Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 430 alin. (3) şi ale art. 1002 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Minodora Cimpu în Dosarul nr. 15/318/2017 al Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 149D/2018. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că partea Gheorghe Cimpu a depus la dosarul cauzei note scrise prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că nu sunt încălcate dispoziţiile constituţionale invocate de autoarea acesteia. De altfel, textele legale criticate consacră principii fundamentale ale dreptului procesual civil. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 18 ianuarie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 15/318/2017, Judecătoria Târgu Jiu - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 430 alin. (3) şi ale art. 1.002 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Minodora Cimpu într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de divorţ. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că excepţia de neconstituţionalitate priveşte aplicarea stricto senso a dispoziţiilor art. 430 alin. (3) şi ale art. 1.002 alin. (2) din Codul de procedură civilă de către instanţele de judecată, atât cu privire la considerente, cât şi cu privire la dispozitivul hotărârilor judecătoreşti pronunţate în cadrul procesual al ordonanţei preşedinţiale, dar care statuează în tot sau în parte asupra fondului. Arată că aplicarea dispoziţiilor legale criticate este neconstituţională în situaţia existenţei unei ordonanţe preşedinţiale ce a prejudecat fondul, soluţionând parţial sau total raportul juridic dintre părţi. Făcând referire la aspecte referitoare la obiectul acţiunii, arată că între părţi s-a judecat şi cererea de ordonanţă preşedinţială, susţinând că cererile ce fac obiectul soluţionării cererii de divorţ au fost judecate deja prin sentinţa civilă pronunţată asupra cererii de ordonanţă preşedinţială, prin care s-a stabilit culpa în destrămarea relaţiilor dintre soţi, iar această cerere era una accesorie divorţului. Astfel, apreciază că prin aceste considerente şi prin măsura privind stabilirea domiciliului minorului s-au soluţionat capete de cerere ale soluţionării cererii de divorţ, contrar dispoziţiilor art. 997 alin. (5) din Codul de procedură civilă care prevăd că pe cale de ordonanţă preşedinţială nu pot fi dispuse măsuri care rezolvă litigiul în fond, şi, astfel, aceste considerente ar avea autoritate şi putere de lucru judecat. 7. Se precizează că dispoziţiile art. 430 alin. (3) din Codul de procedură civilă nu au în vedere ipoteze juridice diferite, respectiv neprejudecarea fondului şi necercetarea procesului în cadrul ordonanţei preşedinţiale. A aprecia că aceste dispoziţii legale instituie o excepţie de la dispoziţiile art. 430 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă ar echivala cu aprecierea că legiuitorul a omis să menţioneze explicit această excepţie. 8. Cu privire la art. 1.002 alin. (2) din Codul de procedură civilă s-a arătat că acesta are în vedere reglementările speciale privind ordonanţa preşedinţială şi, astfel, măsurile pronunţate pe calea ordonanţei preşedinţiale ar deveni permanente, în cazul în care cererea de divorţ formulată de reclamant ar fi respinsă, deoarece aceste capete de cerere care au făcut obiectul ordonanţei preşedinţiale sunt cereri accesorii divorţului din prezentul litigiu. 9. Se mai arată că în situaţia în care cererea de divorţ va fi respinsă, implicit vor fi respinse şi cererile accesorii, dispoziţia ordonanţei preşedinţiale devenind permanentă până la o eventuală altă judecată care să stabilească domiciliul legal al minorului întemeiată pe noi împrejurări. Aşadar, reluarea cercetării procesului în temeiul dispoziţiilor legale criticate contravine egalităţii în faţa legii, jurisprudenţei infraconstituţionale şi jurisprudenţei Curţii Europene a Drepturilor Omului cu privire la autoritatea şi puterea de lucru judecat, precum şi dispoziţiilor constituţionale care prevăd că judecătorii trebuie să se supună doar legii, nicidecum unor considerente de colegialitate, fără a se disimula echitatea procesuală. 10. Judecătoria Târgu Jiu - Secţia civilă apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, notele scrise depuse, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 430 alin. (3) şi ale art. 1.002 alin. (2) din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: - Art. 430 alin. (3): „(3) Hotărârea judecătorească prin care se ia o măsură provizorie nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului.“; – Art. 1.002 alin. (2): „(2) Ordonanţa preşedinţială nu are autoritate de lucru judecat asupra cererii privind fondul dreptului.“ 15. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate încalcă prevederile constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 20 referitor la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi ale art. 124 privind înfăptuirea justiţiei. 16. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că dispoziţiile art. 1.002 alin. (2) reprezintă o aplicare a celor ale art. 430 alin. (3) din Codul de procedură civilă, potrivit cărora hotărârea judecătorească prin care se ia o măsură provizorie nu are autoritate de lucru judecat asupra fondului. Hotărârea prin care se soluţionează cererea de ordonanţă preşedinţială, datorită caracterului provizoriu al măsurilor dispuse şi cerinţei neprejudecării fondului, are autoritate de lucru judecat doar faţă de o altă cerere de ordonanţă preşedinţială şi numai dacă nu s-au modificat împrejurările de fapt care au justificat-o [art. 1.002 alin. (1) din Codul de procedură civilă]. Astfel, o ordonanţă preşedinţială nu are autoritate de lucru judecat faţă de hotărârea prin care se soluţionează fondul dreptului. Relativitatea autorităţii de lucru judecat a ordonanţei permite ca în litigiul pe fondul dreptului să fie rediscutate inclusiv aspectele stabilite prin ordonanţă. 17. Distinct de aceste aspecte generale referitoare la autoritatea de lucru judecat a ordonanţei preşedinţiale, examinând criticile formulate în prezenta cauză, Curtea constată că acestea vizează, în esenţă, aspecte referitoare la soluţionarea cauzelor de către instanţele judecătoreşti şi nu motivează aspecte care să releve o posibilă contrarietate cu normele Legii fundamentale, ceea ce nu este suficient pentru declanşarea unui control de constituţionalitate. 18. Aşadar, pornind de la condiţiile de admisibilitate a excepţiei de neconstituţionalitate impuse prin prevederile Legii nr. 47/1992, Curtea a subliniat, în considerentele Deciziei nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, că excepţia de neconstituţionalitate prezintă, în mod inerent şi intrinsec, o anumită structură, cuprinzând trei elemente: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte. Curtea a observat că, dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate, determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Curtea a statuat că excepţia va fi respinsă ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, în ipoteza în care, deşi este, în mod formal, motivată, cuprinzând toate cele trei elemente enumerate, totuşi motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat. În cauza de faţă, date fiind caracterul general al textelor pretins încălcate, precum şi lipsa explicitării pretinsei relaţii de contrarietate a dispoziţiilor legale criticate în raport cu acestea, nu se poate identifica în mod rezonabil nicio critică de neconstituţionalitate, astfel încât excepţia ridicată nu este o veritabilă excepţie de neconstituţionalitate. Prin urmare, având în vedere dispoziţiile art. 10 alin. (2) şi ale art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1994, excepţia de neconstituţionalitate apare ca fiind inadmisibilă. 19. Totodată, Curtea reţine că toate susţinerile reprezintă, în realitate, aspecte ce vizează interpretarea şi aplicarea textelor de lege criticate de către instanţa care soluţionează litigiul în cadrul căruia s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate. Or, potrivit art. 2 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, Curtea realizează un control de constituţionalitate, iar aspectele referitoare la interpretarea şi aplicarea textelor legale intră în competenţa instanţelor judecătoreşti, conform art. 126 alin. (1) din Constituţie. 20. Ţinând cont de aceste temeiuri legale şi constituţionale, Curtea reţine că excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare. 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 430 alin. (3) şi ale art. 1.002 alin. (2) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Minodora Cimpu în Dosarul nr. 15/318/2017 al Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Târgu Jiu - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 4 martie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
