Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌───────────────────┬──────────────────┐
│Marian Enache │- preşedinte │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Mihaela Ciochină │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Dimitrie-Bogdan │- judecător │
│Licu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Laura-Iuliana │- judecător │
│Scântei │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Livia Doina Stanciu│- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Elena-Simina │- judecător │
│Tănăsescu │ │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├───────────────────┼──────────────────┤
│Bianca Drăghici │- │
│ │magistrat-asistent│
└───────────────────┴──────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Ioan-Sorin-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, în principal, a dispoziţiilor art. 4^3 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, în subsidiar, precum şi a dispoziţiilor art. IV alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2014 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a instrumentelor structurale, exclusiv cu privire la dispoziţiile privitoare la prorogarea prevăzută de art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, şi ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, excepţie ridicată de Emil Lupean în Dosarul nr. 2.515/117/2018 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 1.521D/2019. 2. La apelul nominal se constată lipsa părţilor. Procedura de înştiinţare este legal îndeplinită. 3. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere, ca neîntemeiată, a excepţiei de neconstituţionalitate, arătând, în esenţă, că stabilirea prin lege a intervalului temporal în care solicitantul titlului de luptător la Revoluţia română din decembrie 1989 trebuie să fi avut o contribuţie efectivă la aceste evenimente nu ridică probleme de constituţionalitate, iar stabilirea unui alt interval temporal nu intră în atribuţia Curţii Constituţionale, ci a legiuitorului. Dreptul la imagine, invocat de autor, nu este condiţionat de textul criticat, care recunoaşte doar dreptul la o indemnizaţie. Cu privire la celelalte susţineri ale autorului excepţiei, arată că acestea sunt similare unor critici la care Curtea Constituţională, în jurisprudenţa sa, a răspuns. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarului, reţine următoarele: 4. Prin Încheierea din 11 februarie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.515/117/2018, Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, în principal, a dispoziţiilor art. 4^3 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, în subsidiar, precum şi a dispoziţiilor art. IV alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2014 pentru aprobarea unor măsuri de eficientizare a sistemului de gestionare a instrumentelor structurale, exclusiv cu privire la dispoziţiile privitoare la prorogarea prevăzută de art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, şi ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene. Excepţia a fost ridicată de Emil Lupean într-o cauză având ca obiect soluţionarea cererii de anulare a unei dispoziţii emise de Casa Teritorială de Pensii Cluj, respectiv obligarea acesteia să plătească drepturile câştigate anterior emiterii deciziei contestate. 5. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate, autorul acesteia susţine, în esenţă, că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 nu respectă jurisprudenţa Curţii Constituţionale în materia ordonanţelor de urgenţă (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005 sau Decizia nr. 366 din 25 iunie 2014), iar situaţia reglementată de acest act normativ nu se abate de la obişnuit, întrucât din anul 2005 indemnizaţiile stabilite conform Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977 nr. 341/2004 au fost plătite constant, cu excepţia indemnizaţiilor celor care deţin titlul de „Luptător pentru Victoria Revoluţiei Române din decembrie 1989 - Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite“ şi care nu sunt pensionaţi care au fost suspendate o perioadă de timp. Aşadar, înainte de adoptarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, Guvernul a alocat fondurile necesare plăţii indemnizaţiilor prevăzute de Legea nr. 341/2004, aşa încât ordonanţa criticată trebuia să fie anterioară proiectului de buget pentru anul 2015. 6. În acest context, solicită Curţii Constituţionale să stabilească dacă Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 intră sau nu intră sub incidenţa Legii nr. 500/2002 privind finanţele publice şi dacă contravine sau nu acesteia, întrucât în expunerea de motive Guvernul nu specifică nicio valoare de modificare a cheltuielilor bugetare pe care le produce. 