Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Ioana Marilena │- │
│Chiorean │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative şi ale art. 25 din aceeaşi lege prin raportare la art. 160 alin. (1) lit. b) şi art. 228 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, excepţie ridicată de Dan-Viorel Dică în Dosarul nr. 1.062/63/2020 al Tribunalului Dolj – Secţia contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 891D/2020. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, sens în care invocă jurisprudenţa Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 26 iunie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 1.062/63/2020, Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 25 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative prin raportare la art. 160 alin. (1) lit. b) şi art. 228 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Excepţia de neconstituţionalitate a fost ridicată de Dan-Viorel Dică într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a unui ordin al prefectului prin care s-a constatat încetarea de drept înainte de termen a mandatului de primar. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, neconstituţionalitatea dispoziţiilor art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010, deoarece prin sintagma „încetarea mandatului“ din cuprinsul acestui articol a fost delegată atribuţia de legiferare specifică numai puterii legislative către puterea judecătorească. Neprecizând dacă sintagma „de la încetarea mandatului“ se referă la mandatul în care alesul local - primar - a fost găsit în stare de incompatibilitate sau la mandatul în care a rămas definitiv raportul de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, Parlamentul a lăsat în sarcina instanţei de judecată să adauge la lege, după propriile raţionamente, atunci când este pusă în situaţia să aleagă care este mandatul la care ar fi vrut să se refere Parlamentul atunci când a legiferat. Astfel, autorul excepţiei consideră că norma criticată este imprecisă şi incompletă, sens în care se invocă aspecte din practica instanţelor judecătoreşti cu privire la interpretarea sintagmei „încetarea mandatului“. 6. De asemenea, susţine neconstituţionalitatea întregului art. 25 din Legea nr. 176/2010, în măsura în care se aplică unor fapte de conflict de interese săvârşite sau unor stări de incompatibilitate finalizate anterior intrării în vigoare a Legii nr. 176/2010, precum şi a dispoziţiilor art. 160 alin. (1) lit. b) şi ale art. 228 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, în măsura în care se aplică stărilor de incompatibilitate ori conflictelor de interese finalizate sau săvârşite anterior intrării în vigoare a Codului administrativ. Ambele texte de lege reprezintă norme de drept material, care conţin sancţiuni aplicabile în cazul încălcării regimului juridic al conflictelor de interese şi al incompatibilităţilor. Dacă în privinţa normelor de drept procedural legiuitorul a prevăzut aplicabilitatea imediată a procedurilor reglementate de Legea nr. 176/2010, respectiv de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 şi continuarea procedurilor începute anterior, conform noilor proceduri, în privinţa sancţiunilor (norme de drept material) legiuitorul nu a prevăzut această posibilitate. Astfel, în practică au fost pronunţate soluţii diferite, deşi legea nu putea nici retroactiva şi nici activa peste limitele de timp în care a fost săvârşită fapta de conflict de interese ori în care a existat starea de incompatibilitate şi acestea şi-au epuizat efectele. În susţinerea acestor critici, sunt invocate aspecte din practica judecătorească referitoare la fapte de conflict de interese săvârşite anterior intrării în vigoare a textelor de lege mai sus enunţate şi se arată că unele instanţe au anulat ordinele emise de prefecţi, iar alte instanţe au respins cererile de anulare a ordinelor emise de prefecţi. 7. Autorul mai arată că dispoziţiile legale criticate nu prevăd norme referitoare la înlăturarea aplicării sancţiunilor pentru aleşii locali cu privire la care există rapoarte de evaluare definitive întocmite de Agenţia Naţională de Integritate prin care se confirmă starea de incompatibilitate cauzată de faptul că, în paralel cu demnitatea publică, aceştia au fost membri în consiliile de administraţie ale unor şcoli, rapoarte anterioare intrării în vigoare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 49/2014 privind instituirea unor măsuri în domeniul educaţiei, cercetării ştiinţifice şi pentru modificarea unor acte normative şi a Legii nr. 128/2017 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, prin care a fost eliminat acest tip de incompatibilitate. Este încălcat, astfel, principiul constituţional privind egalitatea în drepturi. 8. Mai susţine autorul excepţiei că tipul de incompatibilitate prevăzut în raportul de evaluare întocmit în cauză nu mai este reglementat, în prezent intervenind dezincriminarea disciplinară, prin Legea nr. 128/2017. Or, orice sancţiune trebuie să se bazeze pe legea în vigoare la momentul aplicării, în caz contrar, prin abuz de putere, fiind îngrădite drepturile fundamentale. 