Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Andreea Băjenaru. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de Costel Ghiţă în Dosarul nr. 4.424/2/2016/a1.1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 103D/2020. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra faptului că autorul excepţiei a depus la dosar o cerere de judecare în lipsă. 4. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 245D/2020, nr. 266D/2020, nr. 2.260D/2020 şi nr. 2.279D/2020, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, excepţie ridicată de Ioana Sfîrâială în Dosarul nr. 8.511/2/2018*/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Ordinul Tehnicienilor Dentari din România în Dosarul nr. 138/36/2018*/a1.1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Teodora Condruz şi societăţile Metropolitan Security - S.R.L. şi Ippon Med - S.R.L., ambele din Mediaş, în Dosarul nr. 118/57/2020/a1.1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi de Andrei Sfîrâială în Dosarul nr. 3.143/2/2020 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală. 5. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 6. Magistratul-asistent referă asupra faptului că în Dosarul nr. 2.260D/2020 Teodora Condruz a depus note scrise prin care precizează că a încetat să mai exercite profesia de consilier juridic în cadrul Societăţii Metropolitan Security - S.R.L. din Mediaş. 7. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 245D/2020, nr. 266D/2020, nr. 2.260D/2020 şi nr. 2.279D/2020 la Dosarul nr. 103D/2020, care este primul înregistrat. 8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa Curţii, sens în care menţionează Decizia nr. 100 din 16 martie 2023 sau Decizia nr. 793 din 6 decembrie 2018. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele: 9. Prin Încheierea din 17 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 4.424/2/2016/a1.1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale. Excepţia a fost invocată de Costel Ghiţă într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate ridicată în cadrul soluţionării unei contestaţii. 10. Prin Încheierea din 23 ianuarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 8.511/2/2018*/a1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 47/1992. Excepţia a fost invocată de Ioana Sfîrâială într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva sentinţei civile prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate. 11. Prin Încheierea din 21 ianuarie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 138/36/2018*/a1.1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 din Legea nr. 47/1992. Excepţia a fost invocată de Ordinul Tehnicienilor Dentari din România într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate. 12. Prin Încheierea din 5 noiembrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 118/57/2020/a1.1, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992. Excepţia a fost invocată de Teodora Condruz şi societăţile Metropolitan Security - S.R.L. şi Ippon Med - S.R.L., ambele din Mediaş, într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate. 13. Prin Decizia penală nr. 9/R din 15 octombrie 2020, pronunţată în Dosarul nr. 3.143/2/2020, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 47/1992. Excepţia a fost invocată de Andrei Sfîrâială într-o cauză având ca obiect soluţionarea recursului formulat împotriva încheierii prin care a fost respinsă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale cu o excepţie de neconstituţionalitate. 14. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că sintagma „de la pronunţare“ din cuprinsul dispoziţiilor legale criticate este neconstituţională, deoarece termenul de declarare a recursului ar trebui să curgă de la comunicarea soluţiei de respingere a cererii de sesizare a instanţei constituţionale. 15. De asemenea, se apreciază că sintagma „care are legătură cu soluţionarea cauzei“ din cuprinsul art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 la care fac trimitere prevederile alin. (5) al aceluiaşi articol nu conferă standardul de claritate şi previzibilitate indicat de art. 1 din Constituţie. Formularea alin. (1) al art. 29 din Legea nr. 47/1992 este generală şi extrem de vagă, iar lipsa unor criterii privind modul în care se defineşte conduce deseori la un refuz al judecătorului naţional de a trimite Curţii Constituţionale o cerere din partea unui justiţiabil pentru examinarea conformităţii cu Legea fundamentală a unor norme legale. Judecătorul fondului se substituie rolului Curţii Constituţionale şi nici nu motivează respingerea cererii de sesizare a instanţei constituţionale. 