Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Daniel Marius Morar│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ionescu │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Marinela Mincă. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 235 alin. (6) din Codul de procedură penală, excepţie ridicată de Duran Ali, Emil Bucur Alexandru, Gabriela Trandafir, Sevim Ali, Erhan Suliman, Ali Iuseim, Felicia Curte, Neli Alexandru şi de Iuliana Dumitru în Dosarul nr. 4.523/118/2017 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.765D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc autorii excepţiei, faţă de care procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate. În acest sens apreciază că textul de lege supus controlului de constituţionalitate este clar, iar împrejurarea că legiuitorul nu a avut în vedere, în mod expres, judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa care soluţionează contestaţia, în ipoteza specificată de autori, semnifică faptul că încheierea pronunţată de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la prima instanţă se bucură de legalitate şi temeinicie, astfel încât nu mai este condiţionată de rigorile specifice unei cereri de prelungire a măsurii arestării preventive, formulată în primă instanţă. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, constată următoarele: 4. Prin Încheierea din 19 iulie 2017, pronunţată în Dosarul nr. 4.523/118/2017, Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 235 alin. (6) din Codul de procedură penală. Excepţia a fost ridicată Duran Ali, Emil Bucur Alexandru, Gabriela Trandafir, Sevim Ali, Erhan Suliman, Ali Iuseim, Felicia Curte, Neli Alexandru şi de Iuliana Dumitru într-o cauză având ca obiect soluţionarea contestaţiei formulate de aceştia împotriva încheierii pronunţate de judecătorul de drepturi şi libertăţi din cadrul Tribunalului Constanţa, prin care, printre altele, s-a admis în parte propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive formulată de Direcţia de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism - Serviciul Teritorial Constanţa şi, în baza art. 236 alin. (1) şi (2) din Codul de procedură penală, s-a dispus prelungirea arestării preventive pe o durată de 30 de zile. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorii acesteia susţin, în esenţă, că textul de lege criticat este neclar, întrucât nu se înţelege dacă este vorba de judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa de fond sau dacă noţiunea de „judecător de drepturi şi libertăţi“ include şi judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa de control judiciar. Apreciază că sintagma „judecătorul de drepturi şi libertăţi“ se referă atât la judecătorul care judecă în fond propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive, cât şi la judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa de control judiciar, astfel încât contestaţia formulată se judecă până la expirarea mandatului anterior (s.n. a duratei măsurii arestării preventive). 6. Curtea de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. 7. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 8. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au transmis punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate ridicate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, dispoziţiile legale criticate, raportate la prevederile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 9. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 10. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 235 alin. (6) din Codul de procedură penală, cu următorul conţinut: „Judecătorul de drepturi şi libertăţi se pronunţă asupra propunerii de prelungire a arestării preventive înainte de expirarea duratei acesteia.“ 11. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate invocă atât dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (5) privind statul român, ale art. 11 alin. (1) şi (2) referitor la dreptul internaţional şi dreptul intern, ale art. 20 cu referire la tratatele internaţionale privind drepturile omului şi ale art. 21 alin. (3) referitor la dreptul părţilor la un proces echitabil, cât şi prevederile art. 6 privind dreptul la un proces echitabil din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale. 12. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că normele procesual penale criticate referitoare la procedura prelungirii arestării preventive în cursul urmăririi penale prevăd că judecătorul de drepturi şi libertăţi se pronunţă asupra propunerii de prelungire a arestării preventive înainte de expirarea duratei acesteia. Autorii excepţiei de neconstituţionalitate consideră că sintagma „judecătorul de drepturi şi libertăţi“ se referă atât la judecătorul care judecă în fond propunerea de prelungire a măsurii arestării preventive, cât şi la judecătorul de drepturi şi libertăţi de la instanţa de control judiciar, astfel că şi contestaţia se judecă până la expirarea duratei măsurii arestării preventive. 