Comunica experienta
MonitorulJuridic.ro
┌──────────────────┬───────────────────┐
│Valer Dorneanu │- preşedinte │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Cristian Deliorga │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Marian Enache │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Daniel Marius │- judecător │
│Morar │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Mona-Maria │- judecător │
│Pivniceru │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Gheorghe Stan │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Livia Doina │- judecător │
│Stanciu │ │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Varga Attila │- judecător │
├──────────────────┼───────────────────┤
│Simina │- │
│Popescu-Marin │magistrat-asistent │
└──────────────────┴───────────────────┘
Cu participarea reprezentantului Ministerului Public, procuror Sorin-Ioan-Daniel Chiriazi. 1. Pe rol se află soluţionarea excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti în Dosarul nr. 41.355/3/2018 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi care formează obiectul Dosarului Curţii Constituţionale nr. 2.438D/2019. 2. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 3. Magistratul-asistent referă asupra cauzei şi arată că partea Sindicatul Liber din Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane a transmis la dosar note scrise prin care susţine respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă. 4. Preşedintele Curţii dispune să se facă apelul şi în dosarele nr. 2.625D/2019 şi nr. 43D/2020, având ca obiect excepţia de neconstituţionalitate a aceloraşi prevederi legale, excepţie ridicată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti în Dosarul nr. 40.027/3/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi în Dosarul nr. 2.569/3/2019 al Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal. 5. La apelul nominal lipsesc părţile. Procedura de citare este legal îndeplinită. 6. Magistratul-asistent referă asupra cauzelor şi arată că, la Dosarul nr. 43D/2020, partea Marius Daniel Sandu a transmis note scrise prin care susţine respingerea excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă. 7. Având în vedere obiectul identic al excepţiilor de neconstituţionalitate, Curtea, din oficiu, pune în discuţie conexarea dosarelor. Reprezentantul Ministerului Public este de acord cu măsura conexării dosarelor. Curtea, în temeiul art. 53 alin. (5) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, dispune conexarea dosarelor nr. 2.625D/2019 şi nr. 43D/2020 la Dosarul nr. 2.438D/2019, care a fost primul înregistrat. 8. Cauza fiind în stare de judecată, preşedintele Curţii acordă cuvântul reprezentantului Ministerului Public, care pune concluzii de respingere a excepţiei de neconstituţionalitate ca inadmisibilă, sens în care arată că, în realitate, criticile de neconstituţionalitate vizează interpretarea şi aplicarea prevederilor de lege criticate, aspecte care excedează competenţei Curţii Constituţionale. CURTEA, având în vedere actele şi lucrările dosarelor, reţine următoarele: 9. Prin Încheierea din 12 iulie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 41.355/3/2018, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001. Excepţia a fost ridicată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ - hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. 10. Prin Încheierea din 24 iulie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 40.027/3/2018, Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001. Excepţia a fost ridicată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti cu prilejul soluţionării recursului împotriva unei sentinţe pronunţate într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ -hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. 11. Prin Sentinţa civilă nr. 8.456 din 5 decembrie 2019, pronunţată în Dosarul nr. 2.569/3/2019, Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal a sesizat Curtea Constituţională cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001. Excepţia a fost ridicată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti într-o cauză având ca obiect anularea unui act administrativ - hotărâre a Consiliului General al Municipiului Bucureşti. 