16. Astfel, şi sintagma „Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1) [...], instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale“ din cuprinsul art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 este neconstituţională, întrucât este neclară, imprecisă şi creează confuzii în sensul că instanţa în faţa căreia este ridicată o excepţie de neconstituţionalitate dispune de un drept absolut de a decide dacă excepţia invocată are sau nu legătură cu soluţionarea cauzei, substituindu-se Curţii Constituţionale în sensul că poate decide aleatoriu dacă există sau nu legătura cu soluţionarea cauzei. Sintagma criticată este în contradicţie şi cu noţiunea de proces echitabil în faţa unei instanţe independente şi imparţiale. 17. Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 18. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală apreciază că, în măsura în care art. 29 din Legea nr. 47/1992 se interpretează ca un text ce conferă Curţii Constituţionale competenţa materială de a se pronunţa asupra admisibilităţii cererii de sesizare din perspectiva „legăturii excepţiei de neconstituţionalitate cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului“, acesta este neconstituţional. 19. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 20. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 21. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 22. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 29 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 807 din 3 decembrie 2010, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins: - Art. 29 alin. (1) şi (5): "(1) Curtea Constituţională decide asupra excepţiilor ridicate în faţa instanţelor judecătoreşti sau de arbitraj comercial privind neconstituţionalitatea unei legi sau ordonanţe ori a unei dispoziţii dintr-o lege sau dintr-o ordonanţă în vigoare, care are legătură cu soluţionarea cauzei în orice fază a litigiului şi oricare ar fi obiectul acestuia. [...](5) Dacă excepţia este inadmisibilă, fiind contrară prevederilor alin. (1), (2) sau (3), instanţa respinge printr-o încheiere motivată cererea de sesizare a Curţii Constituţionale. Încheierea poate fi atacată numai cu recurs la instanţa imediat superioară, în termen de 48 de ore de la pronunţare. Recursul se judecă în termen de 3 zile." 23. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 1 alin. (5) în componenta referitoare la calitatea legii, art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 24 - Dreptul la apărare, astfel cum acestea se interpretează potrivit art. 20 din Constituţie şi prin prisma art. 6 privind dreptul la un proces echitabil şi a art. 13 privind dreptul la un recurs efectiv din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, art. 16 - Egalitatea în drepturi, art. 146 lit. d) privind atribuţia Curţii Constituţionale de a se pronunţa asupra excepţiilor de neconstituţionalitate, art. 148 - Integrarea în Uniunea Europeană. 24. Examinând excepţia de neconstituţionalitate în privinţa criticii referitoare la momentul de la care începe să curgă termenul de formulare a recursului împotriva încheierii de respingere a Curţii Constituţionale, respectiv de la pronunţare, şi nu de la comunicare, Curtea reţine că în jurisprudenţa sa a statuat că respingerea cererii de sesizare poate avea loc exclusiv pentru motivele expres şi limitativ enumerate în art. 29 alin. (1)-(3) din Legea nr. 47/1992, care sunt pur obiective şi strict legate de îndeplinirea unor condiţii procedurale. Prin urmare, autorului excepţiei, în cererea de recurs pe care o formulează, îi va reveni sarcina de a demonstra că excepţia de neconstituţionalitate îndeplineşte condiţiile de admisibilitate. Obiectul recursului constă în verificarea legalităţii respingerii cererii de sesizare a Curţii Constituţionale prin prisma acestor condiţii (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 546 din 7 iulie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 944 din 14 octombrie 2020, paragrafele 17 şi 18). 25. În continuare, referitor la condiţionarea sesizării sale cu o excepţie de neconstituţionalitate de legătura dispoziţiei legale criticate cu soluţionarea cauzelor, Curtea a reţinut în jurisprudenţa sa că aceasta reprezintă un aspect esenţial al controlului concret de constituţionalitate. Totodată, sfera de cuprindere a acestei condiţii de admisibilitate înglobează interesul procesual al ridicării excepţiei de neconstituţionalitate, precum şi relevanţa textului criticat în soluţionarea cauzelor. Întrunirea cumulativă a acestor două elemente ale excepţiei de neconstituţionalitate raportat la cadrul procesual existent nu determină o antepronunţare a instanţei de judecată şi nu limitează dreptul părţilor de a ridica excepţia de neconstituţionalitate ca mijloc de realizare a controlului concret de constituţionalitate (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 793 din 6 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 253 din 2 aprilie 2019, paragraful 19). 