Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
Email RSS Trimite prin Yahoo Messenger pagina:   DECIZIA nr. 116 din 16 martie 2023  referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7, devenit art. 7 alin. (1), din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru    Twitter Facebook
Cautare document
Copierea de continut din prezentul site este supusa regulilor precizate in Termeni si conditii! Click aici.
Prin utilizarea siteului sunteti de acord, in mod implicit cu Termenii si conditiile! Orice abatere de la acestea constituie incalcarea dreptului nostru de autor si va angajeaza raspunderea!
X

 DECIZIA nr. 116 din 16 martie 2023 referitoare la excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7, devenit art. 7 alin. (1), din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru

EMITENT: Curtea Constituţională
PUBLICAT: Monitorul Oficial nr. 527 din 14 iunie 2023

┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘


    Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi.
    1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Anca Driha în Dosarul nr. 1.299/93/2019 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.021D/2019.
    2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită.
    3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca inadmisibilă, a excepţiei de neconstituţionalitate, întrucât aceasta este nemotivată.
    CURTEA,
    având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele:
    4. Prin Încheierea din 27 iunie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 1.299/93/2019, Tribunalul Ilfov - Secţia civilă a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost ridicată de Anca Driha într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de reexaminare a taxei judiciare de timbru.
    5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia susţine, în esenţă, că textul criticat prezintă caracter special, constituind o derogare de la regula de drept comun a taxei judiciare de timbru în cazul acţiunilor şi cererilor evaluabile în bani, instituită de art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, regulă potrivit căreia taxa se determină prin calcul procentual asupra cuantumului pretenţiilor. Or, prin art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, legiuitorul a instituit o taxă judiciară de timbru în cuantum fix, respectiv 100 lei, independentă de cuantumul pretenţiilor reflectând evaluarea reclamantului privind despăgubirile solicitate pentru anumite categorii de daune morale. Se menţionează că această constatare este necesară pentru a arăta că, fiind o normă cu caracter special, interpretarea sa se impune a fi făcută de o manieră strictă, în limita intenţiei legiuitorului.
    6. Se arată că textul criticat nu supune taxei judiciare de timbru speciale şi fixe de 100 lei orice pretenţii în legătură cu daunele morale, ci doar în măsura în care acestea sunt invocate de o persoană fizică. Totodată, potrivit art. 72 din Codul civil, cu denumirea marginală „Dreptul la demnitate“, „(1) Orice persoană are dreptul la respectarea demnităţii sale.(2) Este interzisă orice atingere adusă onoarei şi reputaţiei unei persoane [...]“, aspect de natură a confirma faptul că aceste două noţiuni constituie dimensiuni particulare ale demnităţii, fără însă a-i epuiza înţelesul.
    7. Se afirmă că nici „în doctrina relevantă, legiuitorul, în mod prudent, nu dă o definiţie demnităţii, dar o înţelege în principal prin prisma a două noţiuni - onoarea şi reputaţia - fără însă ca acestea să fie singurele. Concluzia nu este contrazisă nici de faptul că în art. 30 alin. (6) din Constituţie privind libertatea de exprimare sunt amintite distinct şi succesiv demnitatea şi onoarea, cel din urmă termen fiind o reiterare aplicativă a celui dintâi“.
    8. Căutând raţiunea reglementării dispoziţiilor art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, se apreciază că aceasta rezidă din Decizia Curţii Constituţionale nr. 778 din 12 mai 2009, prin care a fost admisă excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 4 din Ordonanţa Guvernului nr. 34/2001 pentru modificarea şi completarea Legii nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru.