12. În motivarea excepţiei de neconstituţionalitate autorul acesteia susţine, în esenţă, că textul art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001 este lipsit de claritate şi previzibilitate, întrucât aceste dispoziţii legale generează incertitudine în ceea ce priveşte întinderea/delimitarea obiectului hotărârilor ce sunt supuse regimului majorităţii calificate de două treimi prevăzute de textul de lege criticat, acesta fiind interpretat în mod divergent. Astfel, pe de o parte, dispoziţiile anterior amintite pot primi o interpretare extensivă, având în vedere definiţia extinsă a „patrimoniului“ prevăzută în noul Cod civil şi efectele directe sau indirecte, echivoce sau neechivoce, de natură patrimonială ce ar putea fi identificate în cazul unei hotărâri adoptate de consiliul local, precum şi protecţia pe care legiuitorul ar fi urmărit să o asigure oricărui element evaluabil în bani regăsit în patrimoniile unităţilor administrativ-teritoriale. Pe de altă parte, dispoziţiile art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001 ar putea primi şi o interpretare restrictivă, având în vedere doar efectele directe şi neechivoce de natură patrimonială ale hotărârii adoptate de consiliul local şi caracterul excepţional al majorităţii calificate de două treimi, ce urmează a se aplica numai unei sfere restrânse de hotărâri ale consiliului local. Din această perspectivă, dispoziţiile art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001, în ceea ce priveşte sintagma „hotărâri privind patrimoniul“, sunt neclare, imprecise şi pot conduce la concluzia că orice hotărâre luată de consiliul local, cu orice implicaţii patrimoniale, oricât de îndepărtate şi de echivoce ar fi, va trebui adoptată cu majoritatea calificată. 13. În consecinţă, sintagma „hotărâri privind patrimoniul“, fără a delimita, în concret, elementele de patrimoniu (evaluabile sau neevaluabile în bani) şi operaţiunile care privesc elementele de patrimoniu (acte de dispoziţie, de administrare, de conservare), este, în opinia autorului excepţiei, contrară exigenţelor de claritate şi predictibilitate a legii, impuse de reglementarea constituţională cuprinsă de art. 1 alin. (5), putându-se ajunge ca excepţia să devină regulă, în vreme ce regula este inaplicabilă. În susţinerea criticii de neconstituţionalitate sunt invocate aspecte din jurisprudenţa Curţii Constituţionale privind dispoziţiile art. 1 alin. (5) din Constituţie, cuprinse, spre exemplu, în Decizia nr. 26 din 18 ianuarie 2012. 14. Tribunalul Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal opinează că excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, raportat la prevederile art. 1 alin. (5) din Constituţie, este neîntemeiată. 15. Curtea de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal apreciază că „punctul de vedere“ al instanţei asupra excepţiei de neconstituţionalitate este obligatoriu, potrivit dispoziţiilor art. 29 alin. (4) din Legea nr. 47/1992 privind organizarea şi funcţionarea Curţii Constituţionale, republicată, doar în măsura în care excepţia ar fi fost invocată de oficiu, pentru motivarea încheierii de învestire, iar în celelalte ipoteze, când titularul excepţiei este una dintre părţile litigante, instanţa de judecată are facultatea de a prezenta o opinie. În cauza de faţă, pe fondul expunerii detaliate a argumentelor în favoarea excepţiei de neconstituţionalitate, instanţa judecătorească se limitează la justificarea admisibilităţii sesizării Curţii Constituţionale în raport cu dispoziţiile art. 29 din Legea nr. 47/1992, fără a-şi exprima opinia. 16. Potrivit prevederilor art. 30 alin. (1) din Legea nr. 47/1992, actele de sesizare au fost comunicate preşedinţilor celor două Camere ale Parlamentului, Guvernului şi Avocatului Poporului, pentru a-şi exprima punctele de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. 17. Preşedinţii celor două Camere ale Parlamentului, Guvernul şi Avocatul Poporului nu au comunicat punctele lor de vedere asupra excepţiei de neconstituţionalitate. CURTEA, examinând actele de sesizare, rapoartele întocmite de judecătorul-raportor, notele scrise depuse la dosare de părţile Sindicatul Liber din Administraţia Cimitirelor şi Crematoriilor Umane şi Marius Daniel Sandu, concluziile procurorului, prevederile legale criticate, raportate la dispoziţiile Constituţiei, precum şi Legea nr. 47/1992, reţine următoarele: 18. Curtea Constituţională a fost legal sesizată şi este competentă, potrivit dispoziţiilor art. 146 lit. d) din Constituţie, precum şi ale art. 1 alin. (2), ale art. 2, 3, 10 şi 29 din Legea nr. 47/1992, să soluţioneze excepţia de neconstituţionalitate. 19. Obiectul excepţiei de neconstituţionalitate îl constituie prevederile art. 45 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 123 din 20 februarie 2007, cu modificările şi completările ulterioare. Curtea observă că prevederile art. 45 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001 au fost abrogate prin art. 597 alin. (2) lit. e) din partea a IX-a din Ordonanţa de urgenţă a Guvernului nr. 57/2019 privind Codul administrativ, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 555 din 5 iulie 2019. Însă, având în vedere că, în cauzele deduse judecăţii, acestea continuă să producă efecte juridice şi în lumina Deciziei Curţii Constituţionale nr. 766 din 15 iunie 2011, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 549 din 3 august 2011, potrivit căreia „sunt supuse controlului de constituţionalitate şi legile sau ordonanţele ori dispoziţiile din legi sau din ordonanţe ale căror efecte juridice continuă să se producă şi după ieşirea lor din vigoare“, Curtea urmează a reţine ca obiect al excepţiei aceste dispoziţii de lege, care au următorul cuprins: „Hotărârile privind patrimoniul se adoptă cu votul a două treimi din numărul total al consilierilor locali în funcţie.