Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌─────────────────┬──────────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Cristian Deliorga│- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├─────────────────┼──────────────────────┤
│Claudia-Margareta│- │
│Krupenschi │magistrat-asistent-şef│
└─────────────────┴──────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 717 alin. (2) din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 7 alin. (4) teza a doua şi ale art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, excepţie ridicată de contestatorul Firicel Alexandru în Dosarul nr. 26.896/301/2018 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.404D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea, ca inadmisibilă, a excepţiei, întrucât aceasta nu este motivată în raport cu fiecare text legal criticat şi cu fiecare normă constituţională invocată. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 4 septembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 26.896/301/2018, Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 717 alin. (2) din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 7 alin. (4) teza a doua şi ale art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de contestatorul Firicel Alexandru într-o cauză având ca obiect contestaţia la executare formulată de autorul excepţiei cu privire la executarea (şi evacuarea) sa silită de către o structură din cadrul Ministerului Afacerilor Interne (M.A.I.) - Direcţia de asigurare logistică - dintr-un apartament de intervenţie, ocupat de reclamant ca locuinţă de serviciu în temeiul unui contract de locaţiune încheiat în anul 2009 cu o direcţie aflată în structura M.A.I. (Direcţia economică-administrativă, ulterior Direcţia Generală de Logistică din aparatul central al M.A.I.). 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia nu formulează critici de neconstituţionalitate distincte cu referire la art. 717 alin. (2) din Codul de procedură civilă, la art. 7 alin. (4) teza a doua şi la art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007, în condiţiile în care acesta a solicitat instanţei de judecată să sesizeze Curtea Constituţională cu privire la neconstituţionalitatea mai multor texte legale [art. 1806 din Codul civil, cartea a V-a din Codul de procedură civilă, art. 46 alin. (3) teza a doua, art. 7 alin. (4) şi (5), art. 11 alin. (1), art. 12 alin. (6) şi art. 17 alin. (5^1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007, art. 3 alin. (1) teza întâi din Legea nr. 514/2003 privind organizarea şi exercitarea profesiei de consilier juridic, sintagma „din unităţile aparatului central“ din cuprinsul art. 15 alin. (1) lit. b) pct. iii), art. 22 alin. (7), art. 58^3, art. 59 alin. (4) teza a doua, art. 62^4 alin. (4) şi sintagma „unităţilor din aparatul central al Ministerului Afacerilor Interne“ din cuprinsul art. 76 alin. (1) din Legea nr. 360/2002 privind statutul poliţistului], iar instanţa, după analiza condiţiilor de admisibilitate prevăzute de art. 29 din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, a sesizat Curtea exclusiv cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 717 alin. (2) din Codul de procedură civilă, ale art. 7 alin. (4) teza a doua şi ale art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007, respingând (ca inadmisibilă) cererea cu privire la celelalte texte. 6. Prin criticile de neconstituţionalitate formulate, care nu se referă în mod particular la dispoziţiile art. 717 alin. (2) din Codul de procedură civilă, ale art. 7 alin. (4) teza a doua şi ale art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007, autorul excepţiei arată, în esenţă, că în cauză a fost încălcat dreptul la un proces echitabil şi dreptul la viaţă privată şi de familie, deoarece instanţa judecătorească a refuzat să solicite M.A.I. dovedirea calităţii de reprezentant al părţii adverse, mai exact a Direcţiei de asigurare logistică, cea care a declanşat procedura de evacuare şi executare silită, entitate pe care autorul o consideră nelegal înfiinţată. Aserţiunile autorului excepţiei vizează, în continuarea motivării, aspecte de nelegalitate a acestei structuri din cadrul M.A.I. şi a întregii proceduri declanşate împotriva sa pentru evacuarea imobilului în care locuia împreună cu familia, cu explicitarea circumstanţelor de fapt specifice speţei. Sunt invocate o serie de decizii ale Curţii Constituţionale şi ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, precum şi hotărâri ale Curţii Europene a Drepturilor Omului referitoare, în esenţă, la înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea M.A.I. şi a structurilor acestuia, reprezentarea juridică în justiţie a unei instituţii publice, raporturile de serviciu ale angajaţilor cu M.A.I./structuri ale acestuia, regimul juridic al actelor administrative cu caracter individual, regimul juridic al incompatibilităţilor şi conflictului de interese sau, după caz, exigenţele de calitate a legii. 7. Judecătoria Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 717 alin. (2) din Codul de procedură civilă (cuprinsă în cartea a V-a din cod, criticată integral de autorul excepţiei) este întemeiată, întrucât, condiţionând continuarea judecării contestaţiei la executare de plata de către contestator a sumelor de bani efectuate de executorul judecătoresc, afectează accesul la justiţie al contestatorului, această condiţie neavând legătură cu ordinea de drept şi interesul statului de a organiza procesul civil într-o manieră disciplinată, clară şi previzibilă, ci urmărind exclusiv interesul economic al executorului judecătoresc. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 7 alin. (4) teza a doua şi ale art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007, instanţa consideră că acestea nu contravin normelor constituţionale indicate de autorul excepţiei. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 717 alin. (2) din Codul de procedură civilă, republicat în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 247 din 10 aprilie 2015, precum şi ale art. 7 alin. (4) teza a doua şi ale art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 309 din 9 mai 2007, astfel cum a fost modificată [în privinţa art. 7 alin. (4)] prin art. I pct. