Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
├───────────────────┴──────────────────┤
│ │
└──────────────────────────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 721 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Medisys Equipment - S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 3.657/337/2016 al Judecătoriei Zalău şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 673D/2017. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că prin consemnarea sumei de către debitor la dispoziţia executorului judecătoresc potrivit textului legal criticat se stinge raportul conflictual dintre părţi. Referitor la critica potrivit căreia nu există un control judecătoresc prealabil al desfiinţării măsurilor executorii sau de executare, arată că în ipoteza formulării de către părţi a unei contestaţii la executare, aceasta este supusă controlului instanţei de judecată, iar în cazul în care debitorul formulează, în mod abuziv, o astfel de contestaţie la executare, există remedii procesuale, precum sancţionarea abuzului de drept procesual, respectiv a exercitării cu rea-credinţă a drepturilor procesuale. 4. În ceea ce priveşte critica potrivit căreia pot interveni anumite situaţii care să facă imposibilă eliberarea sumei consemnate, arată că aceasta nu este situaţia în cauza de faţă, iar Curtea Constituţională nu judecă în funcţie de situaţii ipotetice, ci de situaţii de fapt, pentru a se vedea dacă se aplică legea corect sau nu în raport cu dispoziţiile constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 5. Prin Încheierea din 31 ianuarie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 3.657/337/2016, Judecătoria Zalău a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 721 din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Societatea Medisys Equipment - S.R.L. din Cluj-Napoca, într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei contestaţii la executare. 6. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât desfiinţarea măsurilor asigurătorii ori de executare se dispune de executorul judecătoresc la solicitarea debitorului, fără un control judiciar prealabil. În perioada de timp dintre emiterea încheierii prevăzute de art. 721 alin. (2) din Codul de procedură civilă şi momentul judecării unei eventuale contestaţii a creditorului, debitorul are posibilitatea de a-şi înstrăina bunurile şi veniturile urmăribile şi pot interveni situaţii, precum insolvenţa debitorului, care să facă imposibilă eliberarea sumei consemnate. Se mai arată că executorul judecătoresc are şi atribuţia de a constata suspendarea de drept prevăzută de art. 721 alin. (4) din Codul de procedură civilă. 7. În vechea reglementare procesual civilă, consemnarea întregii creanţe constituia un caz de suspendare facultativă a executării silite, iar asupra cererii de suspendare se pronunţa instanţa de executare, astfel încât exista o verificare a caracterului justificat al cererii de suspendare a executării şi era exclusă exercitarea abuzivă a dreptului prevăzut în favoarea debitorului. Astfel, art. 428 din Codul de procedură civilă din 1865 prevedea faptul că asupra cererii de suspendare sau încetare a executării silite se pronunţa instanţa de executare, prin încheiere, potrivit dispoziţiilor privitoare la ordonanţa preşedinţială. 8. Prin urmare, potrivit noului Cod de procedură civilă, debitorul poate să blocheze procedura de executare silită, să obţină desfiinţarea măsurilor de executare şi eliberarea sumelor consemnate, printr-o procedură extrajudiciară, direct prin executorul judecătoresc, fără un control judiciar prealabil. Or, atât desfiinţarea măsurilor asigurătorii ori de executare, cât şi constatarea suspendării de drept ţin de exercitarea autorităţii judecătoreşti, deoarece constituie dispoziţii referitoare la încetarea sau suspendarea unui proces civil, faza de executare silită fiind parte integrantă din procesul civil. 9. Se mai apreciază că dispoziţiile legale criticate conferă posibilitatea debitorului de a prelungi executarea silită, cu afectarea directă a dreptului creditorului de soluţionare a procesului civil într-un termen rezonabil, fără a exista posibilitatea verificării necesităţii şi proporţionalităţii suspendării executării silite prevăzute de art. 721 alin. (4) din Codul de procedură civilă. 