Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina-Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 16 alin. (7) şi ale art. 19 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, excepţie ridicată de Constantin-Cosmin Moromete în Dosarul nr. 17.435/280/2018 al Judecătoriei Piteşti - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.758D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, în principal, ca inadmisibilă, arătând că autorul acesteia este nemulţumit de elemente ce ţin de fondul cauzei şi propune completarea dispoziţiilor criticate cu elemente concrete, ceea ce constituie atributul legiuitorului. În subsidiar, excepţia este neîntemeiată, în acest sens fiind aplicabile considerentele reţinute în Decizia Curţii Constituţionale nr. 831 din 13 decembrie 2018. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 16 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 17.435/280/2018, Judecătoria Piteşti - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 16 alin. (7) şi ale art. 19 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor. Excepţia a fost ridicată de Constantin-Cosmin Moromete într-o cauză având ca obiect plângerea împotriva unui proces-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată, în esenţă, că prin reglementarea sumară/lacunară a dispoziţiilor art. 19 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 se încalcă egalitatea în drepturi şi dreptul la apărare, nefiind complet şi corect reglementată procedura de întocmire a procesului-verbal de contravenţie în cele două situaţii posibile, respectiv când presupusul contravenient este prezent la întocmire şi când acesta lipseşte. 6. Nu este definită complet şi corect sintagma „în lipsa unui martor“, însă este consemnată obligaţia agentului constatator de a preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod ori, în speţă, agentul constatator nu a precizat nimic cu privire la încheierea în lipsă a procesului-verbal, acesta nefiind semnat de niciun martor, aspect ce conduce la concluzia nelegalităţii actului. 7. Autorul excepţiei arată că a fost prezent la întocmirea procesului-verbal de contravenţie şi a creat toate condiţiile necesare pentru încheierea acestuia, însă agentul constatator a încheiat abuziv procesul-verbal de contravenţie şi a reţinut lipsa contravenientului, deşi nu a existat niciun impediment ori motiv pentru a se proceda în această manieră. Au fost încălcate astfel art. 16 şi 24 din Constituţie, fiindu-i obstrucţionat cu bună-ştiinţă dreptul la apărare prin punerea în imposibilitatea de a formula obiecţiuni la procesul-verbal de contravenţie în rubrica special destinată pentru acest scop. 8. Astfel, reglementarea sumară prevăzută de art. 19 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 încalcă dreptul la apărare prin faptul că legiuitorul nu defineşte cu precizie condiţiile esenţiale în care agentul constatator poate încheia procesul-verbal de contravenţie în lipsă, creându-se astfel o situaţie arbitrară prin care agentul constatator poate încheia procesul-verbal „în lipsă“ chiar dacă presupusul contravenient este prezent şi poate menţiona orice doreşte, fără ca aspectele consemnate să poată fi probate sau demonstrate. 9. Pentru a pune în acord dispoziţiile art. 16 alin. (7) şi ale art. 19 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 cu prevederile constituţionale invocate este necesară admiterea excepţiei de neconstituţionalitate şi, în consecinţă, completarea art. 16 alin. (7) şi a art. 19 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 cu elemente concrete care pot conduce la încheierea procesului-verbal de contravenţie în lipsă, chiar şi în situaţia în care presupusul contravenient este prezent la faţa locului şi acordă tot suportul agentului constatator. 10. Judecătoria Piteşti - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, invocând considerentele care au stat la baza Deciziei Curţii Constituţionale nr. 1.353 din 19 octombrie 2010. Totodată, instanţa mai apreciază că textul de lege criticat are în vedere ipoteza în care în mod obiectiv nu există posibilitatea prezenţei unui martor, iar orice neajuns procedural anterior sesizării instanţei este suplinit prin numeroasele garanţii procesuale din faza de judecată, instanţa de judecată fiind cea care face cenzura de rigoare a actului dedus judecăţii, putând sancţiona orice abuz al agentului constatator prin reţinerea nelegalităţii procesului-verbal de contravenţie, cu consecinţa directă a anulării acestuia. 11. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 12. Guvernul apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată, făcând referire la jurisprudenţa Curţii Constituţionale, respectiv Decizia nr. 287 din 27 martie 2012 şi Decizia nr. 1.353 din 19 octombrie 2010. Totodată, mai arată că autorul excepţiei solicită modificarea textelor de lege criticate, ceea ce contravine art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992. 13. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, punctul de vedere al Guvernului, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 14. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 15. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 16 alin. (7) şi ale art. 19 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 410 din 25 iulie 2001, având următorul cuprins: - Art. 16 alin. (7): „În momentul încheierii procesului-verbal agentul constatator este obligat să aducă la cunoştinţă contravenientului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare. Obiecţiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal la rubrica «Alte menţiuni», sub sancţiunea nulităţii procesului-verbal.