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 18/2012 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 336 din 18 mai 2012, aprobată cu modificări şi completări prin Legea nr. 118/2012 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 18/2012 pentru modificarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Administraţiei şi Internelor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 461 din 9 iulie 2012. Totodată, Curtea reţine că prin art. 1 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 221/2008 pentru stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 882 din 24 decembrie 2008, a fost înfiinţat Ministerul Administraţiei şi Internelor prin reorganizarea Ministerului Internelor şi Reformei Administrative, care ulterior a fost reorganizat sub denumirea de Ministerul Afacerilor Interne prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 96/2012 privind stabilirea unor măsuri de reorganizare în cadrul administraţiei publice centrale şi pentru modificarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 884 din 22 decembrie 2012. 12. Dispoziţiile art. 717 alin. (2) din Codul de procedură civilă, cu titlul marginal Procedura de judecată, fac parte din capitolul VI - Contestaţia la executare al titlului I - Dispoziţii generale din cartea a V-a - Despre executarea silită şi au următorul conţinut normativ: „(2) Instanţa sesizată va solicita de îndată executorului judecătoresc să îi transmită, în termenul fixat, copii certificate de acesta de pe actele dosarului de executare contestate, dispoziţiile art. 286 fiind aplicabile în mod corespunzător, şi îi va pune în vedere părţii interesate să achite cheltuielile ocazionate de acestea.“ 13. Art. 7 alin. (4) teza a doua şi art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 prevăd următoarele: - Art. 7 alin. (4): „Ministrul afacerilor interne reprezintă şi angajează Ministerul Afacerilor Interne în raporturile cu celelalte autorităţi publice, precum şi cu alte persoane fizice şi juridice din ţară sau din străinătate. În acest scop poate da împuternicire de reprezentare ministrului delegat pentru administraţie, precum şi altor persoane din subordine.“; – Art. 11 alin. (1): „În faţa autorităţilor jurisdicţionale Ministerul Afacerilor Interne este reprezentat prin personalul de specialitate, pe baza împuternicirilor acordate pentru fiecare cauză în parte, conform competenţei stabilite prin ordin al ministrului internelor şi reformei administrative.“ 14. Normele constituţionale menţionate în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate sunt cele ale art. 1 alin. (3) şi (5), ale art. 2, 11, 15, ale art. 16 alin. (1) şi (2), ale art. 20, ale art. 21 alin. (1) - (3), ale art. 26, ale art. 41 alin. (1), ale art. 47 alin. (1), ale art. 49, 52, 53, ale art. 73 alin. (3) lit. j), ale art. 124, ale art. 126 alin. (6), ale art. 147, ale art. 148 alin. (2) şi ale art. 154. De asemenea, sunt indicate şi dispoziţiile cuprinse în art. 6 alin. (1), art. 8, 10, 13 şi 14 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 15. Analizând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că aceasta urmează să fie respinsă ca inadmisibilă, întrucât nu este motivată. Curtea Constituţională a stabilit în jurisprudenţa sa că structura inerentă oricărei excepţii de neconstituţionalitate cuprinde 3 elemente - textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat şi motivarea de către autorul excepţiei a pretinsei relaţii de contrarietate dintre cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. Dacă primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă, prin caracterul său absolut, un anumit grad de relativitate. Lipsa motivării în sine a excepţiei nu reprezintă, de plano, o condiţie sine qua non a existenţei excepţiei, câtă vreme aceasta se poate deduce în mod rezonabil din dinamica primelor două elemente. Însă, chiar dacă excepţia de neconstituţionalitate este în mod formal motivată, deci cuprinde cele 3 elemente, dar motivarea în sine nu are nicio legătură cu textul criticat, iar textul de referinţă este unul general, Curtea va respinge excepţia ca inadmisibilă, fiind contrară art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia sesizările adresate Curţii Constituţionale trebuie făcute în formă scrisă şi motivate. Aceeaşi soluţie va fi urmată şi în cazul în care excepţia de neconstituţionalitate nu cuprinde motivarea ca element al său, iar din textul constituţional invocat nu se poate desluşi în mod rezonabil vreo critică de neconstituţionalitate, fie datorită generalităţii sale, fie datorită lipsei rezonabile a legăturii cu textul criticat. O asemenea manieră de motivare este eliptică, iar instanţa de control constituţional nu se poate substitui autorului acesteia în formularea unor critici de neconstituţionalitate întrucât ar echivala cu un control efectuat din oficiu, ceea ce este inadmisibil (a se vedea, pe larg, Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012). 16. În cauza de faţă, Curtea constată că, prin criticile formulate, autorul excepţiei nu relevă pretinsul raport de contrarietate dintre textele legale atacate şi normele fundamentale invocate, ci prezintă argumente de fapt prin care contestă calitatea procesuală pasivă a părţii adverse în litigiul în care a ridicat excepţia, considerând că respectiva entitate este înfiinţată în mod nelegal. Prin urmare, susţinerile sale nu înfăţişează veritabile critici de neconstituţionalitate, iar Curtea Constituţională nu se poate substitui autorului excepţiei în formularea acestora, astfel că, în temeiul art. 29 alin. (1), coroborat cu art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, excepţia de neconstituţionalitate va fi respinsă ca inadmisibilă. 17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 717 alin. (2) din Codul de procedură civilă, precum şi ale art. 7 alin. (4) teza a doua şi ale art. 11 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 30/2007 privind organizarea şi funcţionarea Ministerului Afacerilor Interne, excepţie ridicată de Firicel Alexandru în Dosarul nr. 26.896/301/2018 al Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 3 Bucureşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 19 martie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent-şef, Claudia-Margareta Krupenschi --------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