10. În fine, se mai arată că suspendarea executării, în temeiul art. 719 din Codul de procedură civilă, se face de către instanţa de executare după ce verifică dacă există motive temeinice care să justifice necesitatea şi proporţionalitatea acestei măsuri. 11. Judecătoria Zalău apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale. 12. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. 13. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 721 din Codul de procedură civilă, care au următorul cuprins: "ART. 721 (1) Până la adjudecarea bunurilor scoase la vânzare silită, debitorul sau terţul garant poate obţine desfiinţarea măsurilor asigurătorii ori de executare, consemnând la unitatea prevăzută de lege, la dispoziţia executorului judecătoresc, întreaga valoare a creanţei, cu toate accesoriile şi cheltuielile de executare, şi depunând dovada de consemnare la executorul judecătoresc. (2) Asupra cererii debitorului sau a terţului garant, executorul judecătoresc se va pronunţa de urgenţă, prin încheiere, dată cu citarea părţilor, ce va fi comunicată de îndată părţilor. (3) Dacă cererea este admisă şi debitorul sau terţul garant nu se opune, executorul judecătoresc, odată cu desfiinţarea măsurilor, va dispune şi eliberarea sumei în mâinile creditorului. (4) Dacă însă debitorul sau terţul garant va dovedi că a făcut contestaţie în termen şi se va opune la eliberare, aceasta este suspendată de drept, iar executorul judecătoresc se va pronunţa asupra eliberării sumei numai după ce instanţa a dat o hotărâre definitivă asupra contestaţiei respective." 17. În opinia autoarei excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 21 alin. (3) privind dreptul la un proces echitabil, astfel cum acesta se interpretează potrivit art. 20 alin. (1) din Constituţie şi prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, şi art. 124 privind înfăptuirea justiţiei. 18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile art. 721 din Codul de procedură civilă reglementează instituţia depunerii cu afectaţiune specială, procedură prin care se urmăreşte încetarea executării silite, întrucât, odată consemnată întreaga creanţă cu accesoriile la dispoziţia executorului judecătoresc, nu mai există nici temei şi nici interes practic pentru continuarea acesteia. Astfel, art. 721 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură civilă reglementează mijlocul legal de desfiinţare a măsurilor asigurătorii sau de executare, respectiv consemnarea de către debitor, la dispoziţia executorului judecătoresc, a întregii valori a creanţei cu toate accesoriile ei şi cheltuielile de executare. Asupra acestei cereri, executorul judecătoresc se pronunţă de urgenţă, prin încheiere dată cu citarea părţilor şi comunicată acestora. Potrivit alin. (3) al art. 721 din Codul de procedură civilă dacă executorul judecătoresc admite cererea va desfiinţa măsurile asigurătorii sau de executare. În ceea ce priveşte suma consemnată, executorul judecătoresc o va elibera în mâinile creditorului, dacă debitorul sau terţul garant nu se opune. În schimb, dacă aceştia din urmă fac dovada formulării în termen a unei contestaţii la executare şi a opunerii la eliberare, eliberarea sumei consemnate este suspendată de drept până la soluţionarea contestaţiei de către instanţă, executorul judecătoresc neavând niciun drept de apreciere în acest sens. Prin urmare, dispoziţiile art. 721 alin. (4) din Codul de procedură civilă nu reglementează suspendarea de drept a executării silite, ci doar suspendarea de drept a eliberării sumei. 19. În ceea ce priveşte compararea cu vechea lege procesual civilă, Curtea observă că, în urmărirea silită imobiliară, potrivit art. 523 din Codul de procedură civilă din 1865 competenţa de soluţionare a cererii de desfiinţare a măsurilor asigurătorii sau de executare aparţinea instanţei de executare care o soluţiona potrivit regulilor ordonanţei preşedinţiale, competenţă care se regăseşte şi în actualul Cod de procedură civilă care, prin art. 863, prevede competenţa instanţei sau, după caz, a executorului judecătoresc. 