Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioniţa Cochinţu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 156 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Alexandru Dumitru în Dosarul nr. 180/85/2005/a11* al Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 217D/2020. 2. La apelul nominal se prezintă personal autorul excepţiei de neconstituţionalitate. Lipsesc celelalte părţi. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul autorului excepţiei de neconstituţionalitate, care prezintă situaţia de fapt din cauză şi arată că normele criticate conduc la încălcarea principiului accesului liber la justiţie şi a dreptului la un proces echitabil, întrucât, urmare a dinamicii legislative, cauza sa nu se mai soluţionează sub imperiul normelor legale privind procedurile de insolvenţă în vigoare la momentul declanşării acestei proceduri aferente cauzei în discuţie. Solicită admiterea excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată. 4. Având cuvântul, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, întrucât autorul acesteia deduce critica de neconstituţionalitate prin compararea mai multor legi din domeniul procedurilor de insolvenţă şi, nu în mod concret, prin raportare la Legea fundamentală, iar pretinsa retroactivitate a normelor în discuţie şi încălcarea dispoziţiilor art. 15 alin. (2) din Constituţie reprezintă, mai degrabă, probleme ce ţin de aplicarea legii, aspect ce este de competenţa instanţelor judecătoreşti. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 20 noiembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 180/85/2005/a11*, Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 156 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, excepţie ridicată de Alexandru Dumitru într-o cauză întemeiată pe dispoziţiile Legii nr. 85/2006. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că prevederile art. 156 alin. (3) din Legea nr. 85/2006, prin care a fost abrogată Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, sunt în contradicţie cu art. IV din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/1997 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării şi lichidării judiciare (care prevăd că „Procedurile de reorganizare şi lichidare deschise până la data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă vor fi continuate şi închise în condiţiile Legii nr. 64/1995, în forma publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 130 din 29 iunie 1995“) şi, prin urmare, în dinamica legislativă apare un conflict între legi. De altfel, toate modificările legislative aduse Legii nr. 64/1995 şi cuprinse în actele normative adoptate până la intrarea în vigoare a Legii nr. 85/2006 dispun faptul că procedurile începute sub imperiul legii vechi (Legea nr. 64/1995) vor continua şi se vor finaliza în conformitate cu prevederile legale în vigoare anterior acestor modificări. Obiectul Legii nr. 64/1995 îl reprezintă instituirea unei proceduri de reorganizare având ca scop redresarea debitorului şi plata pasivului sau lichidarea averii şi, prin urmare, aceste aspecte reprezintă o aplicare specială a procedurii de executare silită concursuală din patrimoniul debitorului supusă Codului de procedură civilă. În acest context, se apreciază că normele criticate abrogă dispoziţiile Legii nr. 64/1995, act normativ ale cărui reguli au fost aplicabile la data deschiderii procedurilor judiciare aferente cauzei deduse judecăţii, fără a preciza în mod concret ce se întâmplă cu procedurile de reorganizare şi lichidare deschise anterior intrării în vigoare a Legii nr. 85/2006, ţinând seama de faptul că legea civilă dispune numai pentru viitor. De asemenea, Legea nr. 85/2006, în partea de dispoziţii tranzitorii şi finale, nu prevede că procesele începute sub imperiul legii vechi vor continua să fie soluţionate în continuare după regulile acestei legi şi nu se va aplica noua reglementare şi situaţiilor juridice create anterior intrării în vigoare a Legii nr. 85/2006. Or, legea trebuie să prevadă reguli de procedură clare care să indice condiţiile în care actele juridice deja realizate îşi vor produce efectele în viitor, având în vedere că sunt acte de procedură ce implică accesul liber la justiţie şi care trebuie reglementat astfel încât să cuprindă reguli de procedură clare şi întinderea de exercitare a puterii de apreciere, ţinând seama de scopul legitim urmărit, pentru a oferi justiţiabilului o protecţie adecvată şi un acces necondiţionat la justiţie, în sensul valorificării cererilor înregistrate anterior intrării în vigoare a legii noi. În final, autorul excepţiei apreciază că în speţa dedusă judecăţii sunt aplicabile prevederile Legii nr. 64/1995. 