Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ioan Anghelină în Dosarul nr. 2.868/1/2018/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.092D/2018. 2. Dezbaterile au avut loc în şedinţa publică din 16 decembrie 2021, în prezenţa reprezentantului autorului excepţiei, doamna avocat Valentina Preda din cadrul Baroului Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar, şi cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Liviu Drăgănescu, fiind consemnate în încheierea de şedinţă de la acea dată, când Curtea, în temeiul art. 57 şi al art. 58 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a dispus amânarea pronunţării asupra cauzei pentru data de 27 ianuarie 2022. La această dată, constatând că nu sunt prezenţi toţi judecătorii care au participat la dezbateri, Curtea, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi ale art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992 şi ale art. 56 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, a amânat pronunţarea pentru data de 23 februarie 2022, când, constatând imposibilitatea constituirii cvorumului legal de şedinţă, în temeiul art. 51 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992, a amânat pronunţarea pentru data de 9 martie 2022. La această dată, constatând că nu sunt prezenţi toţi judecătorii care au participat la dezbateri, în temeiul dispoziţiilor art. 57 şi ale art. 58 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 47/1992 şi ale art. 56 alin. (2) din Regulamentul de organizare şi funcţionare a Curţii Constituţionale, a amânat pronunţarea asupra cauzei pentru data de 16 martie 2022, când a pronunţat prezenta decizie. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 3. Prin Încheierea din 21 noiembrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 2.868/1/2018/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ioan Anghelină într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de revizuire formulate împotriva unei decizii pronunţate în procedura de filtrare a recursurilor. 4. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale în ceea ce priveşte inexistenţa unei căi de atac împotriva deciziei prin care se respinge sau se anulează recursul în procedura de filtru, întrucât încalcă dreptul de acces liber la justiţie, dreptul la un proces echitabil şi dreptul la apărare. 5. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată în raport cu principiile referitoare la dreptul părţilor la un proces echitabil şi dreptul la apărare în ceea ce priveşte posibilitatea exercitării căilor de retractare împotriva unor atare hotărâri. 6. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 7. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile scrise depuse, susţinerile reprezentantului autorului excepţiei, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 8. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 9. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă, care, la data ridicării excepţiei, aveau următoarea redactare: „În cazul în care completul este în unanimitate de acord că recursul nu îndeplineşte cerinţele de formă, că motivele de casare invocate şi dezvoltarea lor nu se încadrează în cele prevăzute la art. 488, anulează sau, după caz, respinge recursul printr-o decizie motivată, pronunţată fără citarea părţilor, care nu este supusă niciunei căi de atac. Decizia se comunică părţilor.“ 10. Prevederile de lege supuse controlului de constituţionalitate au fost abrogate prin art. I pct. 56 din Legea nr. 310/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.074 din 18 decembrie 2018. Însă, având în vedere Decizia nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, Curtea urmează să analizeze dispoziţiile legale criticate, care continuă să îşi producă efectele în cauza dedusă judecăţii. 11. Totodată, în legătură cu obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea mai reţine că, prin Decizia nr. 839 din 8 decembrie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 1 februarie 2016, a admis excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă şi a constatat că sintagma „sau că recursul este vădit nefondat“ din cuprinsul acestora este neconstituţională. 12. Din motivarea excepţiei de neconstituţionalitate rezultă că în susţinerea acesteia sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 21 alin. (1) privind accesul liber la justiţie şi alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil şi ale art. 24 privind dreptul la apărare. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că, din analiza dosarului cauzei, rezultă că aceasta a fost ridicată în cursul soluţionării cererii de revizuire îndreptate împotriva deciziei prin care Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă a respins ca inadmisibil recursul declarat de autorul excepţiei. Motivul pentru care Înalta Curte a considerat că recursul este inadmisibil şi l-a respins ca atare în cadrul procedurii de filtru l-a reprezentat constatarea lipsei incidenţei Deciziei Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 582 din 20 iulie 2017, prin care s-a constatat că sintagma „precum şi în alte cereri evaluabile în bani în valoare de până la 1.000.000 lei inclusiv“ cuprinsă în art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 privind unele măsuri pentru degrevarea instanţelor judecătoreşti, precum şi pentru pregătirea punerii în aplicare a Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă este neconstituţională. Astfel, decizia recurată este supusă căilor de atac prevăzute de legea în vigoare la momentul înregistrării cererii de chemare în judecată, respectiv art. XVIII alin. (2) din Legea nr. 2/2013 în redactarea avută înainte de pronunţarea Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017. Totodată, instanţa supremă a mai reţinut că prin Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 609 din 17 iulie 2018, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a stabilit că „În interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 27 din Codul de procedură civilă, cu referire la art. 147 alin. (4) din Constituţia României, efectele Deciziei Curţii Constituţionale nr. 369 din 30 mai 2017 se produc cu privire la hotărârile judecătoreşti pronunţate după publicarea acesteia în Monitorul Oficial al României, în litigiile evaluabile în bani de până la 1.000.000 lei inclusiv, pornite ulterior publicării deciziei (20 iulie 2017).