Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, excepţie ridicată de Florin Gheorghe Hudrea în Dosarul nr. 2.301/2/2019/a1 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.636D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând, în esenţă, că ordonanţa de urgenţă are deplina posibilitate de reglementare, inclusiv de abrogare a unei legi organice. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 13 mai 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.301/2/2019/a1, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 58 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru. Excepţia a fost ridicată de Florin Gheorghe Hudrea într-o cauză având ca obiect soluţionarea unei cereri de reexaminare a taxei judiciare de timbru. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că dispoziţiile criticate contravin art. 1 alin. (4) şi (5) din Constituţie, prin încălcarea principiului separaţiei puterilor în stat, fiind interzisă abrogarea de puterea executivă a unei legi adoptate de puterea legislativă. Totodată, art. 58 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 încalcă ierarhia legilor, nefiind posibilă abrogarea unei legi printr-un act normativ de nivel inferior, cum este ordonanţa de urgenţă. 6. Se menţionează că, în cauză, taxa judiciară de timbru datorată e cea prevăzută de Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, de 4 lei, şi nu cea prevăzută de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, de 50 lei, Legea nr. 146/1997 având prioritate faţă de Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 în raport cu dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie. 7. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că textele criticate sunt conforme cu prevederile constituţionale invocate de către reclamant, menţionând în acest sens jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materie, respectiv Decizia nr. 11 din 17 ianuarie 2017 şi Decizia nr. 752 din 16 decembrie 2014. 8. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 9. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 10. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 11. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile art. 58 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 392 din 29 iunie 2013, având următorul cuprins: „La data intrării în vigoare a prezentei ordonanţe de urgenţă se abrogă: a) Legea nr. 146/1997 privind taxele judiciare de timbru, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 173 din 29 iulie 1997, cu modificările şi completările ulterioare;“. 12. În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (4) şi (5) care consacră principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale şi obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor. 13. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, prin Decizia nr. 27 din 17 ianuarie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 271 din 10 aprilie 2019, Curtea respingând excepţia de neconstituţionalitate. 14. Astfel, referitor la critica de neconstituţionalitate raportată la art. 1 alin. (4) din Constituţie în componenta sa referitoare la principiul separaţiei şi echilibrului puterilor în cadrul democraţiei constituţionale, critică potrivit căreia este interzisă abrogarea de către puterea executivă a unei legi adoptate de puterea legislativă, nefiind posibilă abrogarea unei legi printr-un act normativ de nivel inferior, prin Decizia nr. 277 din 22 aprilie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1156 din 6 decembrie 2021, paragraful 12, Decizia nr. 27 din 17 ianuarie 2019, precitată, paragraful 19, Decizia nr. 11 din 17 ianuarie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 291 din 25 aprilie 2017, paragraful 18, analizând dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013, în ansamblul său, Curtea a statuat că delegarea legislativă, consacrată expres de Legea fundamentală, presupune o excepţie de la principiul constituţional al separaţiei puterilor în stat şi o derogare de la prevederile art. 61 alin. (1) din Constituţie, potrivit cărora „Parlamentul este organul reprezentativ suprem al poporului român şi unica autoritate legiuitoare a ţării“. Dispoziţiile art. 115 din Constituţie atribuie Guvernului, autoritate constitutivă a puterii executive, dreptul de a legifera alături de Parlamentul României. Aplicând aceste considerente, Curtea a reţinut că Guvernul nu a exercitat în mod neconstituţional atribuţii de legiferare, ci a adoptat o ordonanţă de urgenţă cu respectarea prevederilor art. 115 alin. (4) din Constituţie. În preambulul acesteia s-au motivat existenţa unei situaţii extraordinare a cărei reglementare nu poate fi amânată, precum şi urgenţa reglementării, respectiv existenţa unor condiţii noi în care urmează să se desfăşoare activitatea sistemului judiciar datorită adoptării noilor coduri, Codul civil şi Codul de procedură civilă, şi necesitatea finanţării optime a acestui sistem prin raportare la nevoile sale reale. Din fişa legislativă a proiectului de lege privind aprobarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 reiese că acesta se află la Camera Deputaţilor, în calitate de Cameră decizională, în vederea legiferării. Curtea a observat că, în ceea ce priveşte Camera decizională, Constituţia nu prevede un termen imperativ concret în care aceasta să se pronunţe (a se vedea Decizia Curţii Constituţionale nr. 45 din 4 februarie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 274 din 15 aprilie 2014). 15. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează valabilitatea şi în cauza de faţă. 16. În final, Curtea observă că aspectele ce ţin de modul de interpretare şi de aplicare a normelor criticate nu pot fi convertite în vicii de neconstituţionalitate menite să justifice contrarietatea acestora cu prevederile din Legea fundamentală invocate. 17. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Florin Gheorghe Hudrea în Dosarul nr. 2.301/2/2019/a1 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi constată că dispoziţiile art. 58 lit. a) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2013 privind taxele judiciare de timbru sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a IX-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 16 martie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Bianca Drăghici -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
