Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristina-Cătălina │- │
│Turcu │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Brezeanu. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 121 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, excepţie ridicată de Dorin Lucian Reghiş în Dosarul nr. 1.081/108/2019 al Tribunalului Arad - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.748D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate, în principal, ca inadmisibilă, arătând că autorul acesteia face propuneri de lege ferenda cu privire la termenul de prescripţie al executării sancţiunii contravenţionale complementare, care, în opinia sa, ar trebui să se supună dispoziţiilor legii civile. În subsidiar, excepţia apare ca fiind neîntemeiată, în acest sens fiind aplicabile considerentele reţinute în Decizia Curţii Constituţionale nr. 828 din 23 iunie 2011. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 15 octombrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.081/108/2019, Tribunalul Arad - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 121 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice. Excepţia a fost ridicată de Dorin Lucian Reghiş într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ, respectiv dispoziţia prin care i-a fost suspendat dreptul de a conduce pe o perioadă de 120 de zile. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia arată, în esenţă, că sancţiunea contravenţională principală, respectiv amenda contravenţională, este o sancţiune cu o componentă financiară, deci are un caracter strict fiscal, amenda constituindu-se venit la bugetul de stat sau la cel local, după caz. Drept urmare, este normal ca tot ce are legătură cu acest tip de sancţiuni, inclusiv termenele de prescripţie, să se supună dispoziţiilor Codului fiscal şi ale Codului de procedură fiscală. 6. Sancţiunea contravenţională a suspendării dreptului de a conduce este o sancţiune cu caracter civil pur care afectează dreptul persoanei la liberă circulaţie prevăzut de art. 25 alin. (1) din Constituţie şi care nu are legătură cu sfera Codului de procedură fiscală, respectiv a termenului de prescripţie din dreptul fiscal. 7. Faptele contravenţionale şi sancţiunile prevăzute pentru săvârşirea acestora au atât natură fiscală, cât şi civilă. Ca atare, fiecare sancţiune are caracterul său distinct, fiscal sau civil, iar legea aplicabilă trebuie determinată după caracterul sancţiunii. Amenda, ca sancţiune cu caracter fiscal, se supune legislaţiei fiscale. Suspendarea dreptului de a conduce pentru o anumită perioadă, ca sancţiune cu caracter pur civil, întrucât îngrădeşte libertăţi civile, ar trebui să se supună legii civile. 8. Ca propunere de lege ferenda, autorul excepţiei solicită modificarea textului de lege criticat după cum urmează: „Executarea sancţiunilor complementare, fără componentă fiscală, se prescrie în termenul general de prescripţie prevăzut de Codul civil.“ 9. Tribunalul Arad - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale, contrar prevederilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992, nu şi-a exprimat opinia asupra textului de lege criticat. 10. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 11. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 12. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 13. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 121 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 670 din 3 august 2006, având următorul cuprins: „Executarea sancţiunii contravenţionale complementare se prescrie în acelaşi termen în care se prescrie sancţiunea contravenţională principală.“ 14. În opinia autorului excepţiei de neconstituţionalitate, prevederile legale criticate contravin dispoziţiilor constituţionale cuprinse în art. 25 - Libera circulaţie şi art. 53 - Restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. 15. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea observă că, în jurisprudenţa sa, a statuat că dreptul la liberă circulaţie vizează libertatea de mişcare a cetăţeanului, textul constituţional reglementând ambele aspecte care formează acest drept fundamental, şi anume: libera circulaţie pe teritoriul României şi libera circulaţie în afara teritoriului ţării. Dreptul la liberă circulaţie, astfel cum este reglementat de Constituţie, prin receptarea sa din Pactul internaţional cu privire la drepturile civile şi politice, nu include şi dreptul de a conduce autovehicule, respectiv de a deţine un permis de conducere în acest scop, prevederile constituţionale nefăcând referire şi la mijloacele de transport prin care se realizează libera circulaţie. De asemenea, Curtea a subliniat că dreptul de a conduce autovehicule nu face parte din categoria drepturilor prevăzute de Legea fundamentală. În jurisprudenţa sa, Curtea Constituţională a statuat că textul art. 53 din Constituţie stabileşte condiţiile şi limitele restrângerii exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi. Acesta are în vedere însă drepturile şi libertăţile fundamentale înscrise în capitolul II al titlului II din Constituţie, nu şi alte drepturi (a se vedea Decizia nr. 74 din 3 martie 2022, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 606 din 21 iunie 2022, paragrafele 23-25). 16. Pornind de la jurisprudenţa menţionată şi având în vedere că dreptul de a conduce un autovehicul nu este un drept constituţional şi nici nu este inclus în dreptul la liberă circulaţie, Curtea constată că măsura complementară a suspendării exercitării dreptului de a conduce şi termenul de prescripţie al executării acestei măsuri nu au legătură cu textele constituţionale invocate în susţinerea excepţiei. 17. Referitor la caracterul „civil“ al sancţiunilor complementare şi, implicit, al termenului de prescripţie a executării acestora, Curtea observă că, potrivit art. 96 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002, sancţiunile contravenţionale complementare au ca scop înlăturarea unei stări de pericol şi preîntâmpinarea săvârşirii altor fapte interzise de lege şi se aplică prin acelaşi proces-verbal prin care se aplică şi sancţiunea principală a amenzii sau a avertismentului. Totodată, în jurisprudenţa sa, Curtea a precizat că reglementarea de către legiuitor a aplicării obligatorii, împreună cu sancţiunea principală a amenzii, a sancţiunii complementare a suspendării dreptului de a conduce este consecinţa legăturii directe în care se află cu fapta sancţionată şi a pericolului social sporit al acesteia. În consecinţă, o atare reglementare asigură ocrotirea unor valori sociale de o însemnătate sporită, precum viaţa, integritatea fizică şi sănătatea participanţilor la traficul rutier, proprietatea publică şi privată şi mediul înconjurător (a se vedea, spre exemplu, Decizia nr. 854 din 18 octombrie 2012, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 835 din 12 decembrie 2012). 18. Pornind de la aceste considerente, Curtea reţine că scopul reglementării sancţiunii complementare a suspendării executării dreptului de a conduce este înlăturarea unei stări de pericol, astfel că nu se poate afirma că aceasta are un caracter „pur civil“. Reglementarea termenului de prescripţie a executării sancţiunii complementare reprezintă opţiunea legiuitorului în virtutea rolului său reglementat prin art. 61 din Constituţie. 19. În final, Curtea constată că modificarea textului de lege criticat potrivit propunerii făcute de autorul excepţiei excedează atribuţiilor sale, deoarece, conform art. 2 alin. (3) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, aceasta „se pronunţă numai asupra constituţionalităţii actelor cu privire la care a fost sesizată, fără a putea modifica sau completa prevederile supuse controlului“. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1 - 3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Dorin Lucian Reghiş în Dosarul nr. 1.081/108/2019 al Tribunalului Arad - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale şi constată că dispoziţiile art. 121 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 195/2002 privind circulaţia pe drumurile publice sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Arad - Secţia a III-a de contencios administrativ şi fiscal, litigii de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 7 martie 2024. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Cristina-Cătălina Turcu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
