Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Eugen Anton. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 139 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Mihail Ioan Preda în Dosarul nr. 21.390/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.372D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că dispoziţiile legale criticate reglementează o măsură de bună administrare a actului de justiţie lăsată la aprecierea judecătorului, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, în raport cu care instanţele şi procedura de judecată sunt stabilite prin lege. Menţionează jurisprudenţa Curţii în materie, respectiv Decizia nr. 587 din 8 octombrie 2019. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 16 martie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 21.390/301/2016, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 139 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Excepţia a fost invocată de Mihail Ioan Preda în cadrul soluţionării unei cereri având ca obiect partajul unor bunuri comune. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, deoarece nu permit atacarea pe cale separată a încheierii prin care a fost admisă excepţia conexităţii. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate a arătat că instanţa a respins, ca tardivă, cererea de modificare a cererii de chemare în judecată formulată cu depăşirea termenului prevăzut la art. 204 - Modificarea cererii de chemare în judecată din Codul de procedură civilă, însă prin formularea unei noi acţiuni, aceste din urmă dispoziţii au fost eludate. Astfel, în primul dosar s-a solicitat partajul unor bunuri, cererea de modificare prin care s-a cerut partajarea şi a altor bunuri a fost respinsă ca tardivă, sens în care a fost formulată o nouă acţiune de partajare a bunurilor cuprinse în cererea de modificare. Această a doua cerere de partajare a fost conexată cu cauza iniţială. 6. Astfel, se apreciază că imposibilitatea atacării pe cale separată a încheierii prin care a fost admisă excepţia conexităţii echivalează cu o lipsă a căii de atac, deoarece când instanţa de control judiciar ar constata eventual netemeinicia soluţiei de conexare, cauzele au fost deja judecate împreună în primă instanţă, existând o imposibilitate practică de a relua judecarea cauzelor conexate de la momentul anterior conexării. 7. Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 139 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: „(2) Excepţia conexităţii poate fi invocată de părţi sau din oficiu cel mai târziu la primul termen de judecată înaintea instanţei ulterior sesizate, care, prin încheiere, se va pronunţa asupra excepţiei. Încheierea poate fi atacată numai odată cu fondul.“ 12. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 alin. (1) privind egalitatea în drepturi, ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, ale art. 129 privind exercitarea căilor de atac. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate prin raportare la critici similare cu cele formulate în prezenta cauză. Prin Decizia nr. 587 din 8 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 110 din 12 februarie 2020, sau prin Decizia nr. 170 din 24 martie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 398 din 25 mai 2016, Curtea a reţinut, în esenţă, că din modul de reglementare a excepţiei conexităţii rezultă că aceasta nu pune în discuţie fondul dreptului, ci se referă la modul de desfăşurare a procesului, conexitatea fiind, astfel cum reiese din dispoziţiile alin. (1) al art. 139 din Codul de procedură civilă, o măsură de bună administrare a justiţiei, asupra căreia instanţele judecătoreşti pot aprecia în vederea evitării pronunţării unor hotărâri contradictorii. Astfel, în pofida conexării, cauzele nu îşi pierd individualitatea, ele urmând doar să fie soluţionate împreună, proces în cadrul căruia părţile îşi pot realiza drepturile şi pretenţiile la fel ca în cazul în care pricinile ar fi fost judecate separat. 14. Curtea a mai reţinut că dispoziţiile legale criticate sunt norme de procedură edictate de legiuitor în virtutea competenţei sale constituţionale conferite de art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, şi de art. 129, potrivit căruia „Împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii“. 15. Astfel, dispoziţiile legale referitoare la excepţia conexităţii, norme de procedură, trebuie privite în contextul general al reglementării privitoare la căile de atac ce pot fi exercitate împotriva încheierilor premergătoare. Faptul că încheierea pronunţată asupra excepţiei conexităţii poate fi atacată numai odată cu fondul reprezintă o aplicare a regulii generale prevăzute de art. 466 alin. (4) din Codul de procedură civilă, potrivit căreia „împotriva încheierilor premergătoare nu se poate face apel decât odată cu fondul, afară de cazul când legea dispune altfel“, prin care se împiedică prelungirea excesivă a duratei procesului şi se contribuie la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil. 16. Curtea a mai reţinut că dispoziţiile procedurale referitoare la posibilitatea atacării încheierii pronunţate asupra excepţiei conexităţii nu contravin în niciun fel dreptului la un proces echitabil, prevăzut de art. 21 alin. (3) din Constituţie, întrucât prin posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva încheierii pronunţate asupra excepţiei conexităţii odată cu fondul se asigură o judecată fluentă şi în condiţii de celeritate, părţile putându-şi exercita drepturile procesuale atât cu prilejul judecării în fond a cauzei, cât şi al soluţionării căilor de atac. 17. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să schimbe jurisprudenţa Curţii Constituţionale, considerentele şi soluţia cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 18. Dispoziţiile legale criticate nu încalcă nici prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, întrucât se aplică tuturor persoanelor prevăzute în ipoteza normei legale, fără nicio discriminare pe criterii arbitrare. De asemenea, principiul asigurării egalităţii cetăţenilor în exercitarea drepturilor lor procesuale, inclusiv a căilor de atac, este respectat prin instituirea unor reguli speciale şi în ceea ce priveşte căile de atac. 19. Referitor la posibilitatea modificării cererii de chemare în judecată după expirarea termenului prevăzut de art. 204 din Codul de procedură civilă, precum şi la posibilitatea formulării unei noi cereri de chemare în judecată, acestea reprezintă aspecte ce ţin de aplicarea şi interpretarea legii, ceea ce excedează controlului de constituţionalitate, în temeiul art. 2 alin. (2) şi (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Mihail Ioan Preda în Dosarul nr. 21.390/301/2016 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 139 alin. (2) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 21 martie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