“; – Art. 19 alin. (3): „În lipsa unui martor agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod.“ 16. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 16 - Egalitatea în drepturi şi art. 24 - Dreptul la apărare. 17. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, potrivit jurisprudenţei sale, egalitatea în faţa legii presupune instituirea unui tratament egal pentru situaţii care, în funcţie de scopul urmărit, nu sunt diferite. De aceea, el nu exclude, ci, dimpotrivă, presupune soluţii diferite pentru situaţii diferite (a se vedea Decizia Plenului Curţii Constituţionale nr. 1 din 8 februarie 1994, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 69 din 16 martie 1994). Pornind de la aceste considerente, Curtea observă că agentul constatator şi persoana care a săvârşit fapta contravenţională sunt în situaţii diferite, astfel că nu se poate susţine încălcarea principiului egalităţii în drepturi. Pe de o parte, agentul constatator acţionează în calitate de reprezentant al statului şi este împuternicit să apere un interes general, iar, pe de altă parte, contravenientul trebuie să beneficieze de administrarea unui probatoriu adecvat (a se vedea Decizia nr. 727 din 2 noiembrie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 669 din 5 iulie 2022, paragrafele 16 şi 17). 18. Referitor la încălcarea dreptului la apărare, Curtea observă că agentul constatator este obligat să aducă la cunoştinţă contravenientului dreptul de a face obiecţiuni cu privire la conţinutul actului de constatare, sub sancţiunea nulităţii procesului-verbal, în momentul încheierii acestuia. Obiecţiunile sunt consemnate distinct în procesul-verbal, la rubrica „Alte menţiuni“ [art. 16 alin. (7)din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001]. Potrivit art. 19 din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001, procesul-verbal se semnează pe fiecare pagină de agentul constatator şi de contravenient. În cazul în care contravenientul nu se află de faţă, refuză sau nu poate să semneze, agentul constatator va face menţiune despre aceste împrejurări, care trebuie să fie confirmate de cel puţin un martor. În acest caz, procesul-verbal va cuprinde şi datele personale din actul de identitate al martorului şi semnătura acestuia. De asemenea, în lipsa confirmării împrejurărilor de către un martor, agentul constatator va preciza motivele care au condus la încheierea procesului-verbal în acest mod. De altfel, alin. (3) este subsecvent alin. (1) din art. 19 al Ordonanţei Guvernului nr. 2/2001, articol care stabileşte regula de bază potrivit căreia, atunci când contravenientul nu se află de faţă, refuză sau nu poate să semneze, procesul-verbal este semnat de către un martor. Agentul constatator poate încheia procesul-verbal şi în absenţa acestui martor, potrivit alin. (3), însă în această situaţie el trebuie să motiveze care sunt împrejurările obiective care l-au determinat să încheie procesul-verbal în acest mod. Ca atare, prevederile criticate sunt reglementate într-o logică firească, clară, neputându-se reţine că sunt contradictorii sau contrare condiţiilor de calitate a legii, astfel cum acestea au fost dezvoltate în jurisprudenţa Curţii Constituţionale, spre exemplu, prin Decizia nr. 363 din 7 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 495 din 6 iulie 2015. 19. Curtea reţine, de asemenea, că autorului contravenţiei i se asigură, fără nicio îngrădire, dreptul la apărare întrucât acesta poate să ceară instanţei de judecată anularea procesului-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei. În acest caz, instanţa de judecată competentă va administra probele prevăzute de lege, necesare în vederea verificării legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal. Astfel, cel care a formulat plângerea nu trebuie să îşi demonstreze propria nevinovăţie, revenind instanţei de judecată obligaţia de a administra tot probatoriul necesar stabilirii şi aflării adevărului. Instanţele de judecată nu pot face aplicarea strictă a regulii onus probandi incumbit actori, ci, din contră, chiar ele trebuie să manifeste un rol activ pentru aflarea adevărului, din moment ce contravenţia intră sub incidenţa art. 6 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. Aşadar, dispoziţiile de lege criticate stabilesc reguli de procedură clare, precise şi de natură să ofere suficiente garanţii cu privire la verificarea legalităţii şi temeiniciei procesului-verbal de constatare şi sancţionare a unei contravenţii de către instanţa de judecată, astfel încât să garanteze dreptul la apărare (a se vedea, ad similis, Decizia nr. 831 din 13 decembrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 405 din 23 mai 2019, paragrafele 16-21). 20. În final, Curtea reţine că autorul excepţiei de neconstituţionalitate doreşte o completare a unor menţiuni în procesul-verbal de constatare şi sancţionare a contravenţiei cu elemente concrete care pot conduce la încheierea procesului-verbal de contravenţie în lipsă. Or, o asemenea solicitare nu intră în competenţa de soluţionare a instanţei de contencios constituţional, care, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. 21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Constantin-Cosmin Moromete în Dosarul nr. 17.435/280/2018 al Judecătoriei Piteşti - Secţia civilă şi constată că dispoziţiile art. 16 alin. (7) şi ale art. 19 alin. (3) din Ordonanţa Guvernului nr. 2/2001 privind regimul juridic al contravenţiilor sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Judecătoriei Piteşti - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 7 martie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cristina-Cătălina Turcu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
