Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel-Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Patricia Marilena │- │
│Ionea │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan Sorin Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepţie ridicată, din oficiu, de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă, în Dosarul nr. 180/4/2016. Excepţia formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.641D/2016. 2. La apelul nominal lipsesc părţile Liviu Chioşa şi Ministerul Justiţiei. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, Preşedintele acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care solicită respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. În acest sens invocă Decizia Curţii Constituţionale nr. 114 din 9 martie 2017. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 31 octombrie 2016, pronunţată în Dosarul nr. 180/4/2016, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, excepţie ridicată, din oficiu, de instanţa de judecată. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă arată că dispoziţiile de lege criticate, care prevăd că dobânda legală acordată de instanţele de judecată pentru plata cu întârziere a drepturilor salariale se achită eşalonat, pe o perioadă de 5 ani, aduc atingere dispoziţiilor art. 21 alin. (3) din Constituţie, întrucât încalcă dreptul creditorului la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil. Ţinând cont că executarea unei hotărâri judecătoreşti face parte integrantă din proces, eşalonarea plăţii dobânzii legale, acordate la rândul său pentru întârzierea la plata unor sume la care creditorul era îndreptăţit, este de natură să prelungească situaţia litigioasă dintre părţi pentru o perioadă excesivă. Instanţa are în vedere că perioada litigiului nu cuprinde doar cei 5 ani cât durează eşalonarea, ci şi perioada în care s-a judecat cererea de acordare a dobânzii legale şi perioada în care s-a judecat şi executat cererea de acordare a debitului principal. Nu trebuie omis, din acest punct de vedere, că dobânzile legale la care se referă textul de lege criticat sunt dobânzile acordate ca urmare a multiplelor eşalonări stabilite prin ordonanţe de urgenţă anterioare cu privire la drepturile salariale ale personalului din sectorul bugetar. Prin urmare, pe lângă faptul că autorităţile publice nu au acordat personalului bugetar sumele integrale la care acesta era îndreptăţit, ceea ce a generat numeroase litigii pe rolul instanţelor judecătoreşti, şi pe lângă faptul că plata debitului principal, în urma acestor litigii, a fost deseori eşalonată, pe perioade de minimum 5 ani, prin textul criticat în prezenta cauză s-a introdus şi eşalonarea debitului accesoriu, cu consecinţa recuperării integrale a prejudiciilor suferite de personalul din sistemul bugetar într-un termen de minimum 10 ani, la care se adaugă perioadele în care s-au judecat litigiile aflate pe rolul instanţelor judecătoreşti. Or, plata unor drepturi salariale restante într-un interval atât de lung nu este compatibilă cu dreptul la soluţionarea cauzei într-un termen rezonabil, ceea ce aduce atingere atât dispoziţiilor constituţionale ale art. 21 alin. (3), cât şi dispoziţiilor art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 6. În opinia Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă, dispoziţiile criticate aduc atingere şi prevederilor art. 53 din Constituţie, deoarece acestea afectează dreptul creditorului de a-i fi soluţionată cauza într-un termen rezonabil, fără ca vreo circumstanţă excepţională să justifice o asemenea măsură. Astfel, în condiţiile în care statul român s-a aflat într-o perioadă de creştere economică, conform datelor furnizate de Institutul National de Statistică, invocarea unor constrângeri de natură bugetară nu mai constituie un motiv plauzibil pentru eşalonarea plăţii unor drepturi stabilite prin hotărâri judecătoreşti. Pe de altă parte, chiar dacă ar fi fost incidentă o situaţie de criză economică, aceasta nu poate justifica plata unui prejudiciu provocat de statul roman într-un termen excesiv de lung. 7. Instanţa de judecată reţine şi că, aducând atingere dreptului creditorului la soluţionarea cauzei sale într-un termen rezonabil, dispoziţiile criticate înfrâng şi prevederile art. 115 alin. (6) din Constituţie, conform cărora ordonanţele de urgenţă nu pot afecta drepturile prevăzute de Constituţie. 8. De asemenea, susţine că au fost încălcate prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie, deoarece nu s-a motivat urgenţa adoptării textului criticat. Astfel, în expunerea de motive se invocă faptul că motivul adoptării Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 este dat de încetarea aplicabilităţii Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 103/2013. Or, această motivare nu oferă nicio explicaţie pentru care s-ar impune eşalonarea plăţii dobânzii legale stabilite prin hotărâri judecătoreşti, mai ales în condiţiile în care textul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 face referire la hotărâri care se vor pronunţa în viitor. Fiind vorba despre hotărâri încă nepronunţate când Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 a fost adoptată, Guvernul nu are cum să vorbească despre un anumit impact bugetar în cazul acestor potenţiale hotărâri, fiind evident că nu impactul bugetar a generat adoptarea unei asemenea reglementări, ci doar tendinţa de perpetuare a unei practici instituite în perioada unei crize economice, practică ce nu mai are în prezent vreo justificare. 