7. Se apreciază că toate motivele invocate în expunerea de motive a actului normativ criticat nu sunt plauzibile. Astfel, modificarea art. 3 din Legea nr. 341/2004 care reglementează titlul de „Luptător cu Rol Determinant“ se bazează pe pct. 11 din secţiunea „2. Schimbări preconizate“: „Se stabilesc criterii clare pentru determinarea beneficiarilor: - luptătorii cu rol determinant sunt identificaţi până la fuga dictatorului, din data de 22 decembrie 1989, în condiţiile în care doar până la această dată a fost revoluţie şi implicit au existat fapte deosebite şi meritorii pentru această categorie de revoluţionari. Se poate vorbi despre revoluţie doar până la data de 22 decembrie, dată la care şeful statului de atunci a fost înlăturat, astfel cum este menţionat şi în Hotărârea din 24 mai 2011, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Asociaţia „21 Decembrie 1989“ şi alţii împotriva României. Or, Guvernul hotărăşte falsul „adevăr istoric“ având la bază doar o frază din hotărârea antereferită unde acea frază este doar o trecere în revistă a explicaţiilor procurorilor cu privire la un dosar în lucru în cazul evenimentelor din Bucureşti, instanţa europeană nefăcând nicio referire la perioada în care s-a desfăşurat Revoluţia din România, ci la încălcarea drepturilor omului de către statul român, prin nesoluţionarea unor cazuri în justiţie. Ca atare, din perspectiva duratei revoluţiei, nerespectarea şi neaplicarea „adevărului istoric“ la întregul act normativ - Legea nr. 341/2004 - reprezintă o discriminare între categoriile de titluri acordate. 8. Referindu-se tot la expunerea de motive, consideră că instanţa de contencios constituţional ar trebui să ceară autorităţilor, în speţă casei de pensii, situaţia cuantumului indemnizaţiilor plătite conform art. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru a putea evalua corect dacă aceasta a avut într-adevăr un impact pozitiv asupra bugetului de stat. 9. În continuare, autorul excepţiei formulează critici constând în aprecieri personale, atât cu privire la modul de adoptare a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, cât şi cu privire la aplicarea acesteia, concluzionând că nu a existat o stare de fapt obiectivă cuantificabilă şi independentă de voinţa Guvernului, deoarece instituirea titlului de „Luptător cu Rol Determinant“ nu se bazează pe fapte obiective, ci pe un neadevăr cu privire la durata revoluţiei, nu este calculat impactul Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 asupra bugetului, şi aceasta nu este independentă de voinţa Guvernului, întrucât proiectul de buget pentru anul 2015, trimis Parlamentului şi votat înainte de emiterea ordonanţei de urgenţă criticate, cuprinde resursele de finanţare a plăţii indemnizaţiilor conform Legii nr. 341/2004, în forma nemodificată de această ordonanţă de urgenţă. 10. Prin urmare, se consideră că existenţa acestor carenţe în motivarea Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 nu respectă exigenţele impuse de textul constituţional, respectiv art. 115 alin. (4). 11. În ceea ce priveşte critica de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. I pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, cu referire la titlul de „Luptător cu Rol Determinant“, se arată că, la paragraful 25 din Decizia nr. 832 din 14 decembrie 2017, Curtea Constituţională a analizat aceste norme prin raportare la art. 16 din Legea fundamentală, dar trebuie subliniat că, chiar dacă efectul acestei discriminări poate fi rezumat de unii doar la plata unei indemnizaţii reparatorii, din cauza acestui text discriminator autorul excepţiei nu poate obţine acest titlu, pe care consideră că îl merită cu sau fără indemnizaţie reparatorie. Faptul că autorul contestă o decizie a casei de pensii prin care i se comunică sistarea plăţii indemnizaţiei reprezintă singura metodă legală de a se adresa Curţii Constituţionale, iar demersul său nu trebuie raportat la această indemnizaţie, ci „la drepturile de imagine“ de care este lipsit prin această ordonanţă de urgenţă. Totodată, se susţine existenţa unei discriminări şi din perspectiva timpului prin folosirea sintagmei „până la fuga dictatorului“, întrucât prin această condiţionare legiuitorul încearcă să elimine din memoria istorică a Revoluţiei Române perioada cuprinsă între fuga dictatorului, 22 decembrie 1989, şi dezvăluirea uciderii lui în 25 decembrie 1989. Aşadar, Guvernul consideră că nu este un act de curaj faptul că a apărat primăria din Turda în acea perioadă. 