Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Atilla │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 91 alin. (4) lit. a) şi ale art. 123 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicată de Societatea Delta-Rom Agriculture - S.R.L. din Tulcea în Dosarul nr. 1.660/88/2016 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.854D/2018. 2. La apelul nominal răspunde, pentru autoarea excepţiei, domnul Liviu Păncescu, avocat în cadrul Baroului Bucureşti, cu împuternicire avocaţială depusă la dosar. Lipseşte partea Unitatea Administrativ-Teritorială Judeţul Tulcea, prin Consiliul Judeţean Tulcea. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că partea Unitatea Administrativ-Teritorială Judeţul Tulcea, prin Consiliul Judeţean Tulcea, a transmis la dosar note scrise, prin care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate. 4. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul avocatului autoarei excepţiei, care solicită admiterea criticilor de neconstituţionalitate. Susţine, în esenţă, că, pentru a nu încălca prevederile art. 120 şi 121 din Constituţie, prevederile legale criticate trebuie interpretate în sensul că, în cazul rezilierii unui contract de concesiune, este necesară o hotărâre a consiliului judeţean. 5. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, precizând că, în realitate, criticile de neconstituţionalitate vizează completarea prevederilor legale ce formează obiectul excepţiei, ceea ce excedează controlului de constituţionalitate, fiind de competenţa legiuitorului. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 6. Prin Încheierea din 3 octombrie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 1.660/88/2016, Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 91 alin. (4) lit. a) şi ale art. 123 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. Excepţia a fost ridicată de Societatea Delta-Rom Agriculture - S.R.L. din Tulcea într-o cauză având obiect rezilierea unui contract de concesiune. 7. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că prevederile legale criticate sunt neconstituţionale, în măsura în care acestea se interpretează în sensul că pentru încetarea unui contract de concesiune pe calea rezilierii convenţionale sau judiciare nu ar fi necesară luarea unei decizii de către consiliul judeţean care a hotărât în for decizional concesionarea, respectiv nu ar fi necesară respectarea principiului simetriei formelor, şi se permite ca decizia încetării unui contract de concesiune să fie luată direct de preşedintele consiliului judeţean, iar nu de organul reprezentativ. Se arată că, în sens constituţional, realizarea serviciilor publice de interes judeţean este coordonată de consiliile judeţene. Din moment ce gestionarea patrimoniului judeţean, inclusiv a terenurilor, intră în sfera serviciilor publice, rezultă că deciziile privind patrimoniul judeţului pot fi luate exclusiv de consiliile judeţene; în caz contrar s-ar încălca principiile autonomiei locale şi deconcentrării. Cu toate acestea, gestionarea bunurilor publice nu se restrânge doar la decizia de a concesiona un anumit teren, ci include întregul drept de dispoziţie contractuală, respectiv încheierea, modificarea şi încetarea contractului. Din moment ce consiliul judeţean decide concesionarea bunurilor aflate în domeniul public de interes judeţean, acelaşi organism reprezentativ este în măsură să decidă şi încetarea concesiunii, o astfel de decizie neputând fi luată în condiţii diferite de cea simetric opusă. 8. În susţinerea criticii de neconstituţionalitate se arată că gestionarea liberă a bunurilor aflate în domeniul public de interes judeţean reprezintă unul dintre mijloacele de manifestare a autonomiei locale. Dacă decizia de încetare a unei concesiuni (ca măsură de gestionare a patrimoniului judeţului) este luată de altă autoritate decât cea prevăzută de art. 122 din Constituţie, atunci principiul autonomiei locale este încălcat, iar consiliul judeţean nu funcţionează potrivit prevederilor Constituţiei. 