Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina-Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 3, 4 şi 5 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului -Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, excepţie ridicată de Marin Călin în Dosarul nr. 33.105/3/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 68D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Curtea acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că textele de lege criticate conţin suficiente elemente de previzibilitate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Decizia nr. 5.602 din 24 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 33.105/3/2017, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 3, 4 şi 5 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004. Excepţia a fost ridicată de Marin Călin într-o cauză având ca obiect recursul împotriva sentinţei civile prin care s-a respins acţiunea având ca obiect obligarea Comisiei Parlamentare a Revoluţionarilor din Decembrie 1989 la soluţionarea favorabilă a contestaţiei împotriva deciziei emise de aceasta prin care i s-a respins cererea de atribuire a titlului de Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 - Luptător cu Rol Determinant. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se arată, în esenţă, că prin modificările aduse Legii nr. 341/2004 prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 s-a prevăzut că plata drepturilor stabilite de Legea nr. 341/2004 se face numai pentru cei care deţin titlul de Luptător cu Rol Determinat, dar nu şi pentru cei care deţin titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite, care nu mai pot beneficia de drepturile prevăzute de Legea nr. 341/2004. Această discriminare a persistat şi persistă şi prin faptul că cei care au calitatea de Luptători Remarcaţi prin Fapte Deosebite sunt afectaţi, nemaiprimind indemnizaţia prevăzută de Legea nr. 341/2004, însă aceia care nu au participat la Revoluţia din Decembrie 1989, ci au participat la revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din 1987 beneficiază în continuare de plata indemnizaţiei, ceea ce contravine art. 16 din Constituţie. Astfel, discriminarea operează atât faţă de celelalte categorii de beneficiari ai Legii nr. 341/2004, şi anume răniţi, reţinuţi şi urmaşi, cât şi, în mod deosebit, faţă de persoanele care au participat la revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din 1987. Discriminarea este evidentă şi comparativ cu ceilalţi beneficiari de indemnizaţii, respectiv deţinuţi politici, deportaţi şi veterani de război, care primesc aceste indemnizaţii ca urmare a sacrificiului celor care au distrus regimul totalitar. 6. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, se arată că nu poate fi primită critica potrivit căreia dispoziţiile de lege supuse controlului de constituţionalitate instituie o discriminare în cadrul aceleiaşi categorii de revoluţionari - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite -, prin sistarea plăţii indemnizaţiei lunare reparatorii, deoarece prevederile criticate se aplică în mod egal tuturor destinatarilor acestora, fără privilegii sau discriminări, astfel încât nu poate fi reţinută încălcarea prevederilor art. 16 din Constituţie. A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenţei sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilităţii economice a ţării şi să ia măsuri în consecinţă (în acest sens, a se vedea Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012). 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actul de sesizare a fost comunicat preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actul de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 3, 4 şi 5 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, prin care se stabilesc titlurile, cuantumul indemnizaţiilor şi alte drepturi pentru cei care au participat la Revoluţie. 11. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 22 - Dreptul la viaţă şi la integritate fizică şi psihică şi art. 24 privind Dreptul la apărare. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că în jurisprudenţa sa a reţinut, în esenţă, că prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 au fost modificate şi completate unele dispoziţii din Legea nr. 341/2004, care stabilesc categoriile de titluri ce se pot acorda luptătorilor pentru victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 şi drepturile corespondente deţinerii acestor titluri. Astfel, sunt păstrate denumirile titlurilor de „Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989“ şi „Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989“, iar titlul „Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989“, în noua formă a legii, se referă la patru categorii, şi anume: „Luptător Rănit“, „Luptător Reţinut“, „Luptător cu Rol Determinant“ şi „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“. Noul conţinut normativ al art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 prevede acordarea unei indemnizaţii de gratitudine lunare persoanelor care au obţinut titlul de „Luptător cu Rol Determinant“, cărora li s-au eliberat noile certificate, potrivit noii reglementări (a se vedea Decizia nr. 704 din 15 noiembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 81 din 31 ianuarie 2019, paragraful 21). 13. În aceste condiţii, Curtea constată că autorul excepţiei de neconstituţionalitate se află în situaţia în care nu a obţinut titlul de „Luptător cu Rol Determinant“, dar deţine titlul de „Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“, astfel că nu va mai primi indemnizaţia prevăzută la art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004. 14. Referitor la indemnizaţii, Curtea a statuat că temeiul moral al acordării acestora izvorăşte din sentimentul de recunoştinţă pentru cei care, prin jertfa şi contribuţia proprii, au condus la căderea regimului comunist şi la instaurarea democraţiei. Nu există însă o obligaţie de reglementare a statului în acest sens, neputându-se vorbi de existenţa unui drept fundamental la obţinerea unor indemnizaţii în virtutea calităţii de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite în cadrul Revoluţiei Române din Decembrie 1989. De asemenea, Curtea a arătat că indemnizaţia de revoluţionar are un caracter reparatoriu, iar legiuitorul are deplina competenţă de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acesteia, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală (a se vedea Decizia nr. 314 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 538 din 21 iulie 2014, paragrafele 21 şi 22). 15. Distinct de cele reţinute în jurisprudenţa menţionată, cu acest prilej, Curtea reţine că, în jurisprudenţa sa, a statuat că principiul egalităţii nu înseamnă uniformitate, astfel că unor situaţii egale trebuie să le corespundă un tratament egal, iar la situaţii diferite tratamentul juridic nu poate fi decât diferit. Încălcarea principiului egalităţii şi nediscriminării are loc atunci când se aplică un tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără a exista o motivare obiectivă şi rezonabilă (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.006 din 27 noiembrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 71 din 1 februarie 2013, sau Decizia nr. 256 din 17 iunie 1997, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 134 din 2 aprilie 1998). 16. Aplicând aceste considerente în cauza de faţă, Curtea observă că legiuitorul are deplina competenţă de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a indemnizaţiilor şi, în funcţie de opţiunea sa, de a gratifica anumite categorii de persoane. A nega posibilitatea legiuitorului de a modifica sau de a abroga o normă ar însemna negarea competenţei sale legislative, ceea ce este inadmisibil. Din contră, legiuitorul, fie originar, fie delegat, trebuie să vegheze la asigurarea stabilităţii economice a ţării şi să ia măsuri în consecinţă (a se vedea în acest sens Decizia nr. 704 din 15 noiembrie 2018, precitată, paragraful 24). 17. Totodată, Curtea mai observă că o încălcare a principiului egalităţii ar putea fi reţinută numai dacă în cadrul aceleiaşi categorii - în cazul autorului excepţiei, Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite - ar exista persoane care primesc indemnizaţie şi persoane care nu primesc indemnizaţie, fără o justificare obiectivă şi rezonabilă. Încălcarea principiului egalităţii şi nediscriminării nu poate fi reţinută însă atunci când legiuitorul aplică un tratament diferit persoanelor aflate în situaţii diferite. 18. Referitor la critica privind încălcarea art. 21, 22 şi 24 din Constituţie, Curtea constată că autorul nu formulează motive cu privire la pretinsa neconstituţionalitate a textelor criticate în raport cu textele constituţionale menţionate, iar între acestea nu poate fi stabilită în mod rezonabil nicio legătură (a se vedea în acest sens Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). 19. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Marin Călin în Dosarul nr. 33.105/3/2017 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 3, 4 şi 5 din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004 sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 21 martie 2023. Definitivă şi general obligatorie. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cristina-Cătălina Turcu ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