9. În conformitate cu dispoziţiile art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului, precum şi Avocatului Poporului, pentru a-şi formula punctele de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. 10. Guvernul consideră că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. În acest sens, invocă cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 190 din 2 martie 2010. 11. Avocatul Poporului arată că dispoziţiile de lege criticate sunt constituţionale. Astfel, referitor la eşalonarea plăţii daunelor-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, consideră că, în considerarea unor situaţii, pentru menţinerea echilibrului bugetar, statul poate impune asemenea măsuri de plată a „datoriilor“ faţă de anumite persoane care au calitatea de creditori ai statului. De altfel, legislaţia în materie permite cumulul dobânzilor cu despăgubirile datorate pentru prejudiciul creat ca urmare a întârzierii executării unei obligaţii. În sprijinul celor arătate, invocă şi cele reţinute de Curtea Constituţională prin Decizia nr. 244 din 7 aprilie 2015. 12. Totodată, Avocatul Poporului consideră că emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 a fost justificată de o situaţie de urgenţă. În acest sens, arată că problemele apărute în legătură cu executarea titlurilor executorii ale personalului bugetar au căpătat un caracter sistemic, întrucât sumele acordate prin hotărâri judecătoreşti, din cauza cuantumului acestora, au devenit în timp o sarcină oneroasă pentru bugetul statului, motiv pentru care Guvernul poate dispune asemenea măsuri de eşalonare a datoriilor faţă de creditorii statului. Prin normele criticate nu sunt afectate sau nesocotite drepturile şi libertăţile persoanelor fizice, ci, mai degrabă, întreaga ordonanţă de urgenţă în ansamblul ei reglementează modul în care statul a înţeles să vină în sprijinul unor categorii de salariaţi din sistemul bugetar. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului nu au comunicat punctele de vedere solicitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctele de vedere ale Guvernului şi Avocatului Poporului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile de lege criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 925 din 18 decembrie 2014 şi aprobată prin Legea nr. 71/2015 pentru aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 233 din 6 aprilie 2015, dispoziţii potrivit cărora „Procedura de plată eşalonată prevăzută la alin. (1) se aplică şi în ceea ce priveşte plata sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti devenite executorii până la 31 decembrie 2015, având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar.“ 16. Autorul excepţiei consideră că dispoziţiile de lege criticate contravin următoarelor prevederi constituţionale: art. 21 alin. (3) referitor la dreptul la un proces echitabil şi la soluţionarea cauzelor într-un termen echitabil, art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau libertăţi şi art. 115 alin. (4) şi (6) privind condiţiile emiterii ordonanţelor de urgenţă şi limitele domeniului de reglementare prin ordonanţe de urgenţă. De asemenea, consideră că sunt încălcate şi prevederile art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, referitoare la dreptul la procesul echitabil. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în jurisprudenţa sa, a analizat problematica referitoare la eşalonarea unor sume prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea de drepturi salariale. Astfel, prin Decizia nr. 190 din 2 martie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 224 din 9 aprilie 2010, Curtea a reţinut că „autoritatea publică este ţinută a constitui un arsenal de mijloace care să permită executarea hotărârilor judecătoreşti, executare văzută ca parte integrantă a procesului civil, fără a cărei finalizare dreptul de acces la justiţie nu poate fi calificat ca real şi efectiv.“ Pentru aceasta, dispune „de un termen rezonabil pentru a identifica mijloacele adecvate de punere în executare a hotărârilor judecătoreşti, acest termen neputând însă să depăşească ceea ce este strict necesar pentru a găsi soluţiile cele mai potrivite în situaţiile excepţionale date.