la data anulării procedurii. Din analiza motivelor ce au fundamentat excepţia de neconstituţionalitate reiese faptul că, în esenţă, critica vizează anumite probleme de aplicare a legii ce decurg din faptul că procedura de atribuire a contractului de delegare a gestiunii a fost anulată de către autoritatea contractantă, potrivit art. 29 alin. (9) din Legea nr. 51/2006, întrucât nu au existat 3 oferte admisibile. Or, potrivit jurisprudenţei Curţii Constituţionale, interpretarea şi aplicarea reglementărilor legale în cadrul unor litigii sunt atribuţii ce revin în exclusivitate instanţelor de judecată, şi nu Curţii Constituţionale. 14. În ceea ce priveşte pretinsa neconstituţionalitate în raport cu dispoziţiile art. 148 din cuprinsul Legii fundamentale, precizează că instanţa de contencios constituţional a statuat, în mod constant, în jurisprudenţa sa că nu este de competenţa sa să analizeze conformitatea unei dispoziţii de drept naţional cu textul Tratatului de instituire a Comunităţii Europene (devenit Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene) prin prisma art. 148 din Constituţie. Invocă, în acest sens, Decizia nr. 137 din 25 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 22 martie 2010, Decizia nr. 1.596 din 26 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 18 ianuarie 2010. O atare competenţă, şi anume aceea de a stabili dacă există o contrarietate între legea naţională şi Tratat, aparţine instanţei de judecată, care, pentru a ajunge la o concluzie corectă şi legală, din oficiu sau la cererea părţii, poate formula o întrebare preliminară, în sensul art. 234 din Tratatul de instituire a Comunităţii Europene la Curtea de Justiţie a Uniunii Europene. 15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosar, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum este reţinut în încheierea de sesizare, îl constituie dispoziţiile art. 29 alin. (9) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 121 din 5 martie 2013. Prevederile art. 29 din Legea nr. 51/2006 au fost modificate, ulterior sesizării Curţii, prin art. II pct. 11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/2016 pentru modificarea şi completarea unor acte normative cu impact asupra domeniului achiziţiilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 738 din 22 septembrie 2016, nefiind păstrată soluţia legislativă criticată. Astfel, în prezent, art. 29 alin. (9) din Legea nr. 51/2006 are următorul cuprins: „În cazul serviciilor de utilităţi publice, astfel cum sunt definite la art. 1 alin. (2), procedura de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii se stabileşte, după caz, în baza prevederilor Legii nr. 98/2016, Legii nr. 99/2016 şi Legii nr. 100/2016.“ 18. Având în vedere că, în cauza dedusă judecăţii continuă să producă efecte juridice prevederile art. 29 alin. (9) din Legea nr. 51/2006, Curtea, în lumina Deciziei sale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, urmează a examina excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (9) din Legea nr. 51/2006, în forma anterioară modificării, prevederi având următorul cuprins: „Delegatarul are obligaţia de a atribui contractul de delegare a gestiunii prin aplicarea procedurii de licitaţie publică deschisă. Procedura de licitaţie se poate finaliza numai dacă în urma publicării anunţului de participare la licitaţie au fost depuse cel puţin 3 oferte şi cel puţin 3 ofertanţi îndeplinesc criteriile de eligibilitate. În cazul în care, în urma publicării anunţului, nu au fost depuse cel puţin 3 oferte sau criteriile de eligibilitate nu sunt îndeplinite de cel puţin 3 ofertanţi, delegatarul este obligat să anuleze procedura şi să organizeze o nouă licitaţie, în termen de maximum 60 de zile de la data anulării procedurii.“ 19. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 privind egalitatea în drepturi, art. 45 privind libertatea economică, art. 135 privind economia şi art. 148 privind integrarea în Uniunea Europeană. 20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că prevederile art. 29 alin. (9) din Legea nr. 51/2006, în forma anterioară modificării, fac parte din secţiunea a 3-a intitulată „Gestiunea delegată“ a capitolului III al legii, referitor la organizarea şi funcţionarea serviciilor de utilităţi publice. Astfel, cum rezultă din art. 29 alin. (1) din Legea nr. 51/2006, „gestiunea delegată“ este modalitatea de gestiune în care autorităţile deliberative ale unităţilor administrativ-teritoriale ori, după caz, asociaţiile de dezvoltare intercomunitară cu obiect de activitate serviciile de utilităţi publice, în numele şi pe seama unităţilor administrativ-teritoriale membre, atribuie unuia sau mai multor operatori toate ori numai o parte din competenţele şi responsabilităţile proprii privind furnizarea/prestarea serviciilor de utilităţi publice, pe baza unui contract, denumit contract de delegare a gestiunii. Gestiunea delegată a serviciilor de utilităţi publice implică punerea la dispoziţia operatorilor a sistemelor de utilităţi publice aferente serviciilor delegate, precum şi dreptul şi obligaţia acestora de a administra şi de a exploata aceste sisteme. 