9. În consecinţă, prevederile legale sus-menţionate sunt neconstituţionale, întrucât prevăd că manifestarea de voinţă a consiliului judeţean la încheierea unui contract de concesiune se va exprima sub forma unei hotărâri a consiliului judeţean adoptate cu cvorumul şi majoritatea prevăzute de lege, însă nu prevăd care este forma de exteriorizare a voinţei consiliului judeţean atunci când decide încetarea unilaterală sau rezilierea unui contract de concesiune sau dacă o astfel de manifestare de voinţă poate aparţine unui singur membru al consiliului judeţean. Din pricina acestei lacune legislative, în prezenta cauză, prima instanţă a apreciat că pentru încetarea unui contract de concesiune nu ar fi necesară adoptarea unui hotărâri de către consiliul judeţean cu cvorumul şi majoritatea prevăzute de lege. Or, în contextul în care prevederile legale în discuţie ar crea un regim juridic diferenţiat pentru modificarea şi încetarea contractelor de concesiune, faţă de încheierea acestora, aceste prevederi ar fi neconstituţionale, întrucât ar încălca principiile de bază ale funcţionării administraţiei publice locale. Din această perspectivă, în măsura în care prevederile de lege criticate obligă numai ca încheierea contractului să fie decisă de consiliul judeţean, iar nu şi încetarea acestuia, ele nu se supun rigorilor constituţionale. 10. Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal consideră că excepţia de neconstituţionalitate este nefondată. Reţine că prin criticile aduse prevederilor art. 91 alin. (4) lit. a) şi ale art. 123 din Legea nr. 215/2001 nu se invocă aspecte de neconstituţionalitate, ci omisiuni din acte normative, vidul legislativ neputând fi înlăturat pe calea excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 12. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, susţinerile avocatului autoarei excepţiei, notele scrise depuse la dosar de partea Unitatea Administrativ-Teritorială Judeţul Tulcea, prin Consiliul Judeţean Tulcea, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 13. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 14. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 91 alin. (4) lit. a) şi ale art. 123 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare. 15. Curtea observă că, ulterior sesizării sale cu excepţia de neconstituţionalitate, prevederile art. 91 şi ale art. 123 din Legea nr. 215/2001 au fost abrogate prin art. 597 alin. (2) lit. e) din partea IX din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019. Însă, având în vedere că în cauza dedusă judecăţii produc efecte juridice prevederile art. 91 alin. (4) lit. a) şi ale art. 123 din Legea nr. 215/2001 şi în lumina Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia sunt supuse controlului de constituţionalitate dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare, urmează a se reţine ca obiect al excepţiei aceste dispoziţii de lege, care au următorul cuprins: - Art. 91 alin. (4) lit. a): " În exercitarea atribuţiilor prevăzute la alin. (1) lit. c), consiliul judeţean: a) hotărăşte darea în administrare, concesionarea sau închirierea bunurilor proprietate publică a judeţului, după caz, precum şi a serviciilor publice de interes judeţean, în condiţiile legii;“" – Art. 123 alin. (1): „(1) Consiliile locale şi consiliile judeţene hotărăsc ca bunurile ce aparţin domeniului public sau privat, de interes local sau judeţean, după caz, să fie date în administrarea regiilor autonome şi instituţiilor publice, să fie concesionate ori să fie închiriate. Acestea hotărăsc cu privire la cumpărarea unor bunuri ori la vânzarea bunurilor ce fac parte din domeniul privat, de interes local sau judeţean, în condiţiile legii.“ 16. În opinia autoarei excepţiei, prevederile de lege ce formează obiectul acesteia contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 120 referitoare la principiile de bază ale administraţiei publice locale şi în art. 122 privind consiliul judeţean. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că aceasta a fost ridicată de autoarea excepţiei, recurenta pârâtă Societatea Delta-Rom Agriculture - S.R.L. din Tulcea, într-o cauză având ca obiect cererea de constatare a rezilierii de drept a unui contract de concesiune, intervenită potrivit pactului comisoriu de grad IV, stabilit de comun acord de către părţi în art. 22 din contractul de concesiune, şi obligarea pârâtului concesionar la predarea către concedent a bunurilor care au constituit obiectul concesionării. Prin Sentinţa civilă nr. 2.092 din 29 noiembrie 2017, Tribunalul Tulcea - Secţia civilă de contencios administrativ şi fiscal a admis acţiunea Unităţii Administrativ-Teritoriale Judeţul Tulcea, prin Consiliul Judeţean Tulcea, şi a constatat rezilierea de plin drept a Contractului de concesiune nr. 166 din 1 aprilie 1999, încheiat între Consiliul Judeţean Tulcea şi S.C. Delta Agriculture - S.R.L. din Tulcea, obligând pârâta concesionară la predarea către concedent a bunurilor care au constituit obiectul concesionării. Împotriva acestei sentinţe, autoarea excepţiei a formulat recurs, iar prin Decizia civilă nr. 898/2019/CA din 5 iulie 2019, Curtea de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal a respins recursul ca nefondat. 