Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Valentina │- │
│Bărbăţeanu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 alin. (4) şi (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, excepţie ridicată de Societatea 3 Fan Construct - S.R.L. din Sântimbru, judeţul Alba, în Dosarul nr. 1.271/107/2018 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă şi care constituie obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.349D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, precizând că sintagma „vor ţine seama de expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici“ are valenţele unei dispoziţii de interpretare, nefiind nicidecum restrictivă. Face referire şi la jurisprudenţa în materie a Curţii Constituţionale, reprezentată de Decizia nr. 218 din 20 aprilie 2023, paragraful 23. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 18 aprilie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.271/107/2018, Tribunalul Alba - Secţia I civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 22 alin. (4) şi (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, excepţie ridicată de Societatea 3 Fan Construct - S.R.L. din Sântimbru, judeţul Alba, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de stabilire pe cale judecătorească a cuantumului despăgubirilor cuvenite pentru exproprierea unor imobile. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010, care obligă experţii şi instanţa de judecată să ţină seama de expertizele întocmite de camerele notarilor publici, este neconstituţional prin raportare la prevederile art. 16 alin. (1) şi ale art. 44 alin. (3) din Constituţie, întrucât stabilirea valorii imobilelor expropriate în funcţie de grilele notarilor publici duce la egalizarea nejustificată şi arbitrară a valorii unor imobile situate în aceleaşi zone dintr-o localitate şi astfel, nu este îndeplinită condiţia justei despăgubiri, cerută imperativ de textul constituţional invocat. Se arată că despăgubirea este dreaptă doar atunci când valoarea acesteia acoperă în totalitate prejudiciul suferit de către cel expropriat. Prevederile constituţionale invocate impun o stabilire corectă a acestui prejudiciu, care se poate realiza doar printr-o evaluare individuală a imobilului expropriat, iar nu printr-una generică, minimală şi orientativă. Or, astfel cum rezultă din conţinutul site-ului Uniunii Naţionale a Notarilor Publici din România, precum şi din jurisprudenţa Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, grila notarilor publici conţine valorile orientative ale proprietăţilor imobiliare bazate pe analiza tranzacţiilor efectuate în anii anteriori şi pe anticiparea evoluţiei viitoare, iar utilizarea acestor valori ca referinţă în rapoartele de evaluare nu se recomandă, deoarece abaterile pot fi semnificative, având în vedere că evaluarea unei proprietăţi imobiliare, în conformitate cu Standardele Internaţionale de Evaluare, presupune identificarea proprietăţii imobiliare şi efectuarea inspecţiei tehnice a acesteia (a se vedea Decizia nr. 2.902/2013 pronunţată de Secţia I civilă a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie). 6. Se mai arată că exproprierea pentru cauză de utilitate publică este reglementată în prezent prin două legi în vigoare, respectiv prin Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică şi prin Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. Din conţinutul celor două acte normative rezultă că acestea sunt aplicabile în funcţie de tipul de utilitate publică specific exproprierii ce are loc. 7. Până la modificarea art. 22 din Legea nr. 255/2010 (prin Legea nr. 233/2018 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local), stabilirea despăgubirii se făcea în toate cazurile în conformitate cu art. 21-27 din Legea nr. 33/1994, întrucât art. 22 alin. (3) din forma anterioară a Legii nr. 255/2010 făcea trimitere la aceste texte legale. Ulterior modificării, au fost stabilite - în mod discriminatoriu şi prin protejarea diferită a proprietăţii - două sisteme de calcul al despăgubirilor cuvenite pentru expropriere în cazul în care expropriatul este nemulţumit de cuantumul acesteia. 