21. Contractul de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice poate fi fie un contract de concesiune, fie un contract de parteneriat public privat. Procedurile de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice sunt licitaţia publică deschisă şi negocierea directă. 22. În acest context, prevederile supuse controlului de constituţionalitate stabilesc obligaţia delegatarului de a aplica procedura de licitaţie publică deschisă pentru atribuirea contractului de delegare a gestiunii. Referitor la procedura licitaţiei deschise, prevederile legale criticate stabilesc condiţiile ce trebuie îndeplinite cumulativ pentru finalizarea procedurii de licitaţie, acestea constând în: 1) depunerea a cel puţin 3 oferte în urma publicării anunţului de participare la licitaţie şi 2) îndeplinirea criteriilor de eligibilitate de cel puţin 3 ofertanţi. 23. În acelaşi timp, prevederile legale criticate stabilesc sancţiunea în cazul în care, în urma publicării anunţului, nu au fost depuse cel puţin 3 oferte sau criteriile de eligibilitate nu sunt îndeplinite de cel puţin 3 ofertanţi, sancţiune constând în anularea procedurii. Delegatarul are, totodată, obligaţia de a organiza o nouă licitaţie, în termen de maximum 60 de zile de la data anulării procedurii. 24. Astfel, legiuitorul a instituit un nivel de participare, obligatoriu la procedura de licitaţie publică deschisă, organizată pentru atribuirea unui contract de delegare a gestiunii unui serviciu public de interes major, perspectivă din care asigurarea unui nivel real şi efectiv al competitivităţii, în condiţii de transparenţă şi publicitate legal reglementate, este impusă de nevoia de performanţă cerută de caracteristicile specifice serviciu public de interes general. 25. În aceste condiţii, Curtea reţine că prevederile legale criticate dau expresie opţiunii legiuitorului de a stabili regulile privind atribuirea contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice, fără a încălca dispoziţiile constituţionale privind libertatea economică şi economia, în condiţiile în care accesul liber al oricărei persoane la o activitate economică este garantat dacă aceasta, ca şi libera iniţiativă, se exercită în condiţiile legii. De altfel, conform art. 22 alin. (5) din Legea nr. 51/2006, sunt interzise orice înţelegeri sau acorduri de asociere şi orice practici concertate dintre operatori, indiferent de modul de organizare, forma de proprietate sau modalitatea de gestiune adoptată, care conduc la accentuarea caracterului de monopol al serviciilor de utilităţi publice, la restrângerea, împiedicarea sau denaturarea concurenţei pe piaţa serviciilor de utilităţi publice. 26. Totodată, Curtea constată că nu există o încălcare a principiului egalităţii în drepturi a cetăţenilor, deoarece prevederile legale criticate se aplică în mod egal tuturor operatorilor participanţi la procedura licitaţiei deschise de atribuire a contractelor de delegare a gestiunii serviciilor de utilităţi publice, fără a institui diferenţieri ori discriminări între aceştia pe considerente arbitrare. Stabilirea prin normele legale criticate a unui număr minim de ofertanţi declaraţi admisibili nu poate conduce sub niciun aspect la concluzia încălcării principiului egalităţii în drepturi, în condiţiile în care aceste prevederi legale vizează, în egală măsură, toţi ofertanţii, existând posibilitatea pentru toţi ca, la reluarea procedurii de licitaţie, să participe la noua licitaţie organizată pentru atribuirea contractului. 27. Referitor la invocarea încălcării dispoziţiilor art. 21 din Constituţie, Curtea constată că prevederile de lege criticate nu neagă dreptul persoanei vătămate de a se adresa justiţiei pentru apărarea drepturilor şi intereselor sale legitime, ci impun ca, pentru atribuirea contractului, să fie depuse cel puţin 3 oferte, iar cel puţin 3 ofertanţi să îndeplinească criteriile de eligibilitate. Sancţiunea nerespectării acestor condiţii constă în anularea procedurii, fiind organizată o nouă licitaţie. Contrar susţinerilor autorului excepţiei, legiuitorul nu condiţionează anularea unei proceduri de numărul de contestatari ai acesteia, ci impune o condiţie pentru validarea unei licitaţii deschise pentru atribuirea unui contract de delegare a gestiunii de servicii de utilităţi publice. 