7. Tribunalul Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal opinează că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, deoarece Legea nr. 64/1995 nu a fost în conflict temporar cu Legea nr. 85/2006, întrucât acest din urmă act normativ a abrogat în totalitate Legea nr. 64/1995, inclusiv textele care au modificat şi completat această lege, chiar şi cele cuprinse în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/1997. În acest context, apreciază că nu se susţin nici celelalte critici de neconstituţionalitate, care se convertesc mai degrabă în chestiuni ce ţin de determinarea legii aplicabile în cauză, aspect ce nu ţine de constituţionalitatea legii. 8. Potrivit dispoziţiilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celordouă Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, susţinerile părţii prezente, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 156 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 359 din 21 aprilie 2006, care au următorul cuprins: „(3) La data intrării în vigoare a prezentei legi, Legea nr. 64/1995 privind procedura reorganizării judiciare şi a falimentului, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, art. 282 din Legea nr. 31/1990 privind societăţile comerciale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1.066 din 17 noiembrie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice altă dispoziţie contrară se abrogă.“ 12. Legea nr. 85/2006, cu modificările şi completările ulterioare, a fost abrogată prin art. 344 lit. a) din titlul V: Dispoziţii tranzitorii şi finale din Legea nr. 85/2014 privind procedurile de prevenire a insolvenţei şi de insolvenţă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 466 din 25 iunie 2014. Însă, având în vedere dispoziţiile art. 343 din Legea nr. 85/2014, potrivit cărora „Procesele începute înainte de intrarea în vigoare a prezentei legi rămân supuse legii aplicabile anterior acestei date“, precum şi Decizia Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, prin care Curtea a stabilit că sintagma „în vigoare“ din cuprinsul dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi ale art. 31 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, este constituţională în măsura în care se interpretează în sensul că sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, Curtea urmează să exercite controlul de constituţionalitate asupra prevederilor criticate din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei. 13. În susţinerea neconstituţionalităţii acestor dispoziţii legale sunt invocate prevederile constituţionale ale art. 15 alin. (2) privind neretroactivitatea legii civile. 14. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea constată că nemulţumirea autorului acesteia constă în faptul că normele criticate abrogă expres vechea legislaţie în materia procedurilor privind reorganizarea judiciară şi falimentul, fără a dispune în mod concret posibilitatea ultraactivităţii acestora în situaţia procedurilor judiciare în materie şi a litigiilor începute sub imperiul acestui cadru legislativ reprezentat de Legea nr. 64/1995, cu modificările şi completările ulterioare, respectiv nu prevăd faptul că procesele începute sub imperiul legii vechi vor continua să fie soluţionate în continuare sub imperiul acestor norme, iar dispoziţiile Legii nr. 85/2006 se vor aplica numai proceselor începute după data intrării în vigoare a acestei legi, cu toate că, în speţă, ar trebui aplicate prevederile Legii nr. 64/1995, cu modificările şi completările ulterioare efectuate până la abrogarea acestei legi, în caz contrar fiind încălcat principiul neretroactivităţii legii civile. 