8. Astfel, în cazul în care imobilul este expropriat pentru o utilitate publică dintre cele prevăzute de art. 6 din Legea nr. 33/1994, calculul se face conform art. 21-27 din această lege, şi anume despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului şi din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptăţite, iar la calcularea cuantumului despăgubirilor, experţii, precum şi instanţa vor ţine seama de preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială, precum şi de daunele aduse proprietarului sau, după caz, altor persoane îndreptăţite, luând în calcul şi dovezile prezentate de către aceştia. Primind rezultatul expertizei, instanţa îl va compara cu oferta şi cu pretenţiile formulate şi va hotărî. 9. Însă în cazul în care imobilul este expropriat pentru o utilitate publică dintre cele prevăzute de art. 2 din Legea nr. 255/2010, despăgubirea se va acorda conform art. 22 alin. (4) şi (6) din această lege, adică instanţa va verifica dacă sunt întrunite toate condiţiile cerute de lege cu privire la stabilirea cuantumului despăgubirii, iar experţii, la realizarea raportului de expertiză, precum şi instanţa vor ţine seama de expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate. Practic, în această modalitate, experţii şi instanţa vor prelua preţul oferit de expropriator, întrucât, potrivit art. 5 din Legea nr. 255/2010, despăgubirea se stabileşte prin hotărâre a Guvernului, fiind estimată de către expropriator pe baza unui raport de evaluare întocmit având în vedere expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici. 10. Se conchide că persoanele îndreptăţite la despăgubiri primesc un tratament juridic diferenţiat şi discriminatoriu în ceea ce priveşte calculul acestor despăgubiri, dreptul de proprietate nefiind ocrotit şi protejat în mod egal, deşi titularii se află în situaţii identice, similare sau asemănătoare, respectiv în cazul unei exproprieri pentru utilitate publică. 11. Mai arată că prin art. 22 alin. (4) şi (6) din Legea nr. 255/2010 s-a introdus o modalitate de calcul al despăgubirii cuvenite pentru imobilul expropriat dacă expropriatul este nemulţumit de cuantumul acesteia, care îngrădeşte dreptul persoanei îndreptăţite de a se adresa justiţiei şi de a beneficia de un proces echitabil, în măsură să-i ofere o despăgubire dreaptă. Aceasta, deoarece art. 22 alin. (4) teza întâi din Legea nr. 255/2010 limitează instanţa doar la a verifica dacă sunt întrunite toate condiţiile cerute de lege cu privire la stabilirea cuantumului despăgubirii, fără să poată hotărî cu privire la cuantumul acestora, aşa cum prevede expres art. 44 alin. (6) din Constituţie, potrivit căruia despăgubirile se stabilesc în caz de divergenţă prin justiţie, în lipsa unui acord comun cu proprietarul. 12. Autoarea excepţiei face referire şi la Decizia Curţii Constituţionale nr. 380 din 26 mai 2015 cu privire la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 22 alin. (3) din Legea nr. 255/2010 raportate la sintagma „la data întocmirii raportului de expertiză“ cuprinsă în dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, prin care Curtea a constatat existenţa unei discriminări între tratamentul juridic aplicat persoanelor care au fost de acord cu cuantumul despăgubirii şi cele care nu au fost de acord cu aceasta în privinţa bunurilor imobile expropriate, întrucât, deşi sunt în aceeaşi situaţie juridică din punctul de vedere al momentului realizării transferului dreptului de proprietate asupra imobilului, legiuitorul operează cu unităţi de măsură diferite între acestea, raportând cuantumul despăgubirilor fie la momentul realizării transferului dreptului, fie la cel al realizării expertizei judiciare. 13. Tribunalul Alba - Secţia I civilă consideră că excepţia de neconstituţionalitate este întemeiată cu referire la prevederile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010, apreciind că sunt neconstituţionale raportat la prevederile art. 16 alin. (1) şi ale art. 44 alin. (3) din Constituţie, întrucât justa despăgubire la care face referire norma constituţională are în vedere despăgubirea persoanei expropriate cu o sumă de bani care să reprezinte valoarea reală a imobilului, iar nu o valoare pur formală. Or, stabilirea valorii imobilelor expropriate prin raportare la grilele notarilor publici nu face decât să egalizeze nejustificat şi în mod arbitrar valoarea tuturor imobilelor situate în anumite zone, ca şi cum toate aceste imobile ar avea aceeaşi valoare, indiferent de dotări, materiale folosite etc., în cazul construcţiilor, astfel că nu se poate vorbi despre o justă despăgubire, în sensul textului constituţional. 