    9. Se menţionează că „din perspectiva interpretării teleologice, dincolo de textul reţinut de Curtea Constituţională, într-o variantă ulterioară de reglementare proprie modificării Legii nr. 146/1997 aduse prin art. 4 al Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 53/2000, legiuitorul a avut în vedere sub aspectul taxei judiciare de timbru «stabilirea şi acordarea de despăgubiri persoanei fizice pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii, reputaţiei, vieţii intime, familiale sau private, ori dreptului la imagine». Referinţa este necesară pentru a observa că, în concepţia sa, legiuitorul a operat la un moment dat o delimitare între onoare, demnitate şi reputaţie, respectiv alte drepturi din categoria celor ale personalităţii, anume cele referitoare la viaţa privată şi la propria imagine. Deşi aceste norme juridice nu mai sunt în prezent în vigoare, totuşi, lecturându-le, pot fi înţelese mai facil sensurile cu care au fost învestiţi termenii folosiţi în art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, utilizaţi şi în reglementările anterioare, aceasta şi prin prisma analizei circumstanţiate făcute de Curtea Constituţională în Decizia nr. 778 din 12 mai 2009“.
    10. Se arată că, potrivit art. 29 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, sunt scutite de la plata taxei judiciare de timbru acţiunile şi cererile, inclusiv cele pentru exercitarea căilor de atac, ordinare şi extraordinare, referitoare la „stabilirea şi acordarea despăgubirilor decurgând din condamnarea sau luarea unei măsuri preventive pe nedrept“ (lit. d), „cauzele penale, inclusiv despăgubirile civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând din acestea“ [lit. i)], „stabilirea şi acordarea despăgubirilor civile pentru pretinse încălcări ale drepturilor prevăzute la art. 2 şi 3 din Convenţia pentru apărarea drepturilor omului şi a libertăţilor fundamentale, ratificată prin Legea nr. 30/1994, cu modificările ulterioare“ [lit. j)] şi „drepturile şi interesele legitime pretinse de foştii deţinuţi şi persecutaţi pentru motive politice în perioada regimului comunist din România“ [lit. k)]. În aceste ipoteze, nu se percepe, deci, nicio taxă judiciară de timbru pentru cererile privind acordarea de despăgubiri pentru daunele morale.
    11. De asemenea, în materia contenciosului administrativ, art. 16 lit. b) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 instituie în cazul cererilor cu caracter patrimonial, implicit şi al celor vizând daune morale, o taxă judiciară de timbru în cuantum de 10% din valoarea pretinsă, dar nu mai mult de 300 de lei. Se apreciază, însă, textul a fi derogator doar de la dispoziţiile art. 3 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, rezultând că este o normă specială în raport de acesta, instituind pe de o parte o altă cotă procentuală de calcul al taxei (10%) în funcţie de valoarea pretenţiilor formulate, iar, pe de altă parte, un cuantum maxim al taxei ce poate fi percepută (300 de lei). În schimb, se apreciază că art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 prezintă caracter special în raport cu art. 16 din acelaşi act normativ, primul text constituind norma în materie de taxe judiciare de timbru aferente acţiunilor în despăgubiri pentru daune morale aduse onoarei, demnităţii şi reputaţiei, în timp ce al doilea text reprezintă dreptul comun în ceea ce priveşte taxa judiciară de timbru aferentă cererilor formulate în contencios administrativ, având caracter patrimonial, prin care se solicită şi repararea pagubelor cauzate printr-un act administrativ pretins nelegal.
    12. Tribunalul Ilfov - Secţia civilă apreciază că excepţia de neconstituţionalitate invocată este neîntemeiată, având în vedere că soluţia legislativă actuală este justificată atât timp cât legiuitorul optează, în ipoteza despăgubirilor pentru daune morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice, pentru sistemul unei taxe fixe, şi nu la valoare, deoarece o acţiune cu un astfel de obiect reprezintă un mod specific de apărare juridică a atributelor personalităţii umane, caracterizate în art. 1 alin. (3) din Constituţie, ca fiind valori supreme în statul de drept şi în felul acesta se asigură accesul la justiţie, necondiţionat de plata unei taxe judiciare de timbru la valoare. De asemenea, faţă de lipsa unor critici de neconstituţionalitate clare şi concise, instanţa apreciază că nu se poate face o analiză la obiect, în concret nefiind identificate elemente care să conducă la concluzia existenţei vreunui viciu de constituţionalitate a textului de lege supus analizei.
    13. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    14. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate.
    CURTEA,
    examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele:
    15. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate.