26. Aşadar, „legătura cu soluţionarea cauzei“ presupune atât aplicabilitatea textului criticat în cauza dedusă judecăţii, cât şi necesitatea invocării excepţiei de neconstituţionalitate în scopul restabilirii stării de legalitate, condiţii ce trebuie întrunite cumulativ pentru a fi satisfăcute exigenţele pe care le impun dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în privinţa pertinenţei excepţiei de neconstituţionalitate în desfăşurarea procesului (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 438 din 8 iulie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 600 din 12 august 2014, paragraful 15). 27. Faptul că judecătorul fondului poate să respingă cererea de sesizare a Curţii Constituţionale nu echivalează cu substituirea acestuia rolului instanţei constituţionale, justiţiabilul având la îndemână recursul reglementat de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992. Astfel, dispoziţiile art. 29 din Legea nr. 47/1992 sunt norme de procedură pe care instanţa de judecată sesizată cu excepţia de neconstituţionalitate este obligată să le aplice în vederea selectării doar a acelor excepţii care, potrivit legii, pot face obiectul controlului de constituţionalitate exercitat de Curtea Constituţională. În situaţia în care instanţa de judecată constată că excepţia este admisibilă, va dispune sesizarea Curţii Constituţionale, care, în aceste condiţii, îşi va exprima opinia cu privire la contrarietatea dintre textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii şi textul de referinţă pretins încălcat. Atunci când excepţia este inadmisibilă, instanţa de judecată o respinge printr-o încheiere motivată, fără a mai sesiza Curtea Constituţională, partea având, în această situaţie, posibilitatea formulării recursului prevăzut de art. 29 alin. (5) din Legea nr. 47/1992. 28. Referitor la cerinţa de precizie, claritate şi previzibilitate a normei juridice, Curtea, prin Decizia nr. 903 din 6 iulie 2010, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 584 din 17 august 2010, Decizia nr. 743 din 2 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 579 din 16 august 2011, ori Decizia nr. 662 din 11 noiembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 47 din 20 ianuarie 2015, a reţinut că art. 1 alin. (5) din Constituţie consacră principiul respectării obligatorii a legilor. Pentru a fi respectată de destinatarii săi, legea trebuie să îndeplinească anumite cerinţe de precizie, claritate şi previzibilitate, astfel încât aceşti destinatari să îşi poată adapta în mod corespunzător conduita. Prin Decizia nr. 1 din 11 ianuarie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 53 din 23 ianuarie 2012, Curtea a precizat că previzibilitatea legii presupune ca aceasta să fie suficient de precisă şi clară pentru a putea fi aplicată, altfel spus, să permită persoanelor interesate - care pot apela la nevoie la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat. 29. Prin Hotărârea din 24 mai 2007, pronunţată în Cauza Dragotoniu şi Militaru-Pidhorni împotriva României, paragraful 35, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a statuat că este îndeplinită cerinţa de previzibilitate a legii atunci când justiţiabilul are posibilitatea de a cunoaşte, din însuşi textul normei juridice pertinente, la nevoie cu ajutorul interpretării date acesteia de către instanţe şi, dacă este cazul, în urma obţinerii unei asistenţe juridice adecvate, care sunt efectele juridice ale actelor sau omisiunilor sale. 30. Analizând dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Legea nr. 47/1992 în raport cu aceste repere ale jurisprudenţei instanţei de contencios constituţional, precum şi ale Curţii Europene a Drepturilor Omului, rezultă că dispoziţiile de lege criticate au un conţinut clar şi previzibil. 31. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Costel Ghiţă în Dosarul nr. 4.424/2/2016/a1.1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Ioana Sfîrâială în Dosarul nr. 8.511/2/2018*/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Ordinul Tehnicienilor Dentari din România în Dosarul nr. 138/36/2018*/a1.1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, de Teodora Condruz şi societăţile Metropolitan Security - S.R.L. şi Ippon Med - S.R.L., ambele din Mediaş, în Dosarul nr. 118/57/2020/a1.1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal, şi de Andrei Sfîrâială în Dosarul nr. 3.143/2/2020 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi constată că dispoziţiile art. 29 alin. (1) şi (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia de contencios administrativ şi fiscal şi Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a II-a penală şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 14 martie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Andreea Costin -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