14. În ceea ce priveşte art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010, instanţa consideră că nu încalcă niciuna dintre prevederile din Legea fundamentală invocate în motivarea excepţiei de neconstituţionalitate. 15. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 16. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 17. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 18. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 22 alin. (4) şi (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 853 din 20 decembrie 2010, modificată prin Legea nr. 233/2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 706 din 14 august 2018, care au următorul conţinut: - Art. 22 alin. (4) şi (6): "(4) Instanţa va verifica dacă sunt întrunite toate condiţiile cerute de lege cu privire la stabilirea cuantumului despăgubirii. Hotărârea este supusă căilor de atac prevăzute de lege. [...](6) Experţii, la realizarea raportului de expertiză, precum şi instanţa vor ţine seama de expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate." 19. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 16 alin. (1) privind egalitatea în faţa legii, art. 21 alin. (1)-(3) privind accesul liber la justiţie şi dreptul la un proces echitabil şi în art. 44 alin. (2), (3) şi (6) privind garantarea şi ocrotirea egală a dreptului de proprietate privată, condiţiile exproprierii şi stabilirea despăgubirilor corespunzătoare exproprierii. 20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în esenţă, se critică modul de stabilire, în etapa judiciară a procedurii exproprierii, a despăgubirilor cuvenite pentru imobilele trecute în proprietatea statului ca urmare a exproprierii acestora pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local. 21. Curtea reţine că, în etapa iniţială a procedurii exproprierii, despăgubirile se fixează pe cale administrativă, sumele individuale aferente despăgubirilor fiind estimate de către expropriator pe baza unui raport de evaluare realizat pe baza expertizelor întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, emiţându-se, în acest sens, o hotărâre a Guvernului sau, după caz, o hotărâre a autorităţii administraţiei publice locale sau judeţene, respectiv a Consiliului General al Municipiului Bucureşti, conform art. 5 din Legea nr. 255/2010. Ulterior, în ipoteza în care expropriatul este nemulţumit de cuantumul despăgubirii oferite de expropriator, acesta se poate adresa instanţei judecătoreşti competente, în condiţiile art. 22 alin. (1) din Legea nr. 255/2010. 22. Criticile de neconstituţionalitate formulate în cauză vizează, în principal, dispoziţiile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010, care prevăd, în ceea ce priveşte determinarea pe cale judecătorească a cuantumului despăgubirilor, că atât experţii solicitaţi în cadrul procesului să realizeze un raport de expertiză pentru evaluarea imobilului, cât şi instanţa de judecată învestită cu soluţionarea litigiului vor ţine seama de expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate, fără ca legea să facă referire la preţul cu care se vând, în mod obişnuit, imobilele de acelaşi fel în unitatea administrativ-teritorială, astfel cum prevederile de lege criticate permiteau anterior modificării survenite prin Legea nr. 233/2018. Prin această lege a fost eliminată din conţinutul normativ al art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 trimiterea la prevederile art. 26 alin. (1) şi (2) din Legea nr. 33/1994 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 472 din 5 iulie 2011, care statuau că despăgubirea se compune din valoarea reală a imobilului şi din prejudiciul cauzat proprietarului sau altor persoane îndreptăţite. 23. Se susţine, în esenţă, că, prin noua modalitate de determinare a despăgubirii se încalcă dispoziţiile art. 44 alin. (3) din Constituţie, care impun stabilirea unei drepte despăgubiri, întrucât nu mai este posibilă realizarea unei evaluări corecte a imobilului, corespunzătoare valorii reale a acestuia. 