12. În legătură cu plafonarea indemnizaţiei la nivelul anului 2014 prin ordonanţele de urgenţă ale Guvernului nr. 95/2014, nr. 57/2015, nr. 99/2016, nr. 9/2017 şi nr. 90/2017, se consideră că acestea excedează cadrului legal care presupune existenţa unei situaţii extraordinare, a cărei reglementare nu poate fi amânată, şi obligaţia de a motiva urgenţa în cuprinsul acestora, astfel cum s-a reţinut în Decizia Curţii Constituţionale nr. 109 din 9 februarie 2010, aşa încât repetabilitatea la sfârşitul fiecărui an a aceleiaşi situaţii extraordinare, care să fie independentă de voinţa Guvernului, este greu de crezut. Prin urmare, în situaţia în care Curtea constată constituţionalitatea articolelor din aceste ordonanţe de urgenţă, se solicită să se explice poziţionarea Curţii faţă de dispozitivul Deciziei nr. 42 din 22 ianuarie 2014, în sensul în care după câţi ani de anulări şi plafonări a indemnizaţiei se poate considera că este afectat caracterul previzibil al dispoziţiilor Legii nr. 341/2004. 13. Tribunalul Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale apreciază că excepţia de neconstituţionalitate este neîntemeiată. Astfel, instanţa consideră că prin adoptarea unui act normativ nu este încălcat principiul supremaţiei Constituţiei şi al legii, consacrat prin dispoziţiile constituţionale ale art. 1 alin. (4) şi (5), deoarece este dreptul legiuitorului să adopte măsuri de politică legislativă în domeniul acordării drepturilor de asigurări sociale în concordanţă cu condiţiile economice şi sociale existente, iar procedura de adoptare a legii prin angajarea răspunderii este reglementată de Constituţie. 14. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, încheierea de sesizare a fost comunicată preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 15. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând încheierea de sesizare, raportul întocmit de judecătorul-raportor, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 16. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 17. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie, potrivit încheierii de sesizare, dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, în principal, dispoziţiile art. 4^3 pct. 2 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, în subsidiar, precum şi dispoziţiile art. IV alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, ale art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2014, exclusiv cu privire la dispoziţiile privitoare la prorogarea prevăzută de art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016, şi ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017. Însă, având în vedere notele autorului, obiect al excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 969 din 30 decembrie 2014, în ansamblul său, ale art. I pct. 4 şi art. IV alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 923 din 11 decembrie 2015, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 1035 din 22 decembrie 2016, ale art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 79 din 30 ianuarie 2017, şi ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 973 din 7 decembrie 2017. Dispoziţiile legale criticate în mod punctual au următorul cuprins: - Art. I pct. 4 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014: "Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 654 din 20 iulie 2004, cu modificările şi completările ulterioare, se modifică şi se completează după cum urmează: [...] 4. La articolul 3 alineatul (1), literele a), b) şi c) se modifică şi vor avea următorul cuprins: [...] a) Erou-Martir al Revoluţiei Române din Decembrie 1989 - atribuit celor care s-au jertfit în lupta pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 sau au decedat în legătură cu aceasta; b) Luptător pentru Victoria Revoluţiei din Decembrie 1989: 1. Luptător Rănit - atribuit celor care au fost răniţi în luptele pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 sau în legătură cu aceasta, dacă au fost răniţi prin utilizarea armelor de foc ori a tehnicii de luptă de către forţele represive, prin loviri sau alte violenţe comise de reprezentanţi ai acestora. 2. Luptător Reţinut - atribuit celor care au fost puşi în detenţie preventivă, până în data de 22 decembrie 1989, de forţele de represiune, ca urmare a participării la acţiunile pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989. 3. Luptător cu Rol Determinant - atribuit celor care în perioada 14-22 decembrie 1989 au avut un rol determinant la declanşarea şi victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, şi-au pus viaţa în pericol în confruntările cu forţele de represiune, au ocupat şi apărat obiectivele de importanţă deosebită, care au aparţinut regimului totalitar, doar în localităţile în care, în urma acestor acţiuni şi confruntări au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute, până la fuga dictatorului. 4. Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite - atribuit celor care, în perioada 14-25 decembrie 1989, au mobilizat şi au condus grupuri sau mulţimi de oameni, au construit şi au menţinut baricade împotriva forţelor de represiune ale regimului totalitar comunist, au ocupat obiective de importanţă vitală pentru rezistenţa regimului totalitar şi le-au apărat până la data judecării dictatorului, în localităţile unde au luptat pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, precum şi celor care au avut acţiuni dovedite împotriva regimului şi însemnelor comunismului între 14-22 decembrie 1989. c) Participant la Victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 - calitate onorifică.;" – Art. IV alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014: „În anul 2015 se menţin în plată la nivelul acordat pentru luna decembrie 2014 indemnizaţiile prevăzute de Legea recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare.“; – Art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015: „În anul 2016, indemnizaţiile stabilite în baza Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2015.“; – Art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016: „În perioada 1 ianuarie-28 februarie 2017, indemnizaţiile stabilite în baza Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2016.“; – Art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017: „Prevederile art. 1 alin. (3)-(5), art. 2-4, art. 5 alin. (2)-(4) şi art. 6-11 din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, se aplică în mod corespunzător şi în perioada 1 martie-31 decembrie 2017.“; – Art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017: „În anul 2018, indemnizaţiile stabilite în baza Legii recunoştinţei pentru victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, pentru revolta muncitorească anticomunistă de la Braşov din noiembrie 1987 şi pentru revolta muncitorească anticomunistă din Valea Jiului-Lupeni - august 1977 nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, se acordă în cuantumul cuvenit sau aflat în plată în luna decembrie 2017.“ 18. Se reţine că, ulterior introducerii cererii de chemare în judecată în cauza în care a fost ridicată excepţia şi anterior sesizării Curţii Constituţionale, dispoziţiile art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 au fost abrogate prin art. 44 alin. (1) pct. 20 din Legea-cadru nr. 153/2017 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 492 din 28 iunie 2017. Însă, având în vedere că, potrivit Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, sunt supuse controlului de constituţionalitate şi dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare şi ţinând cont de obiectul litigiului în care s-a invocat excepţia de neconstituţionalitate, Curtea urmează a se pronunţa asupra acestor prevederi. 19. În opinia autorului excepţiei, dispoziţiile legale criticate contravin prevederilor constituţionale ale art. 16 privind egalitatea în drepturi, ale art. 53 privind restrângerea exerciţiului unor drepturi sau al unor libertăţi, ale art. 115 alin. (4) privind condiţiile de adoptare a ordonanţelor de urgenţă ale Guvernului şi ale art. 147 alin. (4) privind efectele deciziilor Curţii Constituţionale. 20. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că dispoziţiile legale criticate, au mai constituit obiect al controlului de constituţionalitate, din perspectiva unor critici similare, prin Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 431 din 22 mai 2020, şi Decizia nr. 536 din 15 iulie 2021, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 976 din 13 octombrie 2021, respingând excepţia de neconstituţionalitate ca neîntemeiată. 21. Astfel, cu privire la critica de neconstituţionalitate extrinsecă a Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, raportată la dispoziţiile art. 115 alin. (4) din Constituţie, prin Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2020, precitată, paragraful 21, Decizia nr. 151 din 27 martie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 608 din 16 iulie 2018, paragraful 38, şi Decizia nr. 389 din 14 iunie 2016, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 757 din 28 septembrie 2016, paragrafele 47 şi 48, Curtea a reţinut că, potrivit jurisprudenţei sale (spre exemplu, Decizia nr. 255 din 11 mai 2005, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 511 din 16 iunie 2005), Guvernul poate adopta ordonanţe de urgenţă în următoarele condiţii, întrunite în mod cumulativ: existenţa unei situaţii extraordinare; reglementarea acesteia să nu poată fi amânată; urgenţa să fie motivată în cuprinsul ordonanţei. Curtea a constatat că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor criticate, raportată la art. 115 alin. (4) din Constituţie, este neîntemeiată, având în vedere cele prezentate în expunerea de motive, precum şi faptul că legiuitorul trebuie să dispună, la punerea în aplicare a politicilor sale, mai ales a celor sociale şi economice, de o marjă de apreciere, pentru a se pronunţa atât asupra existenţei unei probleme de interes public, care necesită un act normativ, cât şi asupra alegerii modalităţilor de aplicare a acestuia (Decizia de inadmisibilitate din 4 septembrie 2012, pronunţată de Curtea Europeană a Drepturilor Omului în Cauza Dumitru Daniel Dumitru şi alţii împotriva României, paragraful 49). 