20. În continuare, Curtea reţine faptul că dispoziţiile legale criticate în prezenta cauză sunt cuprinse în titlul I - Dispoziţii generale al cărţii a V-a - Despre executare silită şi reprezintă reglementarea generală a instituţiei depunerii cu afectaţiune specială, care, în procedura urmăririi silite, prezintă anumite particularităţi. Astfel, în procedura urmăririi mobiliare, debitorul va putea împiedica aplicarea sechestrului sau, după caz, va putea obţine ridicarea lui, dacă face depunere cu afectaţiune specială - art. 751 alin. (1) pct. 2; indisponibilizarea sumelor de bani sau a bunurilor mobile poprite va înceta dacă debitorul consemnează cu afectaţiune specială sumele - art. 784 alin. (6); urmărirea veniturilor încetează prin depunerea cu afectaţiune specială a sumelor pentru care s-a făcut urmărirea - art. 812 pct. 3. În urmărirea silită imobiliară până la adjudecarea bunului imobil, debitorul sau orice persoană interesată poate obţine desfiinţarea măsurilor asigurătorii sau de executare prin consemnarea sumei - art. 863. 21. Aşadar, Curtea reţine că dispoziţiile art. 721 din Codul de procedură civilă reprezintă norme de procedură reglementate de legiuitor în virtutea mandatului său constituţional conferit de art. 126 şi art. 129 din Legea fundamentală. În noua lege procesual civilă, legiuitorul a optat pentru reglementarea unei proceduri accelerate şi simplificate de soluţionare a unor incidente procesuale în materia urmăririi silite, dreptul la un proces echitabil, în termen optim şi previzibil, în sensul art. 6 din Codul de procedură civilă, element component al termenului rezonabil, reglementat de art. 21 alin. (3) din Constituţie. Prin urmare, Curtea reţine că, în vederea asigurării celerităţii procedurii executării silite, legiuitorul a prevăzut competenţa executorului judecătoresc de a soluţiona cererea de desfiinţare a măsurilor asigurătorii ori de executare cu citarea în termen scurt a părţilor, ceea ce nu reprezintă o negare a dreptului părţilor la o instanţă de judecată, întrucât încheierea prin care executorul judecătoresc soluţionează cererea de ridicare a măsurilor asigurătorii şi de executare poate fi atacată cu contestaţie la executare în condiţiile art. 715 alin. (2) din Codul de procedură civilă. Totodată, încheierea prin care se soluţionează contestaţia la executare este supusă apelului, potrivit art. 718 alin. (1) din Codul de procedură civilă. 22. Având în vedere că măsura dispusă de executorul judecătoresc poate fi supusă controlului instanţei de judecată pe calea contestaţiei la executare, precum şi a apelului formulat împotriva hotărârii prin care se soluţionează aceasta, Curtea reţine că sunt respectate dreptul la un proces echitabil al tuturor părţilor implicate în raportul execuţional, precum şi cerinţa celerităţii – exigenţă a procedurii execuţionale. 23. În cadrul procedurii de executare guvernată de cerinţa celerităţii nu trebuie protejate numai interesele creditorului, ci şi cele ale debitorului care nu are posibilitatea valorificării bunurilor proprii în vederea acoperirii creanţei, acestea fiind indisponibilizate în procedura executării silite. De altfel, aşa cum s-a arătat la paragraful 18 al prezentei decizii, prin depunerea întregii creanţe împreună cu accesoriile şi cheltuielile de executare se urmăreşte oprirea urmăririi silite. 24. Totodată, prin formularea contestaţiei la executare debitorul urmăreşte înlăturarea măsurilor de executare nelegale pe calea controlului judecătoresc, astfel încât Curtea nu poate primi susţinerea autoarei excepţiei de neconstituţionalitate referitoare la formularea abuzivă a contestaţiei la executare în vederea suspendării de drept a executării silite în temeiul art. 721 alin. (4) din Codul de procedură civilă. 25. În fine, pentru toate aceste considerente, Curtea nu poate reţine nici critica autoarei excepţiei de neconstituţionalitate potrivit căreia executorul judecătoresc ar avea posibilitatea suspendării executării silite în temeiul art. 721 alin. (4) din Codul de procedură civilă. 26. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Medisys Equipment - S.R.L. din Cluj-Napoca în Dosarul nr. 3.657/337/2016 al Judecătoriei Zalău şi constată că dispoziţiile art. 721 din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Zalău şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 7 martie 2019. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