“. 14. Autorul excepţiei de neconstituţionalitate şi-a întemeiat cererea de revizuire introdusă împotriva deciziei pronunţate de completul de filtru pe prevederile art. 509 alin. (1) pct. 1 (când instanţa nu s-a pronunţat asupra unui lucru cerut - argumentat de faptul că drept urmare a aplicării procedurii de filtru, instanţa nu s-a pronunţat asupra recursului declarat şi nu a analizat motivele de casare invocate) şi pct. 6 (când s-a casat, s-a anulat ori s-a schimbat hotărârea unei instanţe pe care s-a întemeiat hotărârea a cărei revizuire se cere - argumentat de faptul că hotărârea atacată s-a întemeiat pe Decizia nr. 52 din 18 iunie 2018, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept, dar al cărei raţionament a fost invalidat prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 454 din 4 iulie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 836 din 1 octombrie 2018) din Codul de procedură civilă. 15. Având în vedere acest cadru procesual, Curtea reţine că revizuirea este o cale extraordinară de atac care, potrivit art. 509 alin. (1) din Codul de procedură civilă, poate fi îndreptată împotriva hotărârilor pronunţate asupra fondului sau care evocă fondul, cu excepţiile prevăzute la alin. (2), inaplicabile însă în cauză. Or, specificul hotărârii pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în ceea ce priveşte inadmisibilitatea în principiu a recursurilor, prin intermediul procedurii de filtrare, îl constituie tocmai faptul că exclude analiza fondului litigiului, limitându-se strict la analiza legalităţii hotărârii atacate cu recurs (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 855 din 17 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 218 din 17 martie 2020, paragraful 16). 16. Prin Decizia nr. 839 din 8 decembrie 2015, precitată, Curtea Constituţională a constatat că sintagma „sau că recursul este vădit nefondat“ din cuprinsul prevederilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă este neconstituţională, întrucât obligă completul de filtru să se pronunţe asupra fondului motivelor de casare invocate, ceea ce excedează procedurii admiterii în principiu. Curtea a observat (paragraful 21 din decizia menţionată) că respingerea recursului pentru motivul că este vădit nefondat presupune examinarea în fond a acestuia, implicând analizarea unor aspecte care vizează temeinicia solicitării care face obiectul recursului; or, procedura examinării admisibilităţii recursului trebuie să vizeze doar aspecte pur formale, întrucât decizia pronunţată în cadrul procedurii de filtrare se dă fără citarea părţilor şi fără posibilitatea exercitării unei căi de atac împotriva ei. În acelaşi sens, Curtea a subliniat (paragraful 22) că legiuitorul nu poate să plaseze un aspect ce ţine de fondul căii de atac într-o etapă procesuală anterioară în care nu se analizează şi nu se soluţionează fondul cauzei, astfel că includerea soluţiei de respingere a recursului ca vădit nefondat în etapa admisibilităţii în principiu a recursului eludează finalitatea şi raţiunea acestei etape. 17. Ca urmare a constatării neconstituţionalităţii sintagmei referitoare la caracterul vădit nefondat al recursului, această ipoteză a fost eliminată, prin efectul obligatoriu al Deciziei nr. 839 din 8 decembrie 2015, dintre situaţiile care puteau justifica respingerea ca inadmisibilă a cererii de recurs în procedura filtrului. 18. În consecinţă, ţinând cont de prevederile art. 509 alin. (1) din Codul de procedură civilă, revizuirea apare ca o cale de atac ce nu poate fi formulată împotriva unei decizii pronunţate de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie în procedura filtrului, care, prin ipoteză, nu antamează fondul pricinii. 19. Pe de altă parte, autorul excepţiei nu se găseşte nici în situaţia de a fi beneficiarul unei decizii de constatare a neconstituţionalităţii sau a unei decizii prin care Curtea Constituţională să fi respins, ca devenită inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate, care să constituie motiv de revizuire conform art. 509 alin. (1) pct. 11 din Codul de procedură civilă. Totodată, Curtea observă că Decizia nr. 454 din 4 iulie 2018, precitată, nu a fost pronunţată în cauza în care autorul prezentei excepţii este parte, ci ca urmare a exercitării controlului de constituţionalitate a priori prin care a fost soluţionată obiecţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Legii pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative (devenită Legea nr. 310/2018). 20. În fine, Curtea reţine că, în cauză, se ridică o problemă de interpretare şi aplicare a legii în sensul stabilirii admisibilităţii recursului formulat după publicarea Deciziei nr. 369 din 30 mai 2017 şi anterior publicării Deciziei nr. 52 din 18 iunie 2018 pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept. Această problemă de drept a fost soluţionată prin Decizia Curţii Constituţionale nr. 454 din 4 iulie 2018 şi Decizia nr. 874 din 18 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 2 din 3 ianuarie 2019. Curtea Constituţională nu se poate pronunţa pe modul în care s-au interpretat şi aplicat dispoziţiile legale într-o cauză sau alta. 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 493 alin. (5) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Ioan Anghelină în Dosarul nr. 2.868/1/2018/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 16 martie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
