Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:  DECIZIA nr. 122 din 14 martie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 122 din 14 martie 2024 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 960 din 25 septembrie 2024
Comenteaza legea

┌──────────────────┬───────────────────┐
│Marian Enache     │- preşedinte       │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mihaela Ciochină  │- judecător        │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător        │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan   │- judecător        │
│Licu              │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Gheorghe Stan     │- judecător        │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia Doina       │- judecător        │
│Stanciu           │                   │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila      │- judecător        │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Andreea Costin    │-                  │
│                  │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘

    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Andreea Băjenaru.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 29 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Carmen Graţiana Zorzon în Dosarul nr. 1.159/59/2019/a1 al Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 86D/2020.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 277D/2020, nr. 332D/2020, nr. 466D/2020, nr. 859D/2020, nr. 939D/2020, nr. 1.244D/2020 şi nr. 1.591D/2020, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, excepţie ridicată de Carmen Graţiana Zorzon şi Nicolae Mihăilescu în dosarele nr. 883/59/2019/a1.2, nr. 997/59/2019/a2, nr. 883/59/2019/a1/a4.1, nr. 883/59/2019/a1/a3, nr. 652/59/2020/a1 şi nr. 5.603/325/2018/a9 ale Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi în Dosarul nr. 788/1/2020/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă.
    4. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    5. Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public pune concluzii de conexare a cauzelor. Curtea, având în vedere obiectul excepţiilor de neconstituţionalitate ridicate în dosarele sus-menţionate, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 277D/2020, nr. 332D/2020, nr. 466D/2020, nr. 859D/2020, nr. 939D/2020, nr. 1.244D/2020 şi nr. 1.591D/2020 la Dosarul nr. 86D/2020, care este primul înregistrat.
    6. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere jurisprudenţa Curţii, sens în care menţionează Decizia nr. 578 din 16 septembrie 2021.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarelor, constată următoarele:
    7. Prin încheierile civile nr. 2 din 13 ianuarie 2020, nr. 10 din 15 ianuarie 2020, nr. 5 din 21 februarie 2020 şi nr. 18 din 11 martie 2020, prin încheierile din 24 iunie 2020 şi 16 iunie 2020, precum şi prin încheierile nr. 31 din 29 iulie 2020 şi nr. 1 din 14 septembrie 2020, pronunţate în dosarele nr. 1.159/59/2019/a1, nr. 883/59/2019/a1.2, nr. 997/59/2019/a2, nr. 883/59/2019/a1/a4.1, nr. 883/59/2019/a1/a3, nr. 788/1/2020/a1, nr. 652/59/2020/a1 şi nr. 5.603/325/2018/a9, Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă au sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 29 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost invocată de Carmen Graţiana Zorzon şi de Nicolae Mihăilescu în cauze având ca obiect soluţionarea unor cereri de reexaminare a taxei judiciare de timbru.
    8. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate sunt neconstituţionale, întrucât nu prevăd în mod explicit scutirea de la plata taxei judiciare de timbru în toate acţiunile şi cererile, inclusiv în căile ordinare şi extraordinare de atac în materia litigiilor de muncă, lăsând loc de interpretare instanţelor de judecată. Se mai arată că cererile de strămutare/recurs au fost invocate în cadrul unor litigii de muncă şi, în consecinţă, asemenea cereri sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru, conform prevederilor art. 270 coroborate cu cele ale art. 266 din Legea nr. 53/2003 - Codul muncii şi cu art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013.
    9. Curtea de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată.
    10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierile de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere cu privire la excepţia de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierile de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, cu modificările şi completările ulterioare, care au următorul cuprins:
    "ART. 29
    (1) Sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare şi extraordinare, referitoare la:
    a) stabilirea şi plata pensiilor, precum şi alte drepturi prevăzute prin sistemele de asigurări sociale;
    b) stabilirea şi plata ajutorului de şomaj, a ajutorului de integrare profesională şi a alocaţiei de sprijin, a ajutorului social, a alocaţiei de stat pentru copii, a drepturilor persoanelor cu dizabilităţi şi a altor forme de protecţie socială prevăzute de lege;
    c) obligaţiile legale şi contractuale de întreţinere, inclusiv acţiunile în constatarea nulităţii, în anularea, rezoluţiunea sau rezilierea contractului de întreţinere;
    d) stabilirea şi acordarea despăgubirilor decurgând din condamnarea sau luarea unei măsuri preventive pe nedrept;
    e) adopţie, ocrotirea minorilor, tutelă, curatelă, interdicţie judecătorească, asistenţa persoanelor cu tulburări psihice, precum şi la exercitarea de către autoritatea tutelară a atribuţiilor ce îi revin;
    f) protecţia drepturilor consumatorilor, atunci când persoanele fizice şi asociaţiile pentru protecţia consumatorilor au calitatea de reclamant împotriva operatorilor economici care au prejudiciat drepturile şi interesele legitime ale consumatorilor;
    g) valorificarea drepturilor Societăţii Naţionale de Cruce Roşie;
    h) exercitarea drepturilor electorale;
    i) cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând din acestea;
    j) stabilirea şi acordarea despăgubirilor civile pentru pretinse încălcări ale drepturilor prevăzute la art. 2 şi 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ratificată prin Legea nr. 30/1994, cu modificările ulterioare;
    k) drepturile şi interesele legitime pretinse de foştii deţinuţi şi persecutaţi pentru motive politice în perioada regimului comunist din România;
    l) orice alte acţiuni, cereri sau acte de procedură pentru care se prevăd, prin legi speciale, scutiri de taxă judiciară de timbru."