    16. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, având următorul cuprins: „Acţiunile privind stabilirea şi acordarea de despăgubiri pentru daunele morale aduse onoarei, demnităţii sau reputaţiei unei persoane fizice se taxează cu 100 lei“. Curtea observă că ulterior sesizării sale, prin Legea nr. 32/2021 pentru completarea art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 263 din 17 martie 2021, dispoziţiile art. 7 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 au fost completate cu un nou alineat, alin. (2), cu următorul cuprins: „(2) Acţiunile şi cererile având ca obiect despăgubiri civile pentru prejudiciile materiale şi morale decurgând din vătămări ale integrităţii fizice şi/sau psihice se taxează cu 100 lei“, textul criticat regăsindu-se la alin. (1) al art. 7. Prin urmare, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 7, devenit art. 7 alin. (1), din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru.
    17. Autoarea excepţiei nu indică prevederile constituţionale în raport cu care a invocat excepţia de neconstituţionalitate.
    18. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 1.313 din 4 octombrie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 12 din 6 ianuarie 2012, a statuat că orice excepţie de neconstituţionalitate trebuie să aibă o anumită structură inerentă şi intrinsecă ce va cuprinde 3 elemente, respectiv: textul contestat din punctul de vedere al constituţionalităţii, textul de referinţă pretins încălcat, precum şi motivarea de către autorul excepţiei a relaţiei de contrarietate existente între cele două texte, cu alte cuvinte, motivarea neconstituţionalităţii textului criticat. În condiţiile în care primele două elemente pot fi determinate absolut, al treilea element comportă un anumit grad de relativitate determinat tocmai de caracterul său subiectiv. Astfel, motivarea, în sine, a excepţiei, ca element al acesteia, nu este neapărat un criteriu material sau cantitativ, ci, dimpotrivă, ea rezultă din dinamica primelor elemente. Prin urmare, materialitatea motivării excepţiei nu este o condiţie sine qua non a existenţei acesteia. De aceea, Curtea a constatat că în situaţia în care textul de referinţă invocat este suficient de precis şi clar, astfel încât instanţa constituţională să poată reţine în mod rezonabil existenţa unei minime critici de neconstituţionalitate, ea este obligată să analizeze pe fond excepţia de neconstituţionalitate şi să considere că autorul acesteia a respectat şi a cuprins în excepţia ridicată cele 3 elemente menţionate.
    19. Având în vedere cele reţinute în jurisprudenţa sa, Curtea constată că, în cauza de faţă, autoarea excepţiei de neconstituţionalitate nu indică norma constituţională pentru a cărei încălcare textul legal criticat este considerat neconstituţional şi nici motivele de neconstituţionalitate pe care se întemeiază critica formulată. În realitate, în susţinerea excepţiei de neconstituţionalitate, autoarea acesteia invocă o serie de interpretări ale unor texte din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, fără a motiva pretinsa contradicţie între textul criticat şi prevederi sau principii constituţionale.
    20. În aceste condiţii, excepţia de neconstituţionalitate urmează a fi respinsă ca inadmisibilă, întrucât, potrivit art. 10 alin. (2) din Legea nr. 47/1992, sesizările adresate Curţii Constituţionale trebuie motivate şi, prin urmare, Curtea nu se poate substitui autoarei excepţiei în ceea ce priveşte formularea unor motive de neconstituţionalitate. Acest fapt ar avea semnificaţia exercitării unui control de constituţionalitate din oficiu, ceea ce este inadmisibil în raport cu dispoziţiile art. 146 din Constituţie.
    21. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi,
    CURTEA CONSTITUŢIONALĂ
    În numele legii
    DECIDE:
    Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 7, devenit art. 7 alin. (1), din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Anca Driha în Dosarul nr. 1.299/93/2019 al Tribunalului Ilfov - Secţia civilă.
    Definitivă şi general obligatorie.
    Decizia se comunică Tribunalului Ilfov - Secţia civilă şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I.
    Pronunţată în şedinţa din data de 16 martie 2023.
    PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE
    MARIAN ENACHE
    Magistrat-asistent,
    Bianca Drăghici

    ------

Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016

Comentarii


Maximum 3000 caractere.
Da, doresc sa primesc informatii despre produsele, serviciile etc. oferite de Rentrop & Straton.

Cod de securitate


Fii primul care comenteaza.
MonitorulJuridic.ro este un proiect:
Rentrop & Straton
Banner5

Atentie, Juristi!

5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR

Legea GDPR a modificat Contractele, Cererile sau Notificarile obligatorii

Va oferim Modele de Documente conform GDPR + Clauze speciale

Descarcati GRATUIT Raportul Special "5 modele Contracte Civile si Acte Comerciale - conforme cu Noul Cod civil si GDPR"


Da, vreau informatii despre produsele Rentrop&Straton. Sunt de acord ca datele personale sa fie prelucrate conform Regulamentul UE 679/2016