9. Tribunalul Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal nu şi-a exprimat opinia asupra excepţiei de neconstituţionalitate, contrar dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate, astfel cum a fost menţionat în actul de sesizare a Curţii Constituţionale, îl constituie dispoziţiile art. 25 alin. (2) din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative şi ale art. 25 din aceeaşi lege prin raportare la art. 160 alin. (1) lit. b) şi art. 228 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ. Din analiza notelor scrise ale autorului excepţiei de neconstituţionalitate, rezultă că acesta critică dispoziţiile art. 160 alin. (1) lit. b) şi ale art. 228 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019, precum şi ale art. 25 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 621 din 2 septembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare. 14. Dispoziţiile criticate din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 au următorul cuprins: - Art. 160 alin. (1) lit. b): „(1) Mandatul primarului încetează, de drept, în următoarele cazuri: (...); b) constatarea şi sancţionarea, în condiţiile legii privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, a unei stări de incompatibilitate;“; – Art. 228 alin. (5): „Fapta aleşilor locali de a încălca prevederile alin. (1) şi legislaţia în materie privind conflictul de interese constituie abatere disciplinară şi se sancţionează cu diminuarea indemnizaţiei cu 10% pe o perioadă de maximum 6 luni.“ 15. Dispoziţiile art. 25 din Legea nr. 176/2010 au următorul cuprins: "(1) Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat că a emis un act administrativ, a încheiat un act juridic, a luat o decizie sau a participat la luarea unei decizii cu încălcarea obligaţiilor legale privind conflictul de interese ori starea de incompatibilitate constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective, în măsura în care prevederile prezentei legi nu derogă de la aceasta şi dacă fapta nu întruneşte elementele constitutive ale unei infracţiuni.(2) Persoana eliberată sau destituită din funcţie potrivit prevederilor alin. (1) sau faţă de care s-a constatat existenţa conflictului de interese ori starea de incompatibilitate este decăzută din dreptul de a mai exercita o funcţie sau o demnitate publică ce face obiectul prevederilor prezentei legi, cu excepţia celor electorale, pe o perioadă de 3 ani de la data eliberării, destituirii din funcţia ori demnitatea publică respectivă sau a încetării de drept a mandatului. Dacă persoana a ocupat o funcţie eligibilă, nu mai poate ocupa aceeaşi funcţie pe o perioadă de 3 ani de la încetarea mandatului. În cazul în care persoana nu mai ocupă o funcţie sau o demnitate publică la data constatării stării de incompatibilitate ori a conflictului de interese, interdicţia de 3 ani operează potrivit legii, de la data rămânerii definitive a raportului de evaluare, respectiv a rămânerii definitive şi irevocabile a hotărârii judecătoreşti de confirmare a existenţei unui conflict de interese sau a unei stări de incompatibilitate.(3) Fapta persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese constituie temei pentru eliberarea din funcţie ori, după caz, constituie abatere disciplinară şi se sancţionează potrivit reglementării aplicabile demnităţii, funcţiei sau activităţii respective.(4) Prin derogare de la dispoziţiile legilor speciale care reglementează răspunderea disciplinară, sancţiunile disciplinare care pot fi aplicate ca urmare a săvârşirii unor abateri dintre cele cuprinse în prezenta lege nu pot consta în mustrare sau avertisment.(5) Răspunderea civilă sau administrativă, disciplinară, pentru faptele care determină existenţa conflictului de interese sau a stării de incompatibilitate ale persoanelor aflate în exercitarea demnităţilor publice sau funcţiilor publice este înlăturată, nemaiputând fi angajată în condiţiile depăşirii termenului general de prescripţie de 3 ani de la data săvârşirii lor, în conformitate cu art. 2.517 din Legea nr. 287/2009 privind Codul civil, republicată, cu modificările ulterioare." 16. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile de lege criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 1 privind statul român, art. 16 privind egalitatea în drepturi şi art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. De asemenea, sunt invocate prevederile Convenţiei pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, referitor la dispoziţiile art. 160 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind încetarea de drept a mandatului primarului în caz de incompatibilitate şi ale art. 25 din Legea nr. 176/2010 relativ la sancţiunile aplicabile persoanei cu privire la care s-a constatat starea de incompatibilitate sau de conflict de interese, Curtea observă că, în esenţă, autorul excepţiei susţine neconstituţionalitatea acestor norme prin prisma unor aspecte ce ţin de interpretarea şi aplicarea lor în cauza dedusă judecăţii, operaţiuni care excedează controlului de constituţionalitate. 