Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌─────────────────┬──────────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Cristian Deliorga│- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Claudia-Margareta│- │
│Krupenschi │magistrat-asistent-şef│
└─────────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 53 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, excepţie ridicată de partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor - ALDE, Organizaţia Judeţeană Satu Mare, în Dosarul nr. 990/296/2019 al Tribunalului Satu Mare - Secţia a II-a, de contencios administrativ şi fiscal şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.273D/2021. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei. Criteriile de aplicare a sancţiunilor contravenţionale sunt clar delimitate în lege, iar aspectele legate de aplicarea lor concretă sunt de competenţa instanţei de judecată. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 2 aprilie 2021, pronunţată în Dosarul nr. 990/296/2019, Tribunalul Satu Mare - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 53 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor - ALDE, Organizaţia Judeţeană Satu Mare, într-o cauză de contencios administrativ având ca obiect anularea unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unor contravenţii, încheiat în temeiul textului de lege criticat. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate, care prevăd sancţiunea confiscării sumelor de bani care au constituit obiectul uneia dintre contravenţiile prevăzute la art. 52 alin. (1)-(3) din Legea nr. 334/2006, contravin art. 1 alin. (5) din Constituţie, deoarece sunt lipsite de precizie, în sensul că nu stabilesc criteriile, modalităţile şi condiţiile concrete în care se poate aplica în mod individualizat această măsură, creându-se astfel posibilitatea aplicării unei sancţiuni disproporţionate, de natură să afecteze dreptul de proprietate al persoanei astfel sancţionate. Se arată că, potrivit art. 55 din Legea nr. 334/2006, prevederile art. 52 şi 54 din aceasta se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, însă se subliniază că Legea nr. 334/2006, ca lege specială, nu conţine criterii în raport cu care să se aprecieze oportunitatea aplicării sancţiunii complementare a confiscării în funcţie de circumstanţele concrete ale fiecărei contravenţii în parte, aşa cum dispune Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 cu privire la sancţiunea complementară a confiscării bunurilor destinate, folosite sau rezultate din contravenţii [art. 21 alin. (3)]. Prin urmare, se susţine că, în lipsa reglementării în cuprinsul legii speciale a unor criterii de individualizare a sancţiunii complementare a confiscării bunurilor în funcţie de gravitatea faptei contravenţionale săvârşite şi de valoarea bunului supus confiscării, dispoziţiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 încalcă şi prevederile art. 44 alin. (9) din Constituţie. 6. În plus, se creează o situaţie vădit discriminatorie între persoanele care săvârşesc infracţiuni prevăzute de legea penală şi cele care săvârşesc contravenţii în acelaşi domeniu, acestea din urmă fiind însă sancţionate mai aspru, deşi gradul de vinovăţie pentru comiterea faptei contravenţionale este unul mult mai redus decât cel aferent comiterii unei fapte penale. În acest sens, se indică dispoziţiile art. 112 alin. (1) lit. b) din Codul penal, referitoare la confiscarea specială a bunurilor folosite sau destinate a fi folosite la săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală. 7. Tribunalul Satu Mare - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal apreciază, în considerarea jurisprudenţei constante în materie a Curţii Constituţionale, că dispoziţiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 nu încalcă normele constituţionale invocate. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 446 din 23 iunie 2015, cu următorul conţinut normativ: „(1) În situaţiile prevăzute la art. 52 alin. (1)-(3), contravenientul varsă la bugetul de stat sumele de bani şi/sau contravaloarea în bani a bunurilor şi serviciilor care au constituit obiectul contravenţiei, pe baza hotărârii Autorităţii Electorale Permanente.