Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 118 din 28 februarie 2019  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 666 alin. (2) şi  (7) din Codul de procedură civilă     Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 118 din 28 februarie 2019 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 666 alin. (2) şi (7) din Codul de procedură civilă

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 388 din 17 mai 2019

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Petre Lăzăroiu │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mircea Ştefan Minea│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Simona-Maya │- judecător │
│Teodoroiu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Andreea Costin │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Loredana Veisa.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 666 alin. (2) şi (7) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Adriana Jurcă şi Marius Claudiu Jurcă în Dosarul nr. 5.175/176/2017 al Tribunalului Alba - Secţia a IIa civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.124D/2018.
    2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că dispoziţiile legale criticate menţin soluţia legislativă din vechea reglementare, asupra căreia Curtea s-a pronunţat, spre exemplu prin Decizia nr. 243 din 7 aprilie 2015. În ceea ce priveşte alin. (7) al art. 666 din Codul de procedură civilă, pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, având în vedere că, în cauza în care aceasta a fost ridicată, executarea silită a fost încuviinţată, iar împotriva acesteia s-a formulat contestaţie la executare.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele:
    4. Prin Încheierea nr. 727/A din 21 iunie 2018, pronunţată în Dosarul nr. 5.175/176/2017, Tribunalul Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi insolvenţă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 666 alin. (2) şi (7) din Codul de procedură civilă, excepţie ridicată de Adriana Jurcă şi Marius Claudiu Jurcă într-o cauză având ca obiect soluţionarea apelului formulat împotriva unei sentinţe civile prin care s-a respins contestaţia la executare formulată de autorii excepţiei de neconstituţionalitate.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate se susţine, în esenţă, că dispoziţiile legale criticate îl prejudiciază pe debitor. Acesta nu se poate apăra faţă de creditor în cazul punerii în executare a unor contracte de credit modificate în baza sentinţelor prin care s-a constatat caracterul abuziv al unor clauze din cuprinsul acestora. Instanţa care dispune încuviinţarea executării silite nu are nicio posibilitate să verifice dacă contractele de credit au fost modificate sau cesionate, iar debitorul se poate apăra numai după ce este dispusă începerea executării, pe cale contestaţiei la executare, întrucât, potrivit dispoziţiilor legale criticate, nu este posibilă citarea părţilor.
    6. Se mai arată că contractele de credit sunt înscrisuri sub semnătură privată şi nu sunt înregistrate în registre publice, potrivit art. 641 din Codul de procedură civilă. Prin urmare, procedura contestaţiei la executare împovărează debitorii prin impunerea taxei judiciare de timbru şi a cauţiunii pentru suspendarea executării.
    7. Tribunalul Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă apreciază că dispoziţiile legale criticate sunt constituţionale.
    8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate.
    9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl reprezintă dispoziţiile art. 666 alin. (2) şi (7) din Codul de procedură civilă, astfel cum au fost modificate prin articolul unic pct. 6 din Legea nr. 17/2017 privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 1/2016 pentru modificarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi a unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 196 din 21 martie 2017, care au următorul cuprins:
    "(2) Cererea de încuviinţare a executării silite se soluţionează în termen de maximum 7 zile de la înregistrarea acesteia la instanţă, prin încheiere dată în camera de consiliu, fără citarea părţilor. Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 48 de ore, iar motivarea încheierii se face în cel mult 7 zile de la pronunţare. Încheierea se comunică din oficiu, de îndată, executorului judecătoresc, precum şi creditorului.
    [...]
(7) Încheierea prin care se respinge cererea de încuviinţare a executării silite poate fi atacată numai cu apel exclusiv de creditor, în termen de 15 zile de la comunicare. Hotărârea prin care se soluţionează apelul se comunică, din oficiu, de îndată, şi executorului judecătoresc."