15. În ceea ce priveşte pretinsa neconstituţionalitate a normelor criticate din perspectiva unui conflict între legi, respectiv între prevederile art. 156 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 şi Legea nr. 64/1995, cu modificările şi completările efectuate în mod special prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 58/1997, pe de o parte, din evaluarea cadrului legislativ în materie, Curtea observă că acest din urmă act normativ a fost respins prin Legea nr. 289/2001 privind respingerea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 58/1997 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 64/1995 privind procedura reorganizării şi lichidării judiciare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 303 din 8 iunie 2001, aşadar anterior abrogării exprese efectuate asupra Legii nr. 64/1995. Pe de altă parte, Curtea reţine că această pretinsă neconstituţionalitate este dedusă, în realitate, din compararea dispoziţiilor mai sus menţionate. Faţă de această împrejurare, Curtea, în jurisprudenţa sa, a arătat că examinarea constituţionalităţii unui text de lege are în vedere conformitatea acestui text cu dispoziţiile şi principiile constituţionale, iar nu compararea unor prevederi legale dintr-o lege ori a prevederilor mai multor legi între ele, şi raportarea concluziei ce ar rezulta din această comparaţie la dispoziţii ori principii ale Constituţiei (Decizia nr. 343 din 24 septembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 31 octombrie 2013). 16. Curtea observă că dispoziţiile art. 156 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 fac parte din capitolul VI: Dispoziţii tranzitorii şi finale şi dispun, în esenţă, că, la data intrării în vigoare a acestui act normativ, Legea nr. 64/1995, cu modificările şi completările ulterioare, precum şi orice altă dispoziţie contrară se abrogă, norme ce sunt urmarea firească a dispoziţiilor art. 156 alin. (1) din Legea nr. 85/2006, care statuează că această lege intră în vigoare la 90 de zile de la data publicării în Monitorul Oficial al României, Partea I. De asemenea, Curtea învederează că, pe lângă dispoziţiile criticate, prevederile art. 149 din Legea nr. 85/2006, care fac parte din acelaşi capitol referitor la dispoziţii tranzitorii şi finale, statuează că dispoziţiile acestei legi se completează, în măsura compatibilităţii lor, cu cele ale Codului de procedură civilă, ale Codului civil, ale Codului comercial român şi ale Legii nr. 637/2002 cu privire la reglementarea raporturilor de drept internaţional privat în domeniul insolvenţei. Faţă de această împrejurare, Curtea reţine că normele antereferite, evaluate coroborat, sunt: (i) o transpunere concretă a dispoziţiilor constituţionale ale art. 78 privind intrarea în vigoare a legii (legea se publică în Monitorul Oficial al României şi intră în vigoare la 3 zile de la data publicării sau la o dată ulterioară prevăzută în textul ei) şi (ii) o aplicare a dispoziţiilor constituţionale ale art. 1 alin. (5) care consacră principiul legalităţii, în componenta privind calitatea legii, coroborate cu cele ale Legii nr. 24/2000 privind normele de tehnică legislativă pentru elaborarea actelor normative, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 260 din 21 aprilie 2010. Această din urmă lege, în secţiunea 2 din capitolul V: Structura actului normativ, reglementează sistematizarea conţinutului actului normativ şi dispune că, în structura actului normativ, pe lângă dispoziţii generale şi dispoziţii de fond, dacă este cazul, trebuie să se regăsească şi dispoziţii tranzitorii şi dispoziţii finale. Dispoziţiile tranzitorii cuprind măsurile ce se instituie cu privire la derularea raporturilor juridice născute în temeiul vechii reglementări care urmează să fie înlocuită de noul act normativ şi trebuie să asigure, pe o perioadă determinată, corelarea celor două reglementări, astfel încât punerea în aplicare a noului act normativ să decurgă firesc şi să evite retroactivitatea acestuia sau conflictul între norme succesive. Dispoziţiile finale cuprind măsurile necesare pentru punerea în aplicare a actului normativ, data intrării în vigoare a acestuia, implicaţiile asupra altor acte normative, ca: abrogări, modificări, completări, precum şi dispoziţia de republicare, dacă este cazul. 