“ 12. Dispoziţiile legale la care textul criticat face trimitere prevăd următoarele: "(1) Constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni, şi se sancţionează cu amendă de la 10.000 lei la 25.000 lei încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 5 alin. (3)-(5), art. 6, 7, art. 8 alin. (1), (2) şi (4), art. 9, 10, 11, 12, 13, art. 14 alin. (2) şi (3), art. 15 alin. (1) şi (3), art. 16 alin. (1) şi (3), art. 17 alin. (1), (2) şi (4), art. 31, art. 32 alin. (1), art. 33 alin. (1) şi (2), art. 34 alin. (5), (6), (8), (9), (11), (12) şi (14), art. 36 alin. (2)-(4) şi (6), art. 39 alin. (1), art. 47 alin. (4), art. 51 alin. (2) şi art. 60 alin. (3).(2) Constituie contravenţii, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni, şi se sancţionează cu amendă de la 15.000 lei la 50.000 lei încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 3 alin. (2)-(4) şi (6)-(10), art. 25 alin. (2), art. 28, 29, 30, 37, 38, art. 43 alin. (2)-(4), art. 45, art. 47 alin. (1), (2) şi (5), art. 49 alin. (1)-(3) şi (5) şi art. 50 alin. (2).(3) Constituie contravenţie, dacă nu au fost săvârşite în astfel de condiţii încât să fie considerate, potrivit legii penale, infracţiuni, şi se sancţionează cu amendă de la 100.000 lei la 200.000 lei încălcarea dispoziţiilor prevăzute la art. 8 alin. (3)." 13. Normele constituţionale invocate în motivarea excepţiei sunt cele ale art. 1 alin. (5) cu referire la standardele de calitate a legii, ale art. 16 alin. (1) privind interzicerea discriminării şi ale art. 44 alin. (9), care permit confiscarea numai în condiţiile legii a bunurilor destinate, folosite sau rezultate din infracţiuni ori contravenţii. De asemenea, sunt invocate prevederile art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, privind protecţia dreptului de proprietate. 14. Examinând criticile de neconstituţionalitate formulate, Curtea constată că acestea sunt neîntemeiate, excepţia urmând a fi respinsă. 15. Dispoziţiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 344/2006 stabilesc obligaţia unui partid politic de a vărsa la bugetul de stat sumele de bani şi/sau contravaloarea în bani a bunurilor şi serviciilor care au constituit obiectul contravenţiei, pe baza hotărârii Autorităţii Electorale Permanente. Această obligaţie concretizează sancţiunea contravenţională complementară stabilită în cazul săvârşirii uneia dintre contravenţiile enumerate la art. 52 alin. (1)-(3) din aceeaşi lege, pentru care aceleaşi prevederi stabilesc în mod corespunzător şi limitele minime şi maxime ale sancţiunii principale constând în amenda contravenţională. 16. Cu privire la regimul juridic aplicabil contravenţiilor reglementate de Legea nr. 334/2006, Curtea reţine că, potrivit art. 55 din această lege, prevederile art. 52 (care reglementează contravenţiile) şi 54 (prin care se stabilesc autoritatea competentă de sancţionare/agentul constatator şi actul de sancţionare) se completează cu dispoziţiile Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 180/2002, cu modificările şi completările ulterioare. Aşadar, raportul dintre Legea nr. 334/2006 şi Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, în privinţa regimului juridic contravenţional aplicabil, este cel dintre legea specială şi legea generală, guvernat de principiul juridic specialia generalibus derogant, relaţie ce se reflectă în cazul de faţă prin aceea că Legea nr. 334/2006 - lege specială - stabileşte contravenţiile săvârşite de entităţile politice, precum şi sancţiunile contravenţionale aplicabile, în timp ce celelalte aspecte specifice procedurii contravenţionale sunt reglementate de Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 - legea generală în materia contravenţiilor. 17. În consecinţă, chiar dacă Legea nr. 334/2006 nu reglementează în mod expres criterii de individualizare a sancţiunii contravenţionale complementare prevăzute de textul de lege criticat, aceasta nu înseamnă că agenţii constatatori apreciază în mod aleatoriu cu privire la aplicarea acesteia. La individualizarea sancţiunii confiscării sumelor de bani şi/sau a contravalorii în bani a bunurilor şi serviciilor care au constituit obiectul contravenţiei, reprezentanţii Autorităţii Electorale Permanente vor aplica prevederile art. 5 şi 21 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, texte ce reglementează în mod expres criteriile specifice principiului proporţionalităţii sancţiunii aplicate cu gradul de pericol social al faptei săvârşite, şi anume: natura şi gravitatea faptei, împrejurările în care a fost săvârşită fapta, modul şi mijloacele de săvârşire a acesteia, scopul urmărit, urmarea produsă, precum şi circumstanţele personale ale contravenientului şi celelalte date înscrise în procesul-verbal. 