13. Faţă de susţinerile autorilor excepţiei, Curtea reţine că art. 204 din Codul de procedură penală constituie sediul materiei în ceea ce priveşte calea de atac împotriva încheierilor prin care se dispune asupra măsurilor preventive în cursul urmăririi penale. În vederea garantării accesului la justiţie, dreptului la un proces echitabil şi dreptului la apărare, normele procesual penale menţionate anterior reglementează contestaţia ca fiind calea de atac împotriva încheierilor prin care se dispune asupra măsurilor preventive în cursul urmăririi penale, precum şi procedura de soluţionare a contestaţiei astfel invocate. 14. Totodată, Curtea reţine că legea procesual penală anterioară (din 1968) reglementa procedura prelungirii arestării preventive dispuse în cursul urmăririi penale în art. 159. Potrivit alin. 8 al acestui articol, „Încheierea prin care s-a hotărât asupra prelungirii arestării poate fi atacată cu recurs de procuror sau de inculpat în termen de 24 de ore de la pronunţare, pentru cei prezenţi, sau de la comunicare, pentru cei lipsă. Recursul se soluţionează înainte de expirarea duratei arestării preventive dispuse anterior încheierii atacate“. Prin Decizia nr. 25 din 2 iunie 2008, publicată în Monitorul Oficial la României, Partea I, nr. 372 din 3 iunie 2009, pronunţată de Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, în cadrul soluţionării unui recurs în interesul legii, s-a statuat că dispoziţiile art. 159 alin. 8 fraza a II-a din Codul de procedură penală din 1968 se interpretează în sensul că sintagma folosită de legiuitor „înainte de expirarea duratei arestării preventive dispuse anterior încheierii atacate“ are caracter imperativ, şi nu de recomandare, aşa încât „recursul declarat împotriva încheierii prin care s-a dispus admiterea sau respingerea propunerii de prelungire a măsurii arestării preventive va fi soluţionat întotdeauna înainte de expirarea duratei arestării preventive dispuse anterior încheierii atacate“. 15. Curtea observă că sintagma „înainte de expirarea duratei arestării preventive“ a fost preluată şi în noua reglementare referitoare la calea de atac împotriva încheierilor prin care se dispune asupra măsurilor preventive în cursul urmăririi penale, în ceea ce priveşte contestaţia formulată de procuror împotriva încheierii prin care s-a dispus respingerea propunerii de prelungire a arestării preventive [art. 204 alin. (5) din Codul de procedură penală]. Aşa încât, având în vedere prevederile art. 474^1 din Codul de procedură penală, Curtea reţine că raţiunile care au justificat pronunţarea Deciziei nr. 25 din 2 iunie 2008 de către Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie se menţin şi în prezent, astfel că subzistă caracterul obligatoriu al dezlegării date problemei de drept cu privire la dispozitivul deciziei menţionate relativ la caracterul imperativ al sintagmei „înainte de expirarea duratei arestării preventive“. 16. De asemenea, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 275 din 23 aprilie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 825 din 10 octombrie 2019, paragrafele 25-27, a observat că, potrivit dispoziţiilor art. 204 alin. (4) şi (5) din Codul de procedură penală, contestaţia formulată de inculpat (împotriva încheierii prin care s-a dispus luarea sau prelungirea unei măsuri preventive) se soluţionează în termen de 5 zile de la înregistrare, iar contestaţia formulată de procuror împotriva încheierii prin care s-a dispus respingerea propunerii de prelungire a arestării preventive, revocarea unei măsuri preventive sau înlocuirea unei măsuri preventive cu o altă măsură preventivă se soluţionează înainte de expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior. Curtea a reţinut însă că, potrivit practicii judiciare, „atât contestaţia formulată de inculpat, cât şi cea formulată de procuror trebuie soluţionate înainte de expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior în cauză, chiar dacă textul de lege ar diferenţia aparent modul de soluţionare a celor două categorii de contestaţii. Prin reglementarea expresă a unui termen de 5 zile de la înregistrare, legiuitorul a intenţionat să protejeze suplimentar inculpatul sub aspectul evitării unor eventuale situaţii de incertitudine cu privire la posibilitatea exercitării depline a drepturilor şi libertăţilor sale; nu există de altfel niciun argument pentru care contestaţia formulată de inculpat să poată fi soluţionată şi după data expirării duratei măsurii preventive anterior dispuse, iar cea