“ 20. În opinia autorului excepţiei, prevederile art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001 contravin dispoziţiilor din Constituţie cuprinse în art. 1 alin. (5) privind obligativitatea respectării Constituţiei, a supremaţiei sale şi a legilor şi în art. 21 privind accesul liber la justiţie. 21. Examinând excepţia de neconstituţionalitate, Curtea reţine că, prin Decizia nr. 764 din 22 octombrie 2020, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 42 din 14 ianuarie 2021, instanţa de contencios constituţional a analizat critici de neconstituţionalitate similare celor formulate în prezenta cauză şi a decis respingerea ca inadmisibilă a excepţiei de neconstituţionalitate a prevederilor art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001. 22. Cu acel prilej, Curtea a observat că prin criticile formulate se susţine lipsa de precizie şi previzibilitate a prevederilor art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001, sub aspectul înţelesului sintagmei „hotărâri privind patrimoniul“, critici care însă nu tind spre evidenţierea unei reale contradicţii între textul de lege supus controlului de constituţionalitate şi dispoziţiile din Legea fundamentală invocate, ci vizează exclusiv aspecte referitoare la interpretarea şi aplicarea normei juridice. Astfel, în realitate, ceea ce a determinat ridicarea excepţiei de neconstituţionalitate este problema încadrării sau neîncadrării unei hotărâri a Consiliului General al Municipiului Bucureşti în categoria unor „hotărâri privind patrimoniul“, în sensul dispoziţiilor art. 45 alin. (3) din Legea nr. 215/2001. Or, asemenea aspecte ţin de modalitatea de interpretare şi aplicare a legii la situaţia individualizată a fiecărei speţe, iar clarificarea împrejurărilor cauzei şi determinarea prevederilor de lege incidente revin competenţei exclusive a instanţei de judecată învestite cu soluţionarea litigiului, nefiind de resortul contenciosului constituţional. 23. De altfel, Curtea a reţinut că prin Decizia nr. 63 din 16 decembrie 2019 referitoare la pronunţarea unei hotărâri prealabile cu privire la chestiunea de drept privind sfera sintagmei „hotărâri privind patrimoniul“ din cuprinsul art. 45 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, republicată, cu modificările şi completările ulterioare, publicată în Monitorul Oficial al României, Partea I, nr. 162 din 27 februarie 2020, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul pentru dezlegarea unor chestiuni de drept a statuat că „textul de lege pe care instanţa de trimitere îl găseşte dificil de interpretat [art. 45 alin. (1) şi (3) din Legea nr. 215/2001] este în vigoare de mai bine de 18 ani şi a fost aplicat atât de autorităţile publice locale, cât şi de instanţele de judecată, fără să necesite dificultăţi de interpretare sau să genereze practică judiciară neunitară“ (a se vedea paragraful 73 din decizia precitată). 24. În aceste condiţii, întrucât criticile de neconstituţionalitate se circumscriu unor aspecte referitoare la interpretarea şi aplicarea legii, excepţia de neconstituţionalitate, astfel cum a fost formulată, este inadmisibilă. 25. Pentru considerentele expuse mai sus, în temeiul art. 146 lit. d) şi al art. 147 alin. (4) din Constituţie, al art. 1-3, al art. 11 alin. (1) lit. A.d) şi al art. 29 din Legea nr. 47/1992, cu unanimitate de voturi, CURTEA CONSTITUŢIONALĂ În numele legii DECIDE: Respinge, ca inadmisibilă, excepţia de neconstituţionalitate a dispoziţiilor art. 45 alin. (3) din Legea administraţiei publice locale nr. 215/2001, excepţie ridicată de Consiliul General al Municipiului Bucureşti în dosarele nr. 41.355/3/2018 şi nr. 2.569/3/2019 ale Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal, precum şi în Dosarul nr. 40.027/3/2018 al Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal. Definitivă şi general obligatorie. Decizia se comunică Tribunalului Bucureşti - Secţia a II-a contencios administrativ şi fiscal şi Curţii de Apel Bucureşti - Secţia a VIII-a contencios administrativ şi fiscal şi se publică în Monitorul Oficial al României, Partea I. Pronunţată în şedinţa din data de 23 februarie 2021. PREŞEDINTELE CURŢII CONSTITUŢIONALE prof. univ. dr. VALER DORNEANU Magistrat-asistent, Simina Popescu-Marin ----
Newsletter GRATUIT
Aboneaza-te si primesti zilnic Monitorul Oficial pe email
Comentarii
Fii primul care comenteaza.