    14. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale cuprinse în art. 21 - Accesul liber la justiţie, art. 41 - Munca şi protecţia socială a muncii, art. 47 - Nivelul de trai, art. 52 - Dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică şi art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi fundamentale.
    15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate au mai format obiect al controlului de constituţionalitate prin raportare la critici similare cu cele formulate în prezenta cauză, prin Decizia nr. 578 din 16 septembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1093 din 16 noiembrie 2021, constatând constituţionalitatea acestora.
    16. Curtea a reţinut că din economia prevederilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 rezultă că regula este cea a timbrării acţiunilor în justiţie, excepţiile fiind posibile numai în măsura în care sunt stabilite de legiuitor. Pentru soluţionarea unei cereri de strămutare în materie civilă, independent de natura fondului procesului în cadrul căruia a fost formulată o atare solicitare, prin art. 9 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, legiuitorul prevede expres o taxă judiciară de timbru distinctă, specifică unui asemenea incident procedural. Totodată, înscriindu-se în marja sa de apreciere, prin dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 legiuitorul a instituit categoriile de acţiuni şi cereri, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare şi extraordinare, care sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru. Asemenea scutiri sunt prevăzute atât în Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, cât şi în legi speciale.
    17. De asemenea, problema scutirii de la plata taxelor judiciare de timbru pentru anumite categorii de cereri şi acţiuni a mai fost analizată în jurisprudenţa Curţii Constituţionale cu prilejul exercitării controlului de constituţionalitate pe calea excepţiei de neconstituţionalitate. Astfel, în ceea ce priveşte pretinsa încălcare a prevederilor constituţionale referitoare la accesul liber la justiţie prin impunerea unor taxe judiciare de timbru, Curtea Constituţională s-a mai pronunţat, arătând că, potrivit dispoziţiilor constituţionale, accesul liber la justiţie nu echivalează cu gratuitatea serviciului prestat de instanţele judecătoreşti, legiuitorul având deplina legitimitate constituţională de a impune taxe judiciare de timbru. Nicio dispoziţie constituţională nu interzice stabilirea taxelor de timbru în justiţie, fiind astfel justificat ca persoanele care se adresează autorităţilor judecătoreşti să contribuie la acoperirea cheltuielilor prilejuite de realizarea actului de justiţie. Cheltuielile ocazionate de realizarea actului de justiţie sunt cheltuieli publice, la a căror acoperire, potrivit art. 56 din Constituţie, cetăţenii sunt obligaţi să contribuie prin impozite şi taxe, stabilite în condiţiile legii, iar impozitele, taxele şi orice alte venituri ale bugetului de stat şi ale bugetului asigurărilor sociale de stat se stabilesc numai prin lege, fiind aşadar la latitudinea legiuitorului să stabilească scutiri de taxe ori impozite sau, dimpotrivă, să instituie asemenea taxe. În acelaşi sens este, de altfel, şi jurisprudenţa Curţii Europene a Drepturilor Omului, prin care s-a statuat că o caracteristică a principiului liberului acces la justiţie este aceea că nu este un drept absolut - Hotărârea din 28 mai 1985, pronunţată în Cauza Ashingdane împotriva Regatului Unit, paragraful 57 (a se vedea, spre exemplu, Decizia Curţii Constituţionale nr. 642 din 28 aprilie 2009, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 514 din 27 iulie 2009).