22. Referitor la susţinerea privind încălcarea dreptului la imagine, se constată că aceasta nu poate fi reţinută, deoarece nu constituie o veritabilă critică de neconstituţionalitate, ci vizează aprecieri personale, generale, asupra actului normativ criticat. 23. Cât priveşte pretinsele discriminări sub aspectul beneficiarilor Legii nr. 341/2004, prin Decizia nr. 755 din 21 noiembrie 2019, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 553 din 26 iunie 2020, paragrafele 33 şi 34, examinând cele două criterii reglementate prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru acordarea titlului de Luptător cu Rol Determinant, presupus a fi arbitrare, respectiv cel al momentului fugii dictatorului şi cel al localităţilor în care au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute, Curtea a constatat că legiuitorul delegat şi-a exercitat, în mod legitim, marja largă de apreciere de care se bucură. Curtea a reţinut că legiuitorul delegat, prin limitarea categoriei prevăzute de dispoziţiile criticate - Luptător cu Rol Determinant - la persoanele care şi-au pus viaţa în pericol până la momentul fugii dictatorului, nu a acţionat în mod arbitrar. Şi aceasta pentru că nu se poate nega că, în ciuda complexităţii evenimentelor Revoluţiei Române din 1989, momentul fugii dictatorului nu ar reprezenta un moment cu o importanţă aparte în derularea acestora. De asemenea, Curtea a reţinut că nu se poate susţine că delimitarea pe care legiuitorul delegat a introdus-o între persoanele care şi-au pus viaţa în pericol în acele localităţi în care au rezultat persoane decedate, reţinute sau rănite, şi faţă de persoanele care şi-au pus viaţa în pericol în localităţi în care nu au rezultat persoane decedate, reţinute sau rănite este lipsită de temei, arbitrară (a se vedea, în acest sens, Decizia nr. 430 din 21 iunie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 818 din 24 septembrie 2018, paragrafele 28 şi 29). De asemenea, la paragraful 41 al deciziei menţionate, Curtea a observat că legiuitorul nu a reglementat cu privire la faptul că Revoluţia din Decembrie 1989 s-a terminat la momentul fugii dictatorului, astfel cum susţin autorii excepţiei din acea cauză. Acest moment a fost fixat numai pentru delimitarea categoriei Luptător cu Rol Determinant, titlu atribuit celor care în perioada 14-22 decembrie 1989 au avut un rol determinant la declanşarea şi victoria Revoluţiei Române din Decembrie 1989, şi-au pus viaţa în pericol în confruntările cu forţele de represiune, au ocupat şi au apărat obiectivele de importanţă deosebită, care au aparţinut regimului totalitar, doar în localităţile în care în urma acestor acţiuni şi confruntări au rezultat persoane ucise, rănite sau reţinute, până la fuga dictatorului. Curtea a observat însă că titlul Luptător Remarcat prin Fapte Deosebite se acordă unei categorii de persoane care au acţionat în perioada 14-25 decembrie 1989. În concluzie, stabilirea momentului fugii dictatorului ca moment de referinţă (alături de celelalte condiţii) pentru delimitarea unei categorii de persoane care vor primi indemnizaţii reparatorii nu are semnificaţia stabilirii momentului la care Revoluţia Română din Decembrie 1989 s-a încheiat. 24. De asemenea, Curtea s-a mai pronunţat cu privire la unele dintre dispoziţiile criticate referitoare la plafonarea cuantumului indemnizaţiilor prevăzute de Legea nr. 341/2004, prin Decizia nr. 22 din 21 ianuarie 2020, precitată, paragrafele 19 şi 20, Decizia nr. 482 din 23 septembrie 2014, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 848 din 20 noiembrie 2014, Decizia nr. 419 din 28 mai 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 581 din 3 august 2015, Decizia nr. 508 din 30 iunie 2015, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 618 din 14 august 2015, Decizia nr. 770 din 28 noiembrie 2017, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 159 din 20 februarie 2018, Decizia nr. 151 din 27 martie 2018, precitată, Decizia nr. 608 din 2 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 344 din 6 mai 2019, sau prin