“ 18. Prin aceeaşi decizie, Curtea a precizat „că autorităţile statale nu se pot prevala de lipsa fondurilor necesare executării unei hotărâri judecătoreşti îndreptate împotriva sa, dar, în situaţii de excepţie, cum ar fi îndatorare excesivă, încetare de plăţi, dificultăţi financiare deosebite, Curtea Europeană a Drepturilor Omului, în jurisprudenţa sa constantă, a apreciat că stabilirea unui termen rezonabil pentru executare este o măsură ce intră în marja de apreciere a statului, respectând atât dreptul de acces la justiţie, cât şi dreptul la un proces echitabil (sub aspectul duratei procedurii)“. Astfel, „mecanismul eşalonării plăţii, ca modalitate de executare a unei hotărâri judecătoreşti, poate fi considerat în concordanţă cu principiile consacrate de jurisprudenţa Curţii Constituţionale şi Curţii Europene a Drepturilor Omului, dacă sunt respectate anumite condiţii: tranşe de efectuare a plăţilor intermediare precis determinate, termen rezonabil de executare integrală, acoperirea eventualei devalorizări a sumei datorate. Executarea eşalonată a unor titluri executorii ce au ca obiect drepturi băneşti nu este interzisă în niciun mod de Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale; executarea uno ictu constituie doar o altă modalitate de executare, fără ca acest lucru să însemne că este singura şi unica posibilă modalitate de executare pe care Guvernul o poate aplica.“ 19. În prezenta cauză, autorul excepţiei, având în vedere natura diferită a sumelor prevăzute prin hotărâri judecătoreşti devenite executorii, respectiv daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar, apreciază că eşalonarea acestora prelungeşte soluţionarea litigiilor peste ceea ce poate fi considerat ca reprezentând un termen rezonabil. 20. Curtea apreciază că susţinerile autorului excepţiei relevă, într-adevăr, o situaţie care poate pune în discuţie respectarea cerinţei unui termen rezonabil în soluţionarea acţiunilor formulate în faţa instanţelor de judecată, întrucât eşalonarea plăţii sumelor reprezentând dobânzi legale prelungeşte situaţia litigioasă dintre părţi, până la acoperirea în întregime a acestor sume. Pe de altă parte însă, observă că, deşi diferite, sub aspectul naturii lor, de drepturile salariale la care s-a referit Curtea Constituţională în jurisprudenţa sa, drepturile băneşti avute în vedere de autorul excepţiei sunt supuse totuşi aceloraşi condiţionări ce ţin de existenţa unor resurse financiare suficiente pentru plata acestora şi de riscul creării unor dezechilibre ori blocaje bugetare, fiind aplicabile, mutatis mutandis, aceleaşi considerente pe care le-a reţinut în Decizia nr. 190 din 2 martie 2010. Prin urmare, reglementând modul de acordare a dobânzilor legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale din sectorul bugetar, legiuitorul a urmărit realizarea acestor drepturi într-o manieră care să nu afecteze modul de îndeplinire a altor obligaţii financiare şi realizarea altor drepturi cuvenite personalului din sectorul bugetar prin insuficienţa fondurilor. 21. Autorul excepţiei consideră că riscul afectării sustenabilităţii finanţelor publice invocat în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 nu este justificat, existând resurse bugetare suficiente pe fondul creşterii economice. 22. Curtea apreciază că aceasta nu este o veritabilă critică de neconstituţionalitate, întrucât vizează oportunitatea reglementării şi veridicitatea celor afirmate de Guvern în nota de fundamentare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014. Or, acestea sunt aspecte care nu intră în aria de control exercitată de instanţa de contencios constituţional. 23. De asemenea, autorul excepţiei susţine că, nefiind definitive, hotărârile judecătoreşti vizând acordarea dobânzilor legale nu puteau fi avute în vedere cu prilejul emiterii ordonanţei de urgenţă ale cărei dispoziţii sunt criticate. 24. Faţă de această critică, Curtea reţine că textul de lege criticat se referă la hotărâri judecătoreşti devenite executorii până la data de 31 decembrie 2015, deci în perioada de aplicare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014. Chiar dacă unele dintre aceste hotărâri nu deveniseră executorii la data emiterii acestui act normativ, legiuitorul putea estima impactul bugetar al acestora având în vedere numărul acţiunilor aflate pe rolul instanţelor având ca obiect acordarea de daune-interese moratorii sub forma dobânzii legale pentru plata eşalonată a sumelor prevăzute în titluri executorii având ca obiect acordarea unor drepturi salariale personalului din sectorul bugetar. 25. În sfârşit, în ceea ce priveşte existenţa unei situaţii extraordinare, care să justifice emiterea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014, Curtea constată că, prin Decizia nr. 443 din 21 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 580 din 29 iulie 2016, a reţinut că această condiţie impusă de prevederile art. 115 alin. (4) din Constituţie este îndeplinită. 26. Pentru considerentele expuse, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată, din oficiu, de Judecătoria Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă în Dosarul nr. 180/4/2016 şi constată că dispoziţiile art. 34 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 83/2014 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2015, precum şi alte măsuri în domeniul cheltuielilor publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Sectorului 5 Bucureşti - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 20 martie 2018. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Patricia Marilena Ionea -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