    18. Totodată, prin Hotărârea din 19 iunie 2001, pronunţată în Cauza Kreuz împotriva Poloniei, paragraful 59, Curtea Europeană a Drepturilor Omului a reţinut că dreptul efectiv de acces la un tribunal nu înseamnă, însă, un drept necondiţionat de a obţine un ajutor judiciar gratuit din partea statului în materie civilă şi nici dreptul la o procedură gratuită în această materie (a se vedea, spre exemplu, Decizia Curţii Constituţionale nr. 433 din 4 iulie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 842 din 16 octombrie 2019).
    19. De asemenea, prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 51/2008 privind ajutorul public judiciar în materie civilă, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 327 din 25 aprilie 2008, a fost reglementată posibilitatea scutirii, reducerii, eşalonării sau amânării de la plata taxelor judiciare prevăzute de lege, fiind eliminată astfel îngrădirea accesului la justiţie din lipsa mijloacelor băneşti (a se vedea, spre exemplu, Decizia Curţii Constituţionale nr. 832 din 11 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 824 din 7 decembrie 2012).
    20. Referitor la pretinsa încălcare a prevederilor art. 53 din Constituţie, Curtea a constatat că nu există o restrângere a exerciţiului unui drept sau al unei libertăţi, astfel încât nu ne aflăm în ipoteza prevăzută de norma constituţională.
    21. Prevederile de lege criticate, prin obiectul lor de reglementare, nu interferează cu dispoziţiile constituţionale privind munca şi protecţia socială a muncii, nivelul de trai şi dreptul persoanei vătămate de o autoritate publică, motiv pentru care invocarea dispoziţiilor art. 41, 47 şi 52 din Legea fundamentală nu are relevanţă în soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate.
    22. Curtea a mai precizat că interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor referitoare la scutirea de la plata taxelor judiciare de timbru revin instanţei judecătoreşti învestite cu soluţionarea cauzei.
    23. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, deciziile menţionate sunt valabile în mod corespunzător şi în cauza de faţă.
    24. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,


                    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
                    În numele legii
                    DECIDE:

    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Carmen Graţiana Zorzon şi de Nicolae Mihăilescu în dosarele nr. 1.159/59/2019/a1, nr. 883/59/2019/a1.2, nr. 997/59/2019/a2, nr. 883/59/2019/a1/a4.1, nr. 883/59/2019/a1/a3, nr. 652/59/2020/a1 şi nr. 5.603/325/2018/a9 ale Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi în Dosarul nr. 788/1/2020/a1 al Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă şi constată că dispoziţiile art. 29 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Curţii de Apel Timişoara - Secţia litigii de muncă şi asigurări sociale şi Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie - Secţia a II-a civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 14 martie 2024.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    MARIAN ENACHE
                    Magistrat-asistent,
                    Andreea Costin


    -----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Tags: Monitorul Oficial, Acte Monitorul Oficial, Decizie, Alte Institutii,  DECIZIA nr. 122 din 14 martie 2024

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016
x
Inscrie e-mailul tau pentru a primi zilnic
informatii despre CE, CAND si CUM s-a intamplat
Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016