17. Cu privire la principiul neretroactivităţii legii civile, prin Decizia nr. 755 din 16 decembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 101 din 9 februarie 2015, Curtea a reţinut că aplicarea legii civile în timp este guvernată de principiul neretroactivităţii legii civile, principiul aplicării imediate a legii noi şi principiul supravieţuirii legii vechi. Principiul neretroactivităţii legii civile este de rang constituţional şi are o valoare absolută, în sensul că legiuitorul nu poate institui nicio derogare, şi semnifică faptul că legea civilă se aplică tuturor situaţiilor juridice născute după intrarea în vigoare a acesteia, iar nu situaţiilor juridice trecute, consumate (facta praeterita). În mod corelativ, potrivit principiului aplicării imediate a legii noi, de la data intrării în vigoare a acesteia, ea se aplică tuturor actelor, faptelor şi situaţiilor juridice viitoare (facta futura), actelor, faptelor şi situaţiilor juridice în curs de constituire, modificare sau stingere începând cu această dată, precum şi efectelor viitoare ale unor situaţii juridice anterior născute, dar neconsumate la data intrării în vigoare a legii noi (facta pendentia). Cu alte cuvinte, aplicarea imediată a legii noi semnifică faptul că o situaţie juridică produce acele efecte juridice care sunt prevăzute de legea în vigoare la data constituirii ei (tempus regit actum). 18. Aplicând considerentele de principiu la normele criticate şi ţinând seama de întregul cadru legislativ cuprins în capitolul VI: Dispoziţii tranzitorii şi finale din Legea nr. 85/2006, Curtea constată că acestea sunt în concordanţă cu principiul activităţii legii, potrivit căruia orice act normativ acţionează cât timp este în vigoare, fiind aplicabil tuturor actelor, faptelor şi situaţiilor juridice născute după acest moment, având în vedere că dispune intrarea în vigoare după un termen de 90 de zile de la publicarea în Monitorul Oficial al României, Partea I. Astfel, legea nouă este aplicabilă de îndată tuturor situaţiilor care se vor constitui, se vor modifica sau se vor stinge după intrarea ei în vigoare, precum şi tuturor efectelor produse de situaţiile juridice formate după abrogarea legii vechi (a se vedea, în acest sens, cu titlu exemplificativ, Decizia nr. 287 din 1 iulie 2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 729 din 12 august 2004). 19. Distinct de acestea, în ceea ce priveşte interpretarea şi aplicarea actelor normative în timp, puse în discuţie de către autorul excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere plasarea prevederilor art. 149 din Legea nr. 85/2006 în capitolul VI: Dispoziţii tranzitorii şi finale, prin care se statuează că dispoziţiile acestei legi se completează, în măsura compatibilităţii lor, cu alte acte normative, cu precădere Codul de procedură civilă, precum şi faptul că legea conţine norme de procedură, edictate în virtutea art. 126 alin. (2) din Constituţie, potrivit cărora „Competenţa instanţelor judecătoreşti şi procedura de judecată sunt prevăzute numai prin lege“, în procesul de interpretare şi aplicare a actelor normative într-o speţă anume sunt incidente regulile şi normele procedurale - spre exemplu, legea aplicabilă proceselor noi, legea aplicabilă proceselor în curs - şi principiile cu privire la aplicarea legilor în timp, aspect care ţine de competenţa instanţelor judecătoreşti, iar nu a instanţei de contencios constituţional. Astfel, Curtea Constituţională se poate pronunţa numai asupra conformităţii unui text de lege cu prevederile şi principiile Constituţiei, întrucât, în conformitate cu dispoziţiile art. 2 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta asigură controlul de constituţionalitate a legilor, a ordonanţelor Guvernului, a tratatelor internaţionale şi a regulamentelor Parlamentului, prin raportare la dispoziţiile şi principiile Constituţiei. Aşadar, nu intră sub incidenţa controlului de constituţionalitate exercitat de Curte aplicarea şi interpretarea legii, acestea fiind de resortul exclusiv al instanţei de judecată care judecă fondul cauzei, precum şi, eventual, al instanţelor de control judiciar, astfel cum rezultă din prevederile coroborate ale art. 126 alin. (1) şi (3) din Constituţie. 20. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3 al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Alexandru Dumitru în Dosarul nr. 180/85/2005/a11* al Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 156 alin. (3) din Legea nr. 85/2006 privind procedura insolvenţei sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Braşov - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 19 martie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ioniţa Cochinţu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