18. Interpretarea legilor este operaţiunea raţională, indispensabilă în procesul aplicării şi respectării acestora, având ca scop clarificarea înţelesului normelor juridice sau a câmpului lor de aplicare (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 1.560 din 7 decembrie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 139 din 24 februarie 2011), iar, în procesul de soluţionare a cauzelor cu care au fost învestite, această operaţiune este realizată de instanţele judecătoreşti, în mod necesar, prin recurgerea la metodele interpretative, fără ca prin aceasta să se substituie legiuitorului, al cărui rol este edictarea normelor juridice, şi nu interpretarea acestora. 19. În consecinţă, stabilirea în concret a stării de incompatibilitate în cazul primarilor revine instanţei judecătoreşti, care, cu prilejul soluţionării acţiunii formulate împotriva raportului de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, analizează particularităţile fiecărei speţe, în lumina dispoziţiilor legale cu incidenţă în materie, astfel încât soluţia dispusă să corespundă scopului legii – asigurarea integrităţii şi transparenţei în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice şi prevenirea corupţiei instituţionale. 20. De asemenea, eventualele probleme şi divergenţe în interpretarea şi aplicarea legii pot fi eventual supuse aprecierii Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pe calea hotărârii prealabile pentru dezlegarea unei chestiuni de drept sau a recursului în interesul legii. Astfel, Curtea observă că, prin Decizia nr. 1 din 18 ianuarie 2021, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru soluţionarea recursului în interesul legii, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 277 din 19 martie 2021, instanţa supremă a decis că, în interpretarea dispoziţiilor art. 160 alin. (1) lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, cu modificările şi completările ulterioare [art. 15 alin. (2) lit. b) din Legea nr. 393/2004 privind Statutul aleşilor locali, cu modificările şi completările ulterioare], ale art. 91 alin. (1^1) din Legea nr. 161/2003 privind unele măsuri pentru asigurarea transparenţei în exercitarea demnităţilor publice, a funcţiilor publice şi în mediul de afaceri, prevenirea şi sancţionarea corupţiei, cu modificările şi completările ulterioare, şi ale art. 25 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 176/2010, intervine încetarea de drept a mandatului de primar, chiar dacă acesta este ulterior mandatului în cursul căruia a fost constatată starea de incompatibilitate printr-un raport de evaluare întocmit de Agenţia Naţională de Integritate, a cărui legalitate a fost stabilită printr-o hotărâre judecătorească, rămasă definitivă. 21. În ceea ce priveşte excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 228 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019, Curtea observă că aceste dispoziţii legale instituie reguli aplicabile conflictului de interese pentru aleşii locali. Având în vedere că obiectul cauzei în care a fost invocată excepţia de neconstituţionalitate îl constituie soluţionarea recursului împotriva unei hotărâri judecătoreşti prin care a fost respinsă cererea de anulare a ordinului prefectului privind încetarea de drept înainte de termen a mandatului de primar ca urmare a încălcării regimului incompatibilităţilor, iar nu al conflictului de interese, Curtea constată că dispoziţiile art. 228 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 nu au legătură cu soluţionarea cauzei în care a fost ridicată excepţia de neconstituţionalitate. 22. Prin urmare, în temeiul art. 29 alin. (1) teza finală din Legea nr. 47/1992, potrivit căruia Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă „care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acesteia“, Curtea urmează a respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 228 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019. 23. În acelaşi sens s-a pronunţat Curtea prin Decizia nr. 577 din 22 noiembrie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 284 din 5 aprilie 2023. 24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 160 alin. (1) lit. b) şi ale art. 228 alin. (5) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, precum şi ale art. 25 din Legea nr. 176/2010 privind integritatea în exercitarea funcţiilor şi demnităţilor publice, pentru modificarea şi completarea Legii nr. 144/2007 privind înfiinţarea, organizarea şi funcţionarea Agenţiei Naţionale de Integritate, precum şi pentru modificarea şi completarea altor acte normative, excepţie ridicată de Dan-Viorel Dică în Dosarul nr. 1.062/63/2020 al Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Dolj - Secţia contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 30 ianuarie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Ioana Marilena Chiorean ------
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