28. De asemenea, posibilitatea persoanei care se consideră vătămată într-un drept al său ori într-un interes legitim printr-un act al delegatarului/comisiei de evaluare, emis cu încălcarea dispoziţiilor legale în materia serviciilor comunitare de utilităţi publice de a contesta actul respectiv pe cale administrativă şi/sau în justiţie, în condiţiile Legii contenciosului administrativ nr. 554/2004, cu modificările şi completările ulterioare, era prevăzută de dispoziţiile art. 55 din Procedura-cadru privind organizarea, derularea şi atribuirea contractelor de delegare a gestiunii serviciilor comunitare de utilităţi publice, aprobată prin Hotărârea Guvernului nr. 717/2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 546 din 18 iulie 2008, act normativ în prezent abrogat, potrivit art. XIV lit. b) din Legea nr. 225/2016 pentru modificarea şi completarea Legii serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 942 din 23 noiembrie 2016. 29. În final, referitor la invocarea încălcării dispoziţiilor art. 148 din Constituţie, prin prisma susţinerii unei contradicţii între prevederile art. 29 alin. (9) din Legea nr. 51/2006 şi cele ale Directivei 2014/23/UE a Parlamentului European şi a Consiliului din 26 februarie 2014 privind atribuirea contractelor de concesiune, Curtea reţine, în acord cu jurisprudenţa sa, că nu este competentă să analizeze conformitatea unei dispoziţii de drept naţional cu textul Tratatului de instituire a Comunităţii Europene (devenit Tratatul privind funcţionarea Uniunii Europene) sau cu dispoziţii comunitare cu caracter obligatoriu. În acest sens sunt, spre exemplu, Decizia nr. 137 din 25 februarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 182 din 22 martie 2010 şi Decizia nr. 1.596 din 26 noiembrie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 37 din 18 ianuarie 2010. Curtea precizează că invocarea dispoziţiilor Directivei nr. 2014/23/UE în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin (9) din Legea nr. 51/2006 nu are relevanţă constituţională în exercitarea controlului de constituţionalitate. De altfel, Curtea observă că, la momentul invocării excepţiei, termenul de transpunere a directivei în dreptul intern nu expirase Astfel, prevederile art. 51 alin. (1) din Directivă stabilesc că: „Statele membre asigură intrarea în vigoare a actelor cu putere de lege şi a actelor administrative necesare pentru a se conforma prezentei directive până la 18 aprilie 2016“. 30. În plus, Curtea observă că, în prezent, prevederile directivei menţionate au fost transpuse în legislaţia naţională prin Legea nr. 98/2016 privind achiziţiile publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 390 din 23 mai 2016, Legea nr. 99/2016 privind achiziţiile sectoriale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 391 din 23 mai 2016, şi Legea nr. 100/2016 privind concesiunile de lucrări şi concesiunile de servicii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 23 mai 2016. 31. Distinct de cele de mai sus, Curtea observă că, prin critica referitoare la anularea procedurii de atribuire a contractului de delegare a gestiunii de către autoritatea contractantă, potrivit art. 29 alin. (9) din Legea nr. 51/2006, întrucât nu au existat minim 3 ofertanţi care să îndeplinească criteriile de eligibilitate, sunt puse în discuţie şi aspecte referitoare la interpretarea şi aplicarea legii de către Consiliul Naţional de Soluţionare a Contestaţiilor şi de instanţa judecătorească învestită cu soluţionarea plângerii împotriva deciziei Consiliului, în condiţiile în care, astfel cum rezultă din actele aflate la dosarul cauzei, autoarea excepţiei nu a îndeplinit criteriile de eligibilitate pentru atribuirea contractului de gestiune de servicii publice. Or, potrivit jurisprudenţei instanţei de contencios constituţional, interpretarea şi aplicarea reglementărilor legale în cadrul unor litigii sunt atribuţii ce revin în exclusivitate instanţelor judecătoreşti, şi nu Curţii Constituţionale. 32. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de S.C. ECO SUD - S.A. din Bucureşti în Dosarul nr. 356/43/2015 al Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi constată că prevederile art. 29 alin. (9) din Legea serviciilor comunitare de utilităţi publice nr. 51/2006 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Alba Iulia - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 14 martie 2017. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
HENRIETTA FERNANDO
10 Iunie 2017
Bun? ziua,
C?uta?i o companie de credit privat? cu renume ?i acreditate, care
ofer? împrumuturi oportunit??ii de via??. Noi oferim tot felul de
împrumut într-un mod foarte rapid ?i u?or, împrumut personal, împrumut
auto, împrumut de acas?, împrumut student, împrumut de afaceri,
împrumut de investi?ii, consolidarea datoriilor, ?i mai mult. A?i fost
respins de b?nci ?i de alte institu?ii financiare? Ave?i nevoie de un
împrumut de consolidare sau de un credit ipotecar? Nu c?uta?i mai mult,
deoarece suntem aici pentru a face toate problemele dvs. financiare un
lucru de trecut. Oferim împrumut de la 5000 de euro la 50.000.000 de
euro la o rat? a dobânzii extrem de ridicat? de 2%.
Contacta?i-ne ast?zi prin e-mailul nostru acum ?i vom fi bucuro?i s? v?
facem problemele financiare ?i lucrurile din trecut.
Nu este necesar? verificarea creditului, 100% garantat?.
Trimite?i-ne un e-mail la: (henriettafernandoloanfirm@gmail.com)