    12. În opinia autorilor excepţiei de neconstituţionalitate, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 24 privind dreptul la apărare.
    13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate reprezintă norme de procedură a căror stabilire, potrivit art. 126 alin. (2) din Constituţie, intră în competenţa exclusivă a legiuitorului, care poate hotărî să nu supună regulilor de citare sau exercitare a căilor de atac anumite proceduri, în considerarea caracterului specific al acestora ori în vederea asigurării celerităţii procesului civil. Stabilirea de către legiuitor a regulii potrivit căreia cererea de încuviinţare a executării silite introdusă de creditor se soluţionează în camera de consiliu, fără citarea părţilor, nu contravine art. 21 şi nici art. 24 din Constituţie, soluţia legislativă criticată fiind justificată de faptul că în această procedură nu se tranşează fondul litigiului, ci exclusiv o chestiune ce vizează buna administrare a actului de justiţie. În plus, trebuie reţinut că încuviinţarea executării silite se cere şi se aprobă în condiţiile existenţei unui titlu executoriu.
    14. În acest sens, Curtea reţine că executarea silită este pornită la cererea creditorului adresată executorului judecătoresc la care este ataşat şi titlul executoriu [art. 664 alin. (4) din Codul de procedură civilă]. În termen de 3 zile de la primirea cererii, în urma verificărilor efectuate, executorul judecătoresc poate dispune, prin încheiere, deschiderea dosarului de executare sau, după caz, poate refuza motivat deschiderea procedurii de executare. În caz de dispunere a deschiderii dosarului de executare, executorul judecătoresc va solicita instanţei de judecată încuviinţarea executării silite, prilej cu care instanţa de executare verifică dacă hotărârea sau, după caz, înscrisul constituie sau nu, potrivit legii, titlu executoriu [art. 666 alin. (5) din Codul de procedură civilă]. Prin urmare, încuviinţarea executării silite va fi dispusă în urma parcurgerii unor etape procesuale în cadrul cărora este verificată executorialitatea hotărârii sau a înscrisului. De asemenea, debitorul poate contesta titlul executoriu şi poate solicita anularea încheierii prin care s-a admis cererea de încuviinţare a executării silite pe calea contestaţie la executare, în temeiul art. 712 din Codul de procedură civilă.
    15. Faptul că încheierea prin care s-a admis cererea de încuviinţare a executării silite nu este supusă niciunei căi de atac nu constituie o înfrângere a dispoziţiilor constituţionale invocate în susţinerea excepţiei. Potrivit art. 129 din Constituţie, „împotriva hotărârilor judecătoreşti, părţile interesate şi Ministerul Public pot exercita căile de atac, în condiţiile legii“, acest text constituţional lăsând la latitudinea legiuitorului reglementarea căilor de atac, ceea ce îi permite acestuia din urmă să excepteze de la exercitarea lor, atunci când consideră că se impune, anumite hotărâri judecătoreşti, aşa cum a procedat prin dispoziţiile de lege criticate.
    16. În fine, Curtea reţine că atât cererea de încuviinţare a executării silite, cât şi contestaţia la executare sunt cereri supuse taxelor judiciare de timbru, potrivit legislaţiei în materie. Părţile, în situaţia în care sunt în imposibilitatea achitării acestor taxe, au la dispoziţie mecanisme juridice eficiente prin care pot obţine scutiri sau eşalonări ale taxelor judiciare de timbru. Totodată, în situaţia în care contestaţia la executare a fost admisă, iar hotărârea a rămas definitivă, la cererea petiţionarului sumele achitate cu titlu de taxe judiciare de timbru se restituie [art. 45 alin. (1) lit. f) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013]. Referitor la obligaţia plăţii unei cauţiuni în vederea suspendării executării, Curtea reţine că în situaţia în care hotărârea sau înscrisul care se execută nu este, potrivit legii, executoriu suspendarea executării este obligatorie, iar cauţiunea nu este necesară [art. 719 alin. (4) pct. 1 din Codul de procedură civilă]. De asemenea, potrivit art. 1.063 din Codul de procedură civilă, cauţiunea depusă se va restitui, la cerere, după soluţionarea prin hotărâre definitivă a procesului în legătură cu care s-a stabilit cauţiunea, respectiv după încetarea efectelor măsurii pentru care aceasta s-a depus.
    17. De altfel, Curtea s-a mai pronunţat asupra dispoziţiilor legale criticate, cuprinse într-o redactare similară, constatând constituţionalitatea prevederilor art. 665 alin. (6) din Codul de procedură civilă, în redactarea anterioară modificării acestora prin art. I pct. 29 din Legea nr. 138/2014 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 134/2010 privind Codul de procedură civilă, precum şi pentru modificarea şi completarea unor acte normative conexe, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 753 din 16 octombrie 2014 [Decizia nr. 229 din 15 aprilie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 400 din 30 mai 2014].
    18. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A. d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Adriana Jurcă şi Marius Claudiu Jurcă în Dosarul nr. 5.175/176/2017 al Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă şi constată că dispoziţiile art. 666 alin. (2) şi (7) din Codul de procedură civilă sunt constituţionale în raport cu criticile formulate.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Alba - Secţia a II-a civilă, de contencios administrativ, fiscal şi de insolvenţă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 28 februarie 2019.


                    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
                    prof. univ. dr. VALER DORNEANU
                    Magistrat-asistent,
                    Andreea Costin

    ----

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016