Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌─────────────────┬──────────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Cristian Deliorga│- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Claudia-Margareta│- │
│Krupenschi │magistrat-asistent-şef│
└─────────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 719 alin. (2) şi ale art. 1.062 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de contestatorul debitor Zabulică Florin-Sorin în Dosarul nr. 3.512/866/2019 al Judecătoriei Paşcani - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 3.447D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei, arătând în acest sens că nici în cuprinsul încheierii de sesizare şi nici în cel al motivării excepţiei nu sunt indicate normele constituţionale pretins încălcate, iar Curtea nu poate complini din oficiu aceste lipsuri care atrag inadmisibilitatea unei excepţii de neconstituţionalitate. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 19 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 3.512/866/2019, Judecătoria Paşcani - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 719 alin. (2) şi ale art. 1.062 din Codul de procedură civilă. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de contestatorul debitor Zabulică Florin-Sorin într-o cauză având ca obiect validarea unei popriri. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în virtutea accesului liber la justiţie, că este ilegal să se solicite o cauţiune pentru a se judeca cererea de suspendare a executării silite, iar creditorul să aibă dreptul de a-şi recupera eventualul prejudiciu pricinuit în ipoteza respingerii contestaţiei la executare. Precizează că a încheiat cu creditorul un angajament de plată pentru plata lunară a unei anumite sume de bani, considerând că acest fapt reprezintă un motiv în plus de siguranţă pentru creditor şi, totodată, un motiv de bunăvoinţă în faţa instanţei. 6. Judecătoria Paşcani - Secţia civilă consideră că textele de lege criticate sunt constituţionale, astfel cum s-a reţinut în jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale (Decizia nr. 619 din 4 noiembrie 2014, Decizia nr. 59 din 24 februarie 2015, Decizia nr. 2 din 14 ianuarie 2016 şi Decizia nr. 861 din 18 decembrie 2018). 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă, potrivit încheierii de sesizare, prevederile art. 719 alin. (2) şi ale art. 1.062 din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, cu următorul conţinut normativ: - Art. 719 alin. (2): "(2) Pentru a se dispune suspendarea, cel care o solicită trebuie să dea în prealabil o cauţiune, calculată la valoarea obiectului contestaţiei, după cum urmează: a) de 10%, dacă această valoare este până la 10.000 lei; b) de 1.000 lei plus 5% pentru ceea ce depăşeşte 10.000 lei; c) de 5.500 lei plus 1% pentru ceea ce depăşeşte 100.000 lei; d) de 14.500 lei plus 0,1% pentru ceea ce depăşeşte 1.000.000 lei." – Art. 1.062: "Procedura de stabilire a cauţiunii(1) Dacă prin lege nu se prevede altfel, instanţa va cita părţile în termen scurt, în camera de consiliu, şi va stabili de urgenţă cauţiunea.(2) Instanţa se pronunţă printr-o încheiere care poate fi atacată odată cu hotărârea prin care s-a dispus asupra cauţiunii.(3) Când există urgenţă, instanţa va putea stabili cauţiunea şi fără citarea părţilor. În acest caz, cauţiunea se va depune numai în numerar, într-un termen stabilit de instanţă. Debitorului cauţiunii îi va fi comunicată încheierea prin care cauţiunea a fost stabilită, de la data acestei comunicări începând a curge termenul pentru plata cauţiunii.(4) Nedepunerea cauţiunii în termenul prevăzut la alin. (3) atrage desfiinţarea de drept a măsurilor în legătură cu care s-a dispus stabilirea cauţiunii.“" 11. În ceea ce priveşte art. 719 alin. (2) din Codul de procedură civilă, Curtea observă, din cuprinsul actului de sesizare, că incidentă este doar litera b) din cuprinsul alin. (2) (cuantumul cauţiunii stabilite în cauză, având ca obiect validarea popririi asupra sumei de 10.357,52 lei, este de 1.210 lei), astfel că obiectul excepţiei îl constituie, în realitate, dispoziţiile art. 719 alin. (2) lit. b) şi ale art. 1.062 din Codul de procedură civilă. 12. Normele constituţionale invocate, ce se deduc în mod rezonabil din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, sunt cele ale art. 21 - Accesul liber la justiţie. 13. Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că s-a mai pronunţat asupra unor critici de neconstituţionalitate asemănătoare prin care se reclama, în esenţă, împiedicarea accesului la justiţie prin impunerea unei cauţiuni în procedura de suspendare a executării silite. 14. Prin Decizia nr. 861 din 18 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 22 martie 2019, paragrafele 14-18, Curtea a arătat, în esenţă, că instituirea obligaţiei de plată a cauţiunii, ca o condiţie a suspendării executării, are o dublă finalitate, şi anume, pe de o parte, aceea de a constitui o garanţie pentru creditor în ceea ce priveşte acoperirea eventualelor daune suferite ca urmare a întârzierii executării silite, prin efectul suspendării acesteia, şi, pe de altă parte, de a preveni şi de a limita eventualele abuzuri în valorificarea unui atare drept de către debitorii rău-platnici. Întrucât plata cauţiunii nu constituie o condiţie de admisibilitate a contestaţiei la executare, ci vizează exclusiv cererea de suspendare a executării silite, instituirea acestei obligaţii nu poate fi calificată ca o modalitate de a împiedica accesul liber la justiţie. Curtea a mai constatat că, în condiţiile în care, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, legiuitorul ordinar este abilitat să reglementeze competenţa şi procedura de judecată, stabilind cadrul organizatoric şi funcţional în care se realizează accesul liber la justiţie, instituirea cauţiunii nu aduce nicio atingere principiului constituţional pretins încălcat. Sub acest aspect, procedura contestaţiei la executare asigură garanţii suficiente de ocrotire a accesului liber la justiţie tuturor părţilor implicate în proces, prin însuşi faptul că le oferă posibilitatea de a contesta executarea şi de a solicita suspendarea acesteia. 15. De asemenea, în legătură cu problema cauţiunii, Curtea a reţinut, prin raportare la dispoziţii legale similare, că jurisprudenţa sa este în acord cu cea a Curţii Europene a Drepturilor Omului, care a statuat, în Hotărârea din 10 mai 2001, pronunţată în Cauza Z şi alţii împotriva Regatului Unit, paragraful 93, că accesul liber la justiţie „nu este absolut şi că el poate fi supus la restricţii legitime, cum ar fi termenele legale de prescripţie sau ordonanţele care impun depunerea unei cauţiuni judicatum solvi [...]“. Important este ca aceste restrângeri să nu aducă atingere substanţei dreptului, să urmărească un scop legitim şi să existe un raport rezonabil de proporţionalitate între mijloacele utilizate şi scopul urmărit (Decizia nr. 51 din 14 ianuarie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 187 din 24 martie 2010). 16. Totodată, pentru situaţia în care justiţiabilul nu poate face faţă cheltuielilor unui proces din cauza lipsei mijloacelor materiale, Curtea a amintit, într-o altă cauză, prevederile art. 42 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, prin care legiuitorul a instituit, ca o garanţie a accesului liber la justiţie, posibilitatea ca persoanele fizice să beneficieze de scutiri, reduceri, eşalonări sau amânări pentru plata taxelor judiciare de timbru, în condiţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă. Mai mult, art. 8 alin. (3) din acest ultim act normativ prevede că ajutorul public judiciar se poate acorda şi în alte situaţii, proporţional cu nevoile solicitantului, în cazul în care costurile certe sau estimate ale procesului sunt de natură să îi limiteze accesul efectiv la justiţie, inclusiv din cauza diferenţelor de cost al vieţii dintre statul membru în care acesta îşi are domiciliul sau reşedinţa obişnuită şi cel din România. Aceste dispoziţii permit instanţei de judecată să individualizeze acordarea acestui ajutor în funcţie de nevoile reale ale solicitantului (Decizia nr. 610 din 10 octombrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 937 din 21 noiembrie 2019, paragraful 20). 17. Întrucât nu au apărut elemente noi, de natură să schimbe jurisprudenţa Curţii Constituţionale în această materie, soluţia şi considerentele reţinute în deciziile de referinţă anterior menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în prezenta cauză. 18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Zabulică Florin-Sorin în Dosarul nr. 3.512/866/2019 al Judecătoriei Paşcani - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 719 alin. (2) lit. b) şi ale art. 1.062 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Paşcani - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 19 martie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent-şef, Claudia-Margareta Krupenschi ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
