Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 442 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ion Netotu în Dosarul nr. 17.916/302/2015 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi care constituie obiectul Dosarului nr. 1.278D/2016 al Curţii Constituţionale. 2. La apelul nominal răspunde, personal, autorul excepţiei, lipsind partea Ministerul Justiţiei. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia. 4. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, precizând că textele de lege criticate reprezintă norme de procedură, prin care nu se soluţionează fondul cauzei, fiind apanajul legiuitorului să le stabilească. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 29 iunie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 17.916/302/2015, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 442 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ion Netotu întro cauză având ca obiect soluţionarea cererii de constatare a nulităţii unei sentinţe civile, motivată de încălcarea dispoziţiilor din Codul de procedură civilă, care ar fi impus disjungerea capătului de cerere privind contestarea cheltuielilor judiciare şi soluţionarea acestuia de către o instanţă penală, considerată de petent cerere de îndreptare a unei erori materiale. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine că art. 442 din Codul de procedură civilă încalcă dispoziţiile art. 21 din Constituţie, întrucât prevede judecarea cauzei în camera de consiliu, iar nu în şedinţă publică. 7. Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, întrucât limitarea domeniului de aplicare a art. 442 din Codul de procedură civilă la erori materiale nu poate reprezenta o îngrădire a dreptului acces la justiţie, în condiţiile în care procedura îndreptării erorii materiale are ca premisă existenţa unei cereri a părţii care a fost deja soluţionată de către instanţa de judecată. Îndreptarea erorilor materiale se referă la modificarea formei unor hotărâri judecătoreşti şi nu trebuie să afecteze substanţa acestora, câtă vreme, pe lângă respectarea drepturilor cetăţenilor la un proces echitabil, statul trebuie să asigure şi respectarea principiului securităţii raporturilor juridice, care presupune, printre altele, ca o hotărâre, odată rămasă definitivă, să nu mai poată fi pusă în discuţie. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând, în sprijinul acestei opinii, jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, precum şi cele precizate în doctrină cu privire la procedura îndreptării erorilor materiale din cuprinsul hotărârilor judecătoreşti, în sensul că părţile vor fi citate doar în situaţia în care se apreciază că este cazul să dea lămuriri suplimentare. În plus, arată că, deşi soluţionarea cererii are loc în camera de consiliu, pronunţarea se va face potrivit regulii comune, în şedinţă publică. 10. Avocatul Poporului consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, precizează că instanţa care soluţionează cererea de îndreptare a erorii materiale nu judecă fondul cauzei, aşa încât nu poate fi reţinută încălcarea art. 21 din Constituţie. Totodată, potrivit art. 446 din Codul de procedură civilă, încheierea prin care s-a soluţionat cererea de îndreptare este supusă aceleiaşi căi de atac ca şi hotărârea în legătură cu care s-a solicitat îndreptarea. Pe cale de consecinţă, prin dispoziţiile legale criticate nu se încalcă dreptul la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 din Legea fundamentală. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile orale ale autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 442 din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015. Din motivarea excepţiei, Curtea observă că autorul acesteia vizează, prin criticile formulate, doar dispoziţiile alin. (2) al articolului citat. Prin urmare, controlul de constituţionalitate va purta doar asupra prevederilor art. 442 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care au următoarea redactare: „(2) Instanţa se pronunţă prin încheiere dată în camera de consiliu [asupra erorilor sau omisiunilor cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau asupra celor de calcul, precum şi asupra oricăror alte erori materiale cuprinse în hotărâri sau încheieri]. Părţile vor fi citate numai dacă instanţa socoteşte că este necesar ca ele să dea anumite lămuriri.“ 14. Din motivarea excepţiei, Curtea observă că autorul acesteia vizează, prin criticile formulate, doar dispoziţiile alin. (2) al articolului citat. Prin urmare, controlul de constituţionalitate va purta doar asupra prevederilor art. 442 alin. (2) din Codul de procedură civilă. 15. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, textul de lege criticat contravine dispoziţiilor art. 21 din Constituţie - Accesul liber la justiţie. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că aceasta a fost invocată într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de constatare a nulităţii unei sentinţe civile, motivată de încălcarea dispoziţiilor din Codul de procedură civilă care ar fi impus disjungerea capătului de cerere privind contestarea cheltuielilor judiciare şi soluţionarea acestuia de către o instanţă penală. Petentul a susţinut că cererea sa reprezintă o cerere de îndreptare a erorii materiale strecurate în cuprinsul respectivei sentinţe, motivată, pe de o parte, de faptul că instanţa nu a analizat conţinutul cererii introductive şi nu a făcut demersuri pentru introducerea în cauză a organelor fiscale competente, iar, pe de altă parte, de faptul că instanţa nu s-a pronunţat asupra excepţiei lipsei calităţii procesuale active a Ministerului Justiţiei, dar nici nu a menţionat că aceasta nu ar mai trebui soluţionată. 17. Cu privire la procedura îndreptării erorilor materiale, Curtea s-a pronunţat prin mai multe decizii, analizând constituţionalitatea prevederilor similare din Codul de procedură civilă din 1865, cuprinse la art. 281 şi constatând conformitatea acestora cu dispoziţiile din Legea fundamentală invocate şi în cauza de faţă. În acest sens sunt, de exemplu, Decizia nr. 644 din 5 octombrie 2006, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 903 din 7 noiembrie 2006, Decizia nr. 34 din 11 ianuarie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 131 din 22 februarie 2007, sau Decizia nr. 735 din 13 septembrie 2007, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 723 din 25 octombrie 2007. 18. În jurisprudenţa menţionată, Curtea a observat că, prin procedura reglementată de dispoziţiile art. 281 din Codul de procedură civilă din 1865, partea care formulează o cerere de îndreptare a dispozitivului unei hotărâri judecătoreşti nu poate urmări schimbarea soluţiei pronunţate de instanţa de judecată, ci doar îndreptarea unor erori materiale sau înlăturarea unor neclarităţi ivite cu privire la dispozitiv. Prin urmare, instanţa care soluţionează o astfel de cerere nu judecă fondul cauzei. 19. De asemenea, Curtea a reţinut că, prin instituţia îndreptării [precum şi prin cea a lămuririi şi completării] unei hotărâri judecătoreşti, legiuitorul a urmărit să asigure celeritatea în soluţionarea cauzelor aflate pe rolul instanţelor de judecată, evitând exercitarea unei căi de atac pentru repararea omisiunii instanţei, atunci când aceasta priveşte erori materiale şi nu are incidenţă asupra fondului dreptului substanţial dedus judecăţii. Totodată, Curtea a constatat că textele de lege criticate reprezintă norme de procedură, edictate de legiuitor în temeiul competenţei sale constituţionale, atribuite potrivit art. 126 alin. (2) din Legea fundamentală. 20. Întrucât conţinutul normativ al dispoziţiilor art. 281 din Codul de procedură civilă din 1865 este identic cu cel al articolului din Codul de procedură civilă ce formează obiectul prezentei excepţii, cele statuate de Curtea Constituţională prin deciziile citate îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă. 21. În raport cu criticile formulate în cauza de faţă, în plus faţă de cele reţinute prin jurisprudenţa citată, Curtea constată că soluţionarea cererii de îndreptare a erorilor materiale în camera de consiliu, fără citarea părţilor, nu aduce atingere dreptului la un proces echitabil consacrat prin art. 21 din Constituţie. Întrucât nu repune în discuţie soluţia pronunţată cu privire la dreptul litigios, această procedură nu impune aplicarea şi reglementarea în mod corespunzător a principiului oralităţii şi contradictorialităţii, caracteristici ale procesului echitabil a căror nerespectare o critică autorul excepţiei. Prezenţa părţilor la soluţionarea acestei cereri nu este necesară, îndreptarea erorilor materiale reducându-se la corectarea unor greşeli sau omisiuni cu privire la numele, calitatea şi susţinerile părţilor sau de calcul, precum şi orice alte erori materiale. Simpla corectare a unor erori, care nu are influenţă asupra soluţiei pronunţate cu privire la litigiul dedus judecăţii, nu reclamă prezenţa părţilor, în condiţiile în care nu se pune problema susţinerii pretenţiilor invocate prin acţiunea introductivă, a exercitării unor noi apărări sau a ridicării unor excepţii, procedee specifice soluţionării cererilor de chemare în judecată în condiţii de publicitate şi contradictorialitate. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ion Netotu în Dosarul nr. 17.916/302/2015 al Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 442 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 27 martie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