24. Faţă de aceste critici, Curtea constată că există o bogată jurisprudenţă, prin care instanţa de contencios constituţional a respins, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate. Astfel, de exemplu, prin Decizia nr. 450 din 25 octombrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 128 din 15 februarie 2023, Decizia nr. 536 din 10 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 149 din 22 februarie 2023, sau Decizia nr. 218 din 20 aprilie 2023, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 767 din 24 august 2023, instanţa de contencios constituţional a observat că problema raportului dintre Legea nr. 255/2010 şi Legea nr. 33/1994 a fost analizată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept prin Decizia nr. 78 din 15 noiembrie 2021 privind interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 şi ale art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1185 din 15 decembrie 2021. 25. Prin decizia mai sus menţionată, instanţa supremă a dezlegat, cu valoare de principiu, problematica sferei criteriilor legale sau reperelor de determinare a cuantumului despăgubirilor acordate în etapa judiciară a procedurii exproprierii din reglementarea legii speciale, statuând că, în etapa judiciară a procedurii de expropriere, la determinarea cuantumului despăgubirilor, dispoziţiile art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 se interpretează extensiv, în sensul că se ţine seama atât de expertizele întocmite şi actualizate de camerele notarilor publici, la momentul transferului dreptului de proprietate, cât şi de criteriile legale prevăzute de dispoziţiile art. 26 alin. (2) din Legea nr. 33/1994. 26. Aşadar, în conformitate cu dezlegarea de drept dată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, determinarea, în etapa judiciară a exproprierii, a cuantumului despăgubirilor se realizează potrivit criteriilor evidenţiate de instanţa supremă, care conduc la stabilirea unei valori juste şi echitabile a despăgubirii, corespunzătoare valorii reale a imobilului, aptă să acopere integral prejudiciul suferit de expropriat. Prin urmare, în acest context, nu se poate reţine critica de neconstituţionalitate prin raportare la dispoziţiile art. 44 din Legea fundamentală. 27. Totodată, Curtea Constituţională a apreciat, prin deciziile mai sus menţionate, că nu se poate reţine nici pretinsa încălcare a prevederilor art. 16 din Constituţie, întrucât nu se instituie un regim juridic discriminatoriu prin aplicarea art. 22 alin. (6) din Legea nr. 255/2010 prin comparaţie cu cel reglementat de Legea nr. 33/1994, de vreme ce Legea nr. 255/2010 este o lege specială în raport cu Legea nr. 33/1994. 28. În ceea ce priveşte dispoziţiile art. 22 alin. (4) din Legea nr. 255/2010, potrivit cărora instanţa va verifica dacă sunt întrunite toate condiţiile cerute de lege cu privire la stabilirea cuantumului despăgubirii, Curtea a reţinut, prin aceleaşi decizii anterior amintite, că textul criticat cuprinde o normă procedurală care nu împiedică dreptul de acces liber la justiţie şi nici nu afectează caracterul echitabil al procesului, instanţele urmând ca, în lumina deciziei citate a Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, să procedeze la calcularea despăgubirii în acest sistem mai sus descris, fără a fi limitate la preluarea aceleiaşi valori stabilite în etapa administrativă. Ca atare, nu se poate pune nici problema nesocotirii prevederilor art. 21 alin. (1)-(3) din Constituţie. 29. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să justifice reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţia pronunţată prin deciziile menţionate, precum şi considerentele ce au stat la baza pronunţării acestora îşi menţin valabilitatea şi în cauza de faţă. 30. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii HOTĂRĂŞTE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Societatea 3 Fan Construct - S.R.L. din Sântimbru, judeţul Alba, în Dosarul nr. 1.271/107/2018 al Tribunalului Alba - Secţia I civilă şi constată că dispoziţiile art. 22 alin. (4) şi (6) din Legea nr. 255/2010 privind exproprierea pentru cauză de utilitate publică, necesară realizării unor obiective de interes naţional, judeţean şi local sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Alba - Secţia I civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 19 martie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Valentina Bărbăţeanu ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