formulată de procuror să fie judecată înainte de acest moment. O altă interpretare ar aduce atingere principiului egalităţii armelor în faţa judecătorului cu privire la măsurile preventive ce pot fi dispuse pe parcursul soluţionării cauzei, în dezacord cu jurisprudenţa naţională, dar şi cu jurisprudenţa europeană (cauzele Tarău împotriva României, Hotărârea din 24 februarie 2009; Catal împotriva Turciei, Hotărârea din 17 aprilie 2012 etc.). Prin urmare, în cazul în care contestaţia inculpatului formulată împotriva unei încheieri prin care s-a înlocuit o măsură preventivă cu alta este soluţionată după expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior, aceasta din urmă se constată încetată de drept la împlinirea termenului“ (minuta întâlnirii preşedinţilor secţiilor penale ale Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi curţilor de apel cu procurorii- şefi secţie judiciară de la nivelul Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie şi parchetelor de pe lângă curţile de apel, 21-22 noiembrie 2016, pct. 25). 17. În considerentele Deciziei nr. 275 din 23 aprilie 2019, Curtea a apreciat că stabilirea acestor elemente nu permite însă să se ajungă la concluzia că termenul de 5 zile prevăzut de legiuitor în cazul soluţionării contestaţiei formulate de către inculpat este un termen de recomandare. Dimpotrivă, acest termen trebuie respectat în cazul în care durata de timp de la data înregistrării contestaţiei formulate de către inculpat şi până la expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior este mai mare de 5 zile. Numai în cazul în care această durată este mai mică de 5 zile soluţionarea contestaţiei formulate de către inculpat se va face înainte de expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior, practic, într-un termen mai mic de 5 zile (a se vedea, în acelaşi sens, şi Decizia nr. 827 din 12 decembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 335 din 24 aprilie 2020, paragrafele 20 şi 21). 18. Aşa încât, interpretând coroborat dispoziţiile art. 204 şi ale art. 235 din Codul de procedură penală şi având în vedere considerentele mai sus enunţate, Curtea constată că cele statuate prin Decizia nr. 275 din 23 aprilie 2019, precitată, sunt aplicabile şi în prezenta cauză. Curtea nu poate reţine existenţa unui regim juridic diferit aplicabil procurorului şi inculpatului, sub aspectul termenului de soluţionare a contestaţiilor formulate de aceştia împotriva încheierilor prin care se dispune asupra măsurilor preventive în cursul urmăririi penale, de natură a încălca dreptul inculpatului la un proces echitabil, întrucât se impune ca normele procesual penale să fie interpretate în sensul că termenul de 5 zile, prevăzut la art. 204 alin. (4) din Codul de procedură penală, reprezintă o garanţie suplimentară, reglementată în favoarea inculpatului, în scopul evitării unor eventuale situaţii de incertitudine cu privire la posibilitatea acestuia de a-şi apăra drepturile şi interesele procesuale. Astfel, contestaţia formulată de inculpat, conform art. 204 alin. (1) din Codul de procedură penală, nu va putea fi soluţionată şi după data expirării duratei măsurii preventive anterior dispuse, iar cea formulată de procuror nu poate să fie judecată înaintea momentului anterior menţionat. Prin urmare, termenul de 5 zile, prevăzut la art. 204 alin. (4) din Codul de procedură penală, trebuie respectat în cazul în care durata de timp de la data înregistrării contestaţiei formulate de către inculpat şi până la expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior este mai mare de 5 zile, iar în situaţia în care această durată este mai mică de 5 zile contestaţia formulată de către inculpat, conform art. 204 alin. (1) din Codul de procedură penală, va fi soluţionată, într-un termen mai mic de 5 zile, înainte de expirarea duratei măsurii preventive dispuse anterior. 19. Având în vedere aceste considerente, Curtea constată că normele procesual penale criticate sunt în acord cu dispoziţiile constituţionale invocate. 20. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, precum şi al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Duran Ali, Emil Bucur Alexandru, Gabriela Trandafir, Sevim Ali, Erhan Suliman, Ali Iuseim, Felicia Curte, Neli Alexandru şi de Iuliana Dumitru în Dosarul nr. 4.523/118/2017 al Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie şi constată că dispoziţiile art. 235 alin. (6) din Codul de procedură penală sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Constanţa - Secţia penală şi pentru cauze penale cu minori şi de familie şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 15 martie 2022. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Mihaela Ionescu -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