18. Pe de altă parte, Curtea observă că dispoziţiile art. 53 alin. (1) din legea specială - Legea nr. 334/2006 - stabilesc indirect, prin norma de trimitere, respectiv art. 52 alin. (1)-(3), atât fiecare faptă contravenţională sancţionabilă cu măsura confiscării, cât şi limitele minime şi maxime ale sancţiunii principale, respectiv praguri minime şi maxime ale amenzii contravenţionale aplicabile corespunzător fiecărei contravenţii enumerate. Aşadar, legea specială determină cu precizie natura şi gravitatea fiecărei fapte contravenţionale, agentul constatator aplicând în continuare criteriile de proporţionalitate menţionate în legea generală pentru individualizarea sancţiunii contravenţionale complementare a confiscării la circumstanţele specifice fiecărei fapte contravenţionale. 19. Cu privire la procedura contencioasă aplicabilă, legea specială prevede, la art. 54 alin. (2), că decizia Autorităţii Electorale Permanente poate fi atacată la instanţa competentă, în condiţiile legii, astfel că, în temeiul art. 34 alin. (1) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, instanţa judecătorească, ulterior controlului de legalitate, hotărăşte, în cadrul controlului de temeinicie, asupra sancţiunii, a despăgubirii stabilite, precum şi asupra măsurii confiscării. 20. În concluzie, nu se poate susţine că aparenta lipsă din cuprinsul Legii nr. 334/2004 a unor criterii de individualizare a sancţiunii complementare a confiscării lasă loc unor interpretări aleatorii sau chiar abuzive din partea reprezentanţilor Autorităţii Electorale Permanente la stabilirea măsurii prevăzute de art. 53 alin. (1) din acest act normativ, astfel că nu se poate pretinde încălcarea dreptului de proprietate în raport cu prevederile art. 1 alin. (5) şi ale art. 44 alin. (9) din Constituţie şi ale art. 1 din primul Protocol adiţional la Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 21. Cât priveşte aprecierea autorului excepţiei referitoare la o pretinsă discriminare negativă a persoanelor sancţionate contravenţional cu măsura confiscării bunurilor destinate săvârşirii contravenţiei faţă de cele sancţionate de legea penală cu măsura confiscării bunurilor folosite sau destinate a fi folosite la săvârşirea unei fapte penale, Curtea constată că aceasta se bazează pe compararea unor instituţii juridice aparent similare, dar esenţialmente diferite prin chiar natura lor juridică. Deşi ambele sunt măsuri cu caracter patrimonial, măsura confiscării speciale şi extinse, prevăzute de art. 112 şi 112^1 din Codul penal, reprezintă o măsură de siguranţă cu scop preventiv, acela de a înlătura o stare de pericol şi de a preîntâmpina săvârşirea unei fapte prevăzute de legea penală, şi se poate lua şi în situaţia în care făptuitorului nu i se aplică o pedeapsă [art. 107 alin. (3) din Codul penal], pe când măsura confiscării în dreptul contravenţional este o sancţiune complementară, dependentă de stabilirea unei sancţiuni principale şi care are în primul rând un rol punitiv, şi apoi un rol preventiv. Fiind supuse unor regimuri juridice deosebite, cele două instituţii juridice nu pot constitui termenii de comparaţie dintr-o pretinsă relaţie de discriminare, art. 16 din Constituţie referindu-se la egalitatea în faţa legii în condiţii care în mod obiectiv sunt identice sau similare. 22. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de partidul Alianţa Liberalilor şi Democraţilor - ALDE, Organizaţia Judeţeană Satu Mare, în Dosarul nr. 990/296/2019 al Tribunalului Satu Mare - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 53 alin. (1) din Legea nr. 334/2006 privind finanţarea activităţii partidelor politice şi a campaniilor electorale sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Satu Mare - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 19 martie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent-şef, Claudia-Margareta Krupenschi -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