18. În continuare, Curtea reţine că prevederile art. 91 alin. (4) lit. a) şi ale art. 123 din Legea nr. 215/2001 acordă consiliului judeţean atribuţia de a decide cu privire la concesionarea bunurilor proprietate publică a unităţilor administrativ-teritoriale. Or, întrucât în cauză nu s-a ridicat problema concesionării unui bun proprietate publică a judeţului, ci se solicită instanţei judecătoreşti să constate rezilierea de plin drept a Contractului de concesiune nr. 166 din 1 iulie 1999, încheiat între Consiliul Judeţean Tulcea şi S.C. Delta-Rom Agriculture - S.R.L. din Tulcea, prevederile legale invocate nu au nicio incidenţă în privinţa soluţionării cauzei. 19. În acelaşi sens, Curtea observă că, în cauză, prin Sentinţa civilă nr. 2.092 din 29 noiembrie 2017, Tribunalul Tulcea - Secţia civilă de contencios administrativ şi fiscal a reţinut că, din examinarea dispoziţiilor Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor şi a Hotărârii Guvernului nr. 216/1999 pentru aprobarea Normelor metodologice-cadru de aplicare a Legii nr. 219/1998 privind regimul concesiunilor, acte normative în vigoare la momentul încheierii contractului de concesiune, se poate observa că legea obligă consiliile locale să procedeze la adoptarea de hotărâri doar de aprobare a concesiunii, nu de reziliere a contractelor de concesiune. De asemenea, instanţa judecătorească precizează că prevederile art. 123, art. 91 alin. (4) „lit. b)“ [în realitate, lit. a)] şi art. 39-44 din Legea nr. 215/2001 cuprind reglementări care nu susţin cele afirmate de pârâtă (referitoare la lipsa unei hotărâri a consiliului judeţean de aprobare a rezilierii contractului de concesiune) şi care nu dispun rezilierea prin hotărâre a consiliului judeţean, ci au în vedere alte situaţii. 20. În consecinţă, instanţa judecătorească a reţinut că nu există un temei legal care să impună adoptarea unei hotărâri prin care forul deliberativ - consiliul judeţean să aprobe rezilierea contractului, în acest sens fiind actele normative aplicabile care reglementează atribuţiile administraţiei publice locale în materia concesiunii bunurilor proprietate publică. În acelaşi sens sunt şi considerentele reţinute de instanţa de control judiciar. 21. Cu privire la condiţia de admisibilitate referitoare la „legătura cu soluţionarea cauzei“ în cazul excepţiei de neconstituţionalitate, Curtea Constituţională a statuat că aceasta presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le stabilesc dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului (a se vedea, de exemplu, Decizia nr. 303 din 5 iunie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 508 din 8 iulie 2014). Aplicând aceste considerente de principiu în prezenta cauză, Curtea constată că dispoziţiile legale supuse controlului de constituţionalitate nu îndeplinesc condiţia de admisibilitate referitoare la „legătura cu soluţionarea cauzei“ prevăzută de art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, astfel încât excepţia de neconstituţionalitate a acestor prevederi legale este inadmisibilă. 22. În acelaşi timp, analizând criticile formulate de autoarea excepţiei, Curtea constată că acestea vizează, în realitate, operaţiuni de interpretare şi aplicare a reglementărilor legale referitoare la regimul juridic al concesionării bunurilor proprietate publică, atribuţiile consiliului judeţean şi ale preşedintelui consiliului judeţean şi la raporturile juridice dintre aceste autorităţi ale administraţiei publice în materia încheierii, executării şi încetării contractelor de concesiune a bunurilor proprietate publică, operaţiuni a căror realizare revine instanţei judecătoreşti. Prin urmare, şi sub acest aspect, excepţia de neconstituţionalitate apare ca inadmisibilă, urmând a fi respinsă ca atare. 23. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 91 alin. (4) lit. a) şi ale art. 123 alin. (1) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicată de Societatea Delta-Rom Agriculture - S.R.L. din Tulcea în Dosarul nr. 1.660/88/2016 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Constanţa - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 10 martie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