Decizia nr. 610 din 2 octombrie 2018, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 413 din 27 mai 2019, constatând constituţionalitatea acestora. Prin Decizia nr. 482 din 23 septembrie 2014, precitată, paragrafele 23 şi 24, Curtea a reţinut că autorii excepţiei din acea cauză se referă la indemnizaţia prevăzută de art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, şi anume la indemnizaţia lunară acordată la pensia pentru limită de vârstă, indemnizaţie care se acordă pe lângă indemnizaţia reparatorie lunară prevăzută de art. 4 alin. (4) - a cărei plată nu se acordă. Textul art. II art. 8 alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 80/2010, introdus prin Legea nr. 283/2011, stabilea că, în anul 2012, aceste indemnizaţii se menţineau la acelaşi nivel cu cel din luna decembrie 2011, autorii excepţiei fiind nemulţumiţi de modul de calcul al acestora, şi anume de raportarea la indemnizaţia aflată în plată în decembrie 2011, iar nu la câştigul salarial mediu brut, utilizat la fundamentarea bugetului asigurărilor sociale de stat, aşa cum prevedea Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 11/2011 privind utilizarea indicatorului de referinţă câştigul salarial mediu brut în actele normative din domeniul muncii şi protecţiei sociale, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 111 din 11 februarie 2011. Curtea a reţinut că, în această materie, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a pronunţat Decizia nr. 22 din 18 noiembrie 2013, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 790 din 16 decembrie 2013, prin care a stabilit - în interpretarea şi aplicarea dispoziţiilor art. 4 alin. (4) şi ale art. 5 alin. (1) lit. m) din Legea nr. 341/2004, cu modificările şi completările ulterioare, coroborate cu prevederile art. 10 alin. (1) din Legea nr. 285/2010 - că indemnizaţiile lunare reparatorii şi indemnizaţiile lunare prevăzute de Legea nr. 341/2004 se calculează, în anul 2011, prin aplicarea coeficientului de 15% asupra cuantumului indemnizaţiei aflat în plată în luna octombrie 2010. 25. Întrucât nu au intervenit elemente noi, de natură să determine reconsiderarea jurisprudenţei Curţii Constituţionale, atât soluţia, cât şi considerentele cuprinse în deciziile menţionate îşi păstrează în mod corespunzător valabilitatea şi în cauza de faţă. 26. În final, cu privire la celelalte susţineri ale autorului excepţiei, Curtea constată că acestea reprezintă, pe de o parte, aspecte ce ţin de oportunitatea reglementării, iar, pe de altă parte, aprecieri personale subiective atât cu privire la modul de adoptare, cât şi la cel de aplicare a reglementării supuse controlului, fără a constitui veritabile critici de neconstituţionalitate. 27. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca neîntemeiată, excepţia de neconstituţionalitate ridicată de Emil Lupean în Dosarul nr. 2.515/117/2018 al Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi constată că Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014 pentru modificarea şi completarea Legii recunoştinţei faţă de eroii-martiri şi luptătorii care au contribuit la victoria Revoluţiei române din decembrie 1989, precum şi faţă de persoanele care şi-au jertfit viaţa sau au avut de suferit în urma revoltei muncitoreşti anticomuniste de la Braşov din noiembrie 1987 nr. 341/2004, în ansamblul său, dispoziţiile art. I pct. 4 şi ale art. IV alin. (1) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 95/2014, ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2015 privind salarizarea personalului plătit din fonduri publice în anul 2016, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 11 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 99/2016 privind unele măsuri pentru salarizarea personalului plătit din fonduri publice, prorogarea unor termene, precum şi unele măsuri fiscal-bugetare, ale art. 1 alin. (3) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 9/2017 privind unele măsuri bugetare în anul 2017, prorogarea unor termene, precum şi modificarea şi completarea unor acte normative şi ale art. 12 alin. (2) din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 90/2017 privind unele măsuri fiscal-bugetare, modificarea şi completarea unor acte normative şi prorogarea unor termene sunt constituţionale în raport cu criticile formulate. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Cluj - Secţia mixtă de contencios administrativ şi fiscal, de conflicte de muncă şi asigurări sociale şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 16 martie 2023. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE MARIAN ENACHE Magistrat-asistent, Bianca Drăghici -----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
