Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 4 alin. (4) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, excepţie ridicată de Ionuţ Melinte în Dosarul nr. 35.136/3/2016⃰ al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.335D/2017. 2. La apelul nominal se prezintă, pentru autorul excepţiei, doamna avocat Cornelia-Corina Abdelrazek, cu delegaţie la dosar, lipsind autorul excepţiei şi cealaltă parte, faţă de care procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul apărătorului autorului excepţiei, care solicită admiterea acesteia, arătând că aceasta priveşte art. 4 din Legea nr. 341/2004 în redactarea anterioară modificării din 2014. Indemnizaţia Luptătorilor pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989 a fost acordată având în vedere această calitate, nicidecum făcându-se diferenţă cu privire la veniturile pe care aceştia le pot câştiga pe durata vieţii. Excepţia este întemeiată pe art. 16 din Constituţie privind egalitatea cetăţenilor în faţa legii şi a autorităţilor publice. Autorul a fost privat de acest drept material începând cu anul 2011, sub pretextul că veniturile sale ar fi depăşit coeficientul venitului brut lunar. 4. Având cuvântul asupra excepţiei, reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând că textul de lege criticat a mai fost supus controlului prin raportare la critici similare prin Decizia nr. 532 din 9 octombrie 2014. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 28 martie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 35.136/3/2016⃰, Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 4 alin. (4) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004. Excepţia a fost ridicată de Ionuţ Melinte într-o cauză având ca obiect contestaţia împotriva deciziei prin care i s-a respins cererea de acordare a unei indemnizaţii stabilite în temeiul textului de lege criticat prin raportare la „câştigul salarial mediu brut“, iar nu la „salariul mediu brut“. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul arată, în esenţă, că prin indemnizaţia acordată de către statul român, în contextul Revoluţiei din Decembrie 1989, s-a avut în vedere oferirea unei gratificaţii şi nicidecum o departajare în funcţie de veniturile realizate de către persoane care au dobândit calitatea de „revoluţionari“. În accepţiunea autorului se impun admiterea excepţiei invocate şi declararea ca fiind neconstituţionale a prevederilor art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 şi acordarea unei indemnizaţii lunare brute echivalente câştigului salarial mediu brut tuturor persoanelor care au calitatea de revoluţionari. 7. Tribunalul Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale. Se mai arată că reclamantul a criticat textul de lege prin prisma modului de formulare, fără a arăta în ce constă discriminarea la care a fost supus şi faţă de ce categorie. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 9. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând referire la cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 90 din 7 februarie 2012. 10. Avocatul Poporului consideră că textul de lege criticat este constituţional, făcând referire la punctul său de vedere reţinut de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 350 din 17 martie 2009. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile apărătorului autorului excepţiei şi ale procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 4 alin. (4) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului - Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014. Textul de lege criticat avea următorul cuprins: „De o indemnizaţie lunară reparatorie, calculată prin aplicarea coeficientului de 1,10 la salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat, aferent anului pentru care se face plata, beneficiază şi persoanele care au obţinut titlurile prevăzute la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3, numai dacă au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. De aceleaşi drepturi şi în aceleaşi condiţii beneficiază copiii eroilor-martiri, indiferent de vârstă, dacă nu sunt încadraţi în nicio formă de învăţământ ori nu realizează venituri din motive neimputabile lor.“ 14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor art. 16 - Egalitatea în drepturi din Constituţie. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că dispoziţiile de lege criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate prin raportare la critici asemănătoare. Relevante în acest sens sunt Decizia nr. 532 din 9 octombrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 880 din 4 decembrie 2014, Decizia nr. 1.087 din 14 octombrie 2008, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 786 din 25 noiembrie 2008, Decizia nr. 350 din 17 martie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 235 din 9 aprilie 2009, Decizia nr. 228 din 9 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 13 aprilie 2010, Decizia nr. 534 din 28 aprilie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 424 din 17 iunie 2011, şi Decizia nr. 678 din 31 mai 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 509 din 19 iulie 2011, prin care Curtea, respingând excepţia de neconstituţionalitate, a reţinut, în esenţă, că dispoziţiile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004 nu contravin principiului egalităţii şi al nediscriminării, deoarece, prin acestea, a fost reglementat modul de calcul al indemnizaţiei lunare reparatorii pentru persoanele care au obţinut titlul de Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite. Or, fiind vorba despre indemnizaţii cu caracter reparatoriu, legiuitorul, în temeiul art. 61 alin. (1) din Legea fundamentală, are deplina competenţă de a stabili condiţiile şi criteriile de acordare a acestora, având în vedere că persoanele care au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat sunt într-o situaţie juridică diferită faţă de cele care au un venit mai mare decât acest plafon. 16. Întrucât criticile de neconstituţionalitate din prezenta cauză privesc, în esenţă, aceleaşi aspecte şi având în vedere că nu au intervenit elemente noi, de natură să determine schimbarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, soluţiile şi considerentele deciziilor menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 17. Distinct de cele reţinute în jurisprudenţa anterior menţionată, Curtea reţine cu acest prilej că problema încălcării principiului egalităţii şi nediscriminării se pune atunci când se aplică tratament diferenţiat unor cazuri egale, fără a exista o motivare obiectivă şi rezonabilă (a se vedea în acest sens, Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). 18. Curtea constată că prin dispoziţiile art. 4 alin. (4) din Legea nr. 341/2004, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, legiuitorul a reglementat indemnizaţii lunare reparatorii pentru Luptătorii Remarcaţi prin Fapte Deosebite sub condiţia ca aceştia să aibă un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. Pentru a putea fi reţinută o încălcare a principiului egalităţii, potrivit jurisprudenţei antereferite, ar trebui ca în interiorul acestei categorii tratamentul acordat să fie diferenţiat. Din această perspectivă, Curtea observă că textul de lege criticat nu reglementează diferenţiat, ci acesta se aplică tuturor persoanelor care au obţinut titlul prevăzut la art. 3 alin. (1) lit. b) pct. 3 din Legea nr. 341/2004 - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite, conform prevederilor Legii nr. 341/2004, în vigoare la data formulării cererii de acordare a indemnizaţiei, - şi care au un venit mai mic decât salariul mediu brut utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat şi aprobat prin legea bugetului asigurărilor sociale de stat. În aceste condiţii Curtea constată că nu este încălcat principiul egalităţii. 19. În final, Curtea reţine că nu poate fi primită nici solicitarea ca, în urma admiterii excepţiei, să se acorde „tuturor persoanelor care au calitatea de revoluţionari o indemnizaţie brută lunară echivalentă câştigului salarial mediu brut“, deoarece o astfel de prerogativă aparţine legiuitorului, iar nu instanţei de contencios constituţional. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Ionuţ Melinte în Dosarul nr. 35.136/3/2016* al Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 4 alin. (4) din Legea recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, în redactarea anterioară modificărilor aduse prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a VIII-a conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 21 ianuarie 2020. